7. Executarea silita- modificari 2005

O categorie de modificari este reprezentata de acelea care vizeaza cresterea gradului de colectare a veniturilor bugetare prin executare silita. Astfel, pentru a beneficia de informatii prompte asupra celui mai rapid mijloc de incasare prin executare silita – poprirea, ritmul de informare a organului fiscal cu privire la deschiderile sau inchiderile de cont a sporit. Comunicarea de informatii de catre bancile comerciale se va realiza bilunar, in locul comunicarii lunare pentru perioada anterioara. In aceste conditii, incercarile de redirectionare a sumelor de catre debitori prin noi deschideri de conturi pot fi mai rapid blocate.

In aceeasi categorie de modificari, in sfera raspunderii bancilor comerciale si, de asemenea, a tuturor tertilor popriti, este de subliniat introducerea raspunderii personale a acestora pentru sumele care nu au fost indisponibilizate.

ATENTIE!

Potrivit art. 144 alin. (12), nerespectarea obligatiilor de virare sau de indisponibilizare a sumelor atrage nulitatea oricarei plati, dar, mai important, raspunderea solidara a tertului poprit cu debitorul, in limita sumelor sustrase indisponibilizarii. Angajarea raspunderii se realizeaza prin procedura administrativa, respectiv prin decizie a organului fiscal. De asemenea, mecanismul de functionare a popririi a fost detaliat si scurtat ca durata. Pentru a elimina lichidarile de conturi efectuate in aceeasi zi in care erau si blocate a fost introdus mecanismul inregistrarii adresei de infiintare a popririi nu numai cu data, dar si cu ora inregistrarii .

De la acea data, potrivit prevederilor modificate ale art. 144 alin. (8) din Codul de procedura fiscala, poprirea este infiintata, astfel ca ii revine tertului poprit obligatia si raspunderea de a pune in aplicare poprirea, fara a mai pierde ore, cateodata si zile, pana la realizarea efectiva a acesteia.

SANCTIUNI SUPLIMENTARE PENTRU NEPLATA

Neplata la termen a unor categorii de impozite atrage o serie impresionanta de consecinte pentru societatea aflata in aceasta situatie. Recenta modificare a Codului de procedura fiscala a introdus noi sanctiuni contraventionale referitoare la nerespectarea regimului retinerii la sursa. Iata, pe scurt, enumerate mijloacele represive ale administratiei fiscale impotriva celor care nu isi achita obligatiile fiscale:

• dobanzi pentru fiecare zi de intarziere in cota de 0,05% calculata asupra sumei datorate;
• penalitati de intarziere de 0,6% pe luna si fractiune de luna calculate din luna urmatoare celei in care expira termenul de plata;
• constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amenda de la 100.000.000 lei la 500.000.000 lei retinerea si nevarsarea de catre persoanele obligate a obligatiilor fiscale supuse retinerii la sursa, sanctiune aplicata pana la data de 15 iulie 2005;
• retinerea si nevarsarea, cu intentie, in cel mult 30 de zile de la scadenta, a sumelor reprezentand impozite sau contributii cu retinere la sursa constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la un an la 3 ani sau cu amenda.
• angajarea raspunderii solidare cu societatea debitoare insolvabila a administratorilor, directorilor, asociatilor si actionarilor care au provocat insolvabilitatea persoanei juridice debitoare prin instrainarea sau ascunderea cu rea-credinta, sub orice forma, a bunurilor mobile si imobile proprietatea acesteia;
• 

  Ghidul Practic al Monografiilor Contabile 2024

  Vezi AICI detalii

  

  Registrul de Evidenta Fiscala PFA

  Vezi AICI detalii

  

  PFA II IF Taxe Impozite Deduceri Contributii

  Vezi AICI detalii
  angajarea raspunderii solidare a altor persoane juridice care controleaza debitorul insolvabil sau care sunt controlate sau sunt sub control comun;
• executarea silita a societatii;
• interdictia participarii la licitatiile publice: este exclus din procedura pentru atribuirea contractului de achizitie publica, respectiv nu este eligibil, orice ofertant/candidat care nu si-a indeplinit obligatiile de plata exigibile catre stat – a taxelor si impozitelor, precum si a contributiei pentru asigurarile sociale de stat potrivit art. 30 lit. f) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 60/2001 privind achizitiile publice;
• publicarea listei rau-platnicilor pe site-ul Ministerului Finantelor Publice, ca urmare a prevederilor Legii nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei;
• amenda cuprinsa intre 50 si 5.000 lei pentru persoane fizice si intre 500 si 10.000 lei, diferentiata in functie de marimea sumei in cauza pentru neretinerea sau pentru retinerea si nevarsarea in totalitate, de catre platitorii obligatiilor fiscale, a sumelor reprezentand impozite si contributii cu retinere la sursa, daca nu sunt savarsite in astfel de conditii incat, potrivit legii, sa fie considerate infractiuni. Contraventiile sunt introduse in cuprinsul art. 189 din Codul de procedura fiscala prin Legea nr. 210/2005 si sunt aplicabile numai faptelor savarsite dupa data de 15 iulie 2005.

RASPUNDEREA SOLIDARA

In prezent, prin Legea de aprobare a O.G. nr. 210/2005 pentru modificarea Codului de procedura fiscala asistam la o accentuare fara precedent a masurilor de transferare a obligatiilor fiscale de la nivelul societatilor cu datorii catre alte persoane fizice sau alte persoane juridice.

Masura in ansamblu nu este noua. Ea a fost introdusa in premiera la 1 ianuarie 2003 prin intermediul O.G. nr. 61/2002 si a fost preluata mai apoi de la 1 ianuarie 2004 in Codul de procedura fiscala. Posibilitatea angajarii raspunderii administratorilor societatii, dar si a asociatilor sau actionarilor, este o masura de inspiratie franceza si a fost initial gandita ca un mijloc de presiune pentru conducerea generala sau executiva a unei societati debitoare, de a plati cu prioritate obligatiile fata de buget in raport cu alte datorii ale societatii. Masura angajarii raspunderii persoanelor care administreaza o societate cu datorii a patruns in legislatia romana mai intai in Legea falimentului nr. 64/1995, in cadrul unui capitol privind Raspunderea membrilor organelor de conducere. Cu toate acestea, la acea data, masurile nu vizau raspunderea decat a unei sfere limitate de persoane: administratori, directori, cenzori, in nici un caz asociati sau actionari aparati de prevederile raspunderii limitate din Legea societatilor comerciale nr. 31/1990.

Mai mult, spectrul unei executari silite pe propriile bunuri ar fi determinat persoanele cu functii de conducere sa semneze cu prioritate ordinele de plata catre trezoreria statului fata de celelalte obligatii ale societatilor.

ATENTIE!

Asadar, prin Ordonanta Guvernului nr. 61/2002 a fost introdusa in premiera raspunderea solidara a urmatoarelor categorii de persoane pentru care insa administratia fiscala trebuie sa probeze reauacredinta: administratorii, asociatii, actionarii si orice alte persoane care au provocat insolvabilitatea persoanei juridice debitoare prin instrainarea sau ascunderea cu rea-credinta, sub orice forma, a bunurilor mobile si imobile care au apartinut acesteia.

Procedura este mentinuta aproape neschimbata si prin Codul de procedura fiscala. Poate fi vizata orice persoana fizica sau juridica care, in cei 3 ani anteriori datei declararii insolvabilitatii, cu rea-credinta, cumpara sau dobandesc in alt mod active de la debitorii care isi provoaca astfel insolvabilitatea.

Anterior Codului de procedura fiscala, prevederile O.G. nr. 61/2002 mai contineau o clauza de angajare a raspunderii conducerii executive a societatii. Puteau raspunde solidar cu societatea debitoare administratorii, directorii si persoanele care exercita sau au exercitat administrarea si conducerea societatii si care:

1. – au determinat, cu rea-credinta, acumularea de obligatii bugetare restante pe o perioada de 12 luni intr-un interval de 2 ani consecutivi;
2. – au sustras bunurile debitorului de la executarea silita.

Daca cea de a doua prevedere continea o premisa mai generala, prima implica raspunderea imediata managerilor societatilor cu capital integral sau majoritar de stat. Acest fapt a si determinat eliminarea prevederii dupa numai un an fara a mai fi pusa in aplicare.

Lipsa de efecte concrete a masurilor introduse a fost cauzata in primul rand de formularea actului normativ. Pentru demonstrarea relei-credinte, putinii juristi din cadrul administratiilor finantelor publice trebuiau sa construiasca dosare extrem de complexe. Pentru eliminarea acestui inconvenient, prin Legea nr. 210/2005 nu numai ca se extinde puternic sfera raspunderii, dar este inlaturata notiunea de rea-credinta pentru aceste noi cazuri. Au fost introduse fapte concrete ce pot fi precis identificate, dar mai ales a fost rasturnata sarcina probei. Administratia nu trebuie sa mai probeze nimic inainte, ci prin angajarea raspunderii unei persoane fizice sau societati se transfera obligatia acesteia de a demonstra contrariul, inclusiv prin meandrele justitiei.

IMPORTANT:

Ceea ce trebuie sa creeze ingrijorare printre persoanele susceptibile de a fi vizate de aceasta procedura este ca aceasta este strict administrativa. In concluzie, este posibila sechestrarea bunurilor personale pentru datoriile societatii comerciale. Ingrijorarea este cu atat mai mare cu cat, dupa intrarea in vigoare la data de 15 iulie 2005 a modificarilor la Codul de procedura fiscala, actele administrative pot fi «comunicate» numai prin afisarea la sediul organului fiscal.

PROCEDURA ANGAJARII RASPUNDERII SOLIDARE

Conditia angajarii raspunderii solidare a unei noi persoane juridice care, direct ori indirect, controleaza, este controlata sau se afla sub control comun cu debitorul este aceea a insolvabilitatii societatii debitoare. Pentru a putea fi declarata insolvabila, societatea trebuie sa se afle intr-una din urmatoarele situatii:

• nu are venituri sau bunuri urmaribile;
• cand dupa incetarea executarii silite pornite impotriva societatii raman debite neachitate;
• nu este gasita la ultimul sediu cunoscut si la acesta ori in alte locuri unde exista indicii nu se gasesc venituri sau bunuri urmaribile;
• societatea isi inceteaza existenta si au ramas neachitate obligatii bugetare.

Iata insa care sunt etapele in urma carora se stabileste raspunderea in sarcina persoanelor vizate de Codul de procedura fiscala:

1. se intocmeste un proces-verbal care contine motivele de fapt si de drept pentru care este angajata raspunderea persoanei in cauza;
2. procesul-verbal se aproba de conducerea unitatii fiscale;
3. pe baza procesului-verbal aprobat se intocmeste titlul de creanta care consemneaza cuantumul obligatiei stabilite a fi platite solidar cu societatea. Sumele vor cuprinde dobanzi si penalitati de intarziere;
4. titlul de creanta se transmite persoanei in sarcina careia a fost stabilita obligatia de plata;
5. daca titlul de creanta nu este contestat in termen de 30 de zile, acest document devine titlu executoriu;
6. in cazul in care persoana responsabila nu va efectua plata in termenul indicat in titlul de creanta, organul de executare va incepe procedura de executare silita impotriva acesteia daca s-a obtinut titlul executoriu potrivit punctului 5.

Este de subliniat ca stabilirea raspunderii solidare se realizeaza prin procedura administrativa, iar conditia fundamentala care se regaseste in toate cazurile in care este posibila stabilirea raspunderii – reaua-credinta – este lasata la aprecierea administratiei fiscale. In intreaga procedura de constituire a titlului executoriu, instanta judecatoreasca nu intervine decat in cazul in care persoana careia i-a fost angajata raspunderea formuleaza contestatie.