Acest site foloseste cookie-uri. Apasati butonul alaturat pentru o navigare cat mai usoara.
Daca folositi acest site, sunteti de acord cu utilizarea cookie-urilor.
X Acest site foloseste Cookies.
Continuarea navigarii implica acceptarea lor. Detalii aici

Adauga mai jos adresa de e-mail pentru a primit Raportul Gratuit

email
Codul Fiscal 2018 - 11 modificari majore analizate si explicate

Va oferim CADOU un Raport Special Gratuit 

"Codul Fiscal 2018 - 11 modificari majore analizate si explicate"

Adauga adresa ta de e-mail pentru a primi Raportul Gratuit, oferit de Contabilul.ro.
 Cartea Verde a Contabilitatii 2018

Bacsisul se impoziteaza pe bon fiscal separat incepand cu 8 mai 2015. Prevederile OUG 8/2015

bacsisregistrul de bani personaliOUG 8/2015impozitare bacsiscase de marcat

Odata cu Ordonanta de Urgenta 8/2015 (OUG 8/2015), publicata in Monitorul Oficial de marti, 28 aprilie a.c., Guvernul a impus impozitul pe bacsis si inregistrarea acestuia pe bon fiscal separat. Prevederile de aplica incepand cu 8 mai 2015.

Conform prevederilor, prin bacsis se intelege orice suma de bani oferita in mod voluntar de client, in plus fata de contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate de catre operatorii economici, precum si restul dat de vanzator clientului si nepreluat de acesta in mod voluntar.

Bacsisul se justifica prin datele inscrise in documentele emise cu aparate de marcat electronice fiscale si se evidentiaza pe un bon fiscal distinct. Operatorii economici au obligatia de a stabili printr-un regulament de ordine interioara daca veniturile provenite din incasarea bacsisului raman la dispozitia lor sau constituie o sursa de alte venituri care se distribuie salariatilor.

Bacsisul distribuit salariatilor nu poate fi asimilat unei livrari de bunuri sau unei prestari de servicii, iar sumele provenite din incasarea bacsisului se inregistreaza in contabilitate la alte venituri, iar sumele distribuite salariatilor se inregistreaza pe seama cheltuielilor, potrivit reglementarilor contabile aplicabile.

Incepand cu 8 mai a.c., angajatii sunt obligati sa prezinte inspectorilor fiscali, in cazul unui control, toate sumele de bani detinute. In caz contrar, risca o amenda de 1.250 lei.

Chiar daca OUG nr. 8/2015 nu prevede modalitatea exacta de impozitare a bacsisului, Executivul a precizat ca bacsisul va fi impozitat  fie ca profit al operatorului economic cu 16% sau 3% in cazul microintreprinderilor, fie ca venit al salariatilor cu 16% impozit pe venit din alte surse, prin retinere la sursa, in cazul in care bacsisul se distribuie salariatilor.

Nota: bacsisul distribuit angajatilor nu intra in sfera TVA si nu se retin contributii sociale si contributii sociale de sanatate.

Important! In situatia in care apar defectiuni in functionarea aparatelor de marcat electronice fiscale, pana la repunerea in functiune a acestora, operatorii economici utilizatori sunt obligati sa inregistreze intr-un registru special, intocmit in acest sens, toate operatiunile efectuate si sa emita chitante, in conditiile legii, pentru respectivele operatiuni si facturi, la cererea clientului. Obligatia privind inregistrarea operatiunilor efectuate intr-un registru special nu se aplica operatorilor economici care desfasoara activitatea de transport in regim de taxi

Atentie! Operatorii economici care nu vor inregistra banii personali ai salariatilor intr-un registru de bani personali vor fi sanctionati din 8 mai cu amenda de 9.000 lei.

Model registru de bani personali gasiti aici

 

In concret, acestea sunt prevederile care explica impozitarea bacsisului incepand cu 8 mai:


Registrul de Evidenta Fiscala PFA
Registrul de Evidenta Fiscala PFA

Vezi detalii

PFA. Contributii, Taxe, Impozite si Deduceri in 2018
PFA. Contributii, Taxe, Impozite si Deduceri in 2018

Vezi detalii

Autoturisme pe firma. Regim fiscal in 2018
Autoturisme pe firma. Regim fiscal in 2018

Vezi detalii


- impozitarea bacsisului ca profit al operatorului economic in cazul in care acesta nu se distribuie salariatilor (16% sau 3% in cazul microintreprinderilor);
- necuprinderea bacsisului in sfera TVA in cazul in care se distribuie angajatilor;
- impozitarea la nivelul angajatului cu 16% impozit pe venit din alte surse, prin retinere la sursa, in cazul in care bacsisul se distribuie salariatilor;
- necuprinderea in baza de impozitare a contributiilor sociale si a contributiilor sociale de sanatate ¬ deci netaxarea din acest punct de vedere.

Exista insa si probleme de ordin practic in ce priveste aplicarea acestei impozitari, fie ca vorbim de un restaurant, un magazin sau orice unitate care presteaza servicii.

Unitatile vizate (magazine, restaurante, cluburi, frizerii etc) vor fi obligate sa emita un numar dublu de bonuri (unul pentru produsul/serviciul oferit, unul pentru bacsis) astfel ca fluxul activitatii va fi incetinit, precizeaza HotNews.ro, in conditiile in care devine obligatorie intocmirea unui registru personal de bani personali pentru angajati, acestia fiind obligati sa declare, la inceputul programuluim sumele de bani pe care le au asupra lor.

Totodata,  registrul personal trebuie inregistrat la organul fiscal, potrivit Ordonantei de Urgenta 8/2015.

Ramane de vazut cum vor proceda hipermarketurile cu sute de angajati si daca acestia vor trebui sa inscrie zilnic sumele in registrul special. Potrivit HotNews.ro, un sondaj realizat de Camera de Comert si Industrie a Romaniei in randul companiilor a aratat ca hatisul birocratic este una dintre principalele piedici pentru mediul de afaceri.

Evident, deja au aparut o serie de intrebari legitime care par fara raspuns:

1. In 90% din cazuri cand lasam bacsis ne si ridicam de la masa. Cui va mai aduce ospatarul bon fiscal?

2. Daca vream bon sau il asteptam, il punem pe ospatar sa faca un drum in plus sau sa intrebe inainte: Doriti sa lasati bacsis? In orice situatie calitatea serviciilor va scadea.

3. Cum poate sti un patron de restaurant cati bani are efectiv in buzunar un angajat? Normal ar fi sa fie amendat cel care umbla cu banii, respectiv ospatarul, casierul sau barmanul. Nu poti sanctiona localul pentru ce face angajatul. Atata vreme cat nu e minor sau fara drepturi civile raspunderea ar trebui sa fie a angajatului.

4. Cu aceasta lege orice firma din Romania este la mana angajatului. Vine unu cu 301 la el in buzunar si uite necazu. Asta da comunism.

5. Daca tot sunt fiscalizate ciubucurile... Vor fi ele recunoscute de banci pentru un eventual credit?


Raportul "Doing Business 2015" al Bancii Mondiale, informeaza aceeasi sursa, arata ca Romania ocupa locul 48 din 189 de tari, iar printre obstacolele intampinate se numara povara administrativa si birocratia excesiva.

 

Mai jos puteti consulta continutul OUG 8/2015 pentru modificarea si completarea unor acte normative. Ordonanta de urgenta 8/2015

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 285 din 28 aprilie 2015

Pentru eliminarea aparitiei unor interpretari eronate cu privire la provenienta sumelor incasate cu titlu de bacsis, ca fiind sume provenite din comercializarea de bunuri sau prestari de servicii pentru care nu s-au emis bonuri fiscale si aplicarea in consecinta a unor sanctiuni contraventionale nejustificate care implica si inchiderea activitatii operatorilor economici, pentru o perioada de la o luna la trei luni, indiferent de cuantumul sumei neinregistrate, chiar de la prima abatere, fapt care conduce implicit si la pierderi insemnate de locuri de munca,

avand in vedere necesitatea introducerii unor prevederi legale cu privire la definirea sumelor incasate in plus sub forma de bacsis, in vederea evidentierii acestui tip de venit pe bonul fiscal, cu scopul delimitarii clare a acestuia de veniturile incasate de operatorii economici pentru livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor direct catre populatie si asigurarii fiscalizarii acestuia potrivit Codului fiscal,

pentru asigurarea protejarii mediului de afaceri, prin asigurarea unui cadru legislativ stimulativ, simplu, transparent si echilibrat din punctul de vedere al sanctionarii contraventionale,
pentru instituirea unor parghii care sa conduca la cresterea gradului de colectare a veniturilor bugetare si la diminuarea evaziunii fiscale in domeniu,

pentru intarirea supravegherii si controlului acestor activitati,
pentru a genera si mentine ritmuri ridicate de crestere economica pe termen lung sunt necesare eforturi sustinute pentru dezvoltarea unei economii competitive prin diminuarea economiei subterane prin reducerea componentei de nedeclarare a veniturilor realizate in domeniul comertului cu amanuntul si prestarilor de servicii catre populatie.

Pentru stimularea competitivitatii si reducerea evaziunii fiscale, cu scopul cresterii capacitatii previzionale a autoritatilor in perspectiva aplicarii bugetarii multianuale, pentru crearea premiselor pentru fiscalizarea economiei informale, precum si pentru cresterea veniturilor incasate din TVA,
avand in vedere necesitatea implementarii complete si la timp a Acordului de imprumut dintre Romania si Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare pentru finantarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar, semnat la Bucuresti la 27 ianuarie 2006 si prelungit prin Hotararea Guvernului nr. 1.133/2010, Hotararea Guvernului nr. 109/2013 si Hotararea Guvernului nr. 225/2015 pana in 31 martie 2017, data-limita de finalizare a Proiectului,
pentru faptul ca Proiectul este finantat din doua surse:
(i) imprumutul in valoare totala de 110 milioane euro; si
(ii) contributia Romaniei de 32 milioane euro, asigurata de la bugetul de stat, conform art. 3 din Legea de ratificare a Acordului de imprumut nr. 205/2006,

structura Proiectul mentionat cuprinde patru componente, dupa cum urmeaza:
1. Componenta I - Reabilitarea infrastructurii instantelor
2. Componenta II - Consolidarea capacitatii administrative a instantelor
3. Componenta III - Realizarea unui sistem integrat de management al resurselor in cadrul sistemului judiciar
4. Componenta IV - Dezvoltarea institutionala a institutiilor sistemului judiciar.     


Pentru faptul ca in cadrul primei componente se urmaresc reabilitarea, construirea si dotarea a cca 19 sedii de instante de judecata, prin furnizarea de lucrari, servicii si bunuri, din care: (i) 14 sedii au fost finalizate in perioada 2010-2014; (ii) altele 3 sunt in curs de executie si vor fi finalizate din valoarea totala a imprumutului (110 milioane euro); si (iii) ultimele 2 au fost incepute in cadrul Proiectului, dar nu pot fi finalizate prin finantarea acestora integral din Acordul de imprumut;
avand in vedere necesitatea si urgenta identificarii unei solutii de finantare care sa permita si finalizarea celor 2 obiective de investitii anterior mentionate in cel mai scurt timp posibil (dar nu mai tarziu de 31 martie 2017 - data-limita a Acordului de imprumut), pentru a evita deteriorarea fizica a acestora si intarzieri suplimentare in punerea la dispozitia justitiabililor arondati acestor instante, a unor sedii adecvate, construite la standarde europene, care sa faciliteze accesul cetatenilor la justitie,
avand in vedere consecintele negative evidente rezultate din nefinalizarea in cel mai scurt timp posibil a celor 2 obiective de investitii mentionate, generandu-se astfel costuri suplimentare cauzate de deteriorarea fizica continua a celor 2 sedii de instanta, in conditiile in care activitatea instantelor nu se desfasoara in conditii adecvate, avand in vedere ca spatiul pus la dispozitia justitiabililor este insuficient,
avand in vedere ca dreptul de a utiliza ca surse de finantare restul ramas disponibil din cadrul Acordului de imprumut (32,4 milioane Euro) si din contributia Romaniei la finantarea acestuia (26,8 milioane euro) poate fi exercitat numai pana la data de 31 martie 2017, data-limita a Acordului de imprumut si, respectiv, a Legii nr. 205/2006 de ratificare a acestuia,
avand in vedere ca obiectivele de investitii cuprinse in cadrul Proiectului raspund obiectivelor asumate de Ministerul Justitiei in Strategia de reforma a sistemului judiciar - "Consolidarea capacitatii administrative a instantelor si parchetelor", principiul consacrat in acest capitol fiind "continuarea si finalizarea tuturor obiectivelor de investitii in sediile instantelor, finantate de Programul Bancii Mondiale privind reforma sistemului judiciar",
tinand cont de faptul ca, odata cu terminarea lucrarilor si darea in folosinta a tronsonului Autostrazii A2 Cernavoda- Medgidia-Constanta, vehiculele care realizeaza asa-numitul turism de week-end si nu numai au fost in numar de pana la 4.000 de vehicule/ora si pana la 50.000 de vehicule/zi, astfel incat s-au creat, in perioadele de varf de trafic, aglomerari si ambuteiaje in zona Agentiei de Incasare Fetesti, unde se achita tariful de trecere pentru podurile peste Dunare de la Fetesti-Cernavoda,
luand in considerare faptul ca, incepand cu anul 2010, Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania - S.A. a implementat sistemul informatic de emitere, gestiune, monitorizare si control al rovinietei - SIEGMCR, realizat in scopul imbunatatirii modului de incasare a tarifului de utilizare, precum si a controlului achitarii acestuia, sistem care ar putea fi utilizat si in cazul aplicarii tarifului de trecere,
avand in vedere faptul ca lipsa adoptarii imediate a masurilor legislative necesare utilizarii sistemul informatic de emitere, gestiune, monitorizare si control al rovinietei - SIEGMCR, in cazul aplicarii tarifului de trecere, poate crea in continuare aglomerari si ambuteiaje in zona Agentiei de Incasare Fetesti care pot conduce la producerea de numeroase accidente rutiere grave,
in vederea asigurarii sigurantei rutiere si prevenirii posibilelor accidente rutiere grave prin evitarea aglomerarilor si a ambuteiajelor create in zona Agentiei de Incasare Fetesti,
pentru aplicarea si colectarea tarifelor de trecere intr-un flux liber de trafic care sa nu fie perturbat si care sa permita utilizatorilor sa plateasca tarifele de trecere in cat mai multe locatii si prin multiple mijloace de plata,
luand in considerare faptul ca aceste situatii aduc atingere interesului public general si constituie un motiv de urgenta deosebita si extraordinara, a carei reglementare nu poate fi amanata, impunand adoptarea de masuri imediate pe calea ordonantei de urgenta,
in temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia Romaniei, republicata,
Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanta de urgenta.

Art. I
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 28/1999 privind obligatia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 75 din 21 ianuarie 2005, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

1. La articolul 1, alineatul (8) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"(8) In cazul defectarii aparatelor de marcat electronice fiscale, pana la repunerea in functiune a acestora, operatorii economici utilizatori sunt obligati sa inregistreze intr-un registru special, intocmit in acest sens, toate operatiunile efectuate si sa emita chitante, in conditiile legii, pentru respectivele operatiuni si facturi, la cererea clientului. Obligatia privind inregistrarea operatiunilor efectuate intr-un registru special nu se aplica operatorilor economici care desfasoara activitatea de transport in regim de taxi."

2. La articolul 1, dupa alineatul (8) se introduce un nou alineat, alineatul (8^1), cu urmatorul cuprins:
"(8^1) In cazul prevazut la alin. (8), operatorii economici utilizatori au obligatia sa notifice imediat distribuitorul autorizat sau unitatea de service acreditata, astfel incat utilizatorul sa poata sa faca dovada comunicarii notificarii la distribuitorul autorizat sau unitatea de service acreditata, in fata organelor de control. La momentul comercializarii aparatului de marcat electronic fiscal sau ulterior, partile contractante stabilesc modul in care operatorul economic notifica distribuitorul autorizat sau unitatea de service acreditata in cazul defectarii aparatului de marcat electronic fiscal. Notificarea efectuata in alt mod decat cel stabilit de partile contractante nu este valabila."

3. Dupa articolul 2^1 se introduce un nou articol, articolul 2^2, cu urmatorul cuprins:

"Art. 2^2

(1) Prin bacsis se intelege orice suma de bani oferita in mod voluntar de client, in plus fata de contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate de catre operatorii economici prevazuti la art. 1 alin. (1), precum si restul dat de vanzator clientului si nepreluat de acesta in mod voluntar.
(2) Este interzis operatorilor economici prevazuti la art. 1 alin. (1) sa conditioneze, sub orice forma, livrarea de bunuri sau prestarea de servicii de acordarea bacsisului.
(3) Suma de bani prevazuta la alin. (1) se justifica prin datele inscrise in documentele emise cu aparate de marcat electronice fiscale si se evidentiaza pe un bon fiscal distinct. Prevederile art. 1 alin. (8) se aplica in mod corespunzator.

(4) Operatorii economici utilizatori stabilesc printr-un regulament de ordine interioara daca veniturile provenite din incasarea bacsisului raman la dispozitia lor sau constituie o sursa de alte venituri care se distribuie salariatilor. In cazul in care bacsisul se distribuie salariatilor, acesta nu poate fi asimilat unei livrari de bunuri sau unei prestari de servicii.

(5) Regulamentul se pastreaza la locul de instalare a aparatului de marcat electronic fiscal in vederea prezentarii acestuia organelor de control.
(6) Sumele provenite din incasarea bacsisului se inregistreaza in contabilitate la alte venituri, iar sumele distribuite salariatilor se inregistreaza pe seama cheltuielilor, potrivit reglementarilor contabile aplicabile."

4. La articolul 4 alineatul (12), litera g) se abroga.

5. La articolul 4 alineatul (12), litera h) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"h) sa intocmeasca documente justificative pentru sumele introduse in unitatea de vanzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor, altele decat cele pentru care au emis bonuri fiscale sau cele inscrise in registrul special, dupa caz, precum si pentru sumele extrase din unitatea de vanzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor, altele decat cele utilizate pentru a acorda rest clientului. In sensul prezentei ordonante de urgenta, prin unitate de vanzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor se intelege suprafata destinata accesului consumatorilor pentru achizitionarea produsului/serviciului, expunerii/prelucrarii/depozitarii produselor oferite, prestarii serviciilor, incasarii contravalorii acestora si circulatiei personalului angajat pentru derularea activitatii;".

6. La articolul 4 alineatul (12), dupa litera h) se introduce o noua litera, litera i), cu urmatorul cuprins:
"i) la ora inceperii programului de lucru, sa asigure inregistrarea sumelor de bani detinute de personalul operatorului economic care isi desfasoara activitatea in unitatea de vanzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor, intr-un registru de bani personali, special intocmit in acest sens. Orice suma de bani inregistrata in plus fata de suma inregistrata la ora inceperii programului de lucru, nu reprezinta suma justificata prin registrul de bani personali. Modelul, continutul registrului de bani personali, precum si procedura de inregistrare a acestuia la organul fiscal se aproba prin ordin al ministrului finantelor publice, in termen de 10 zile de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta."

7. La articolul 4, dupa alineatul (12) se introduce un nou alineat, alineatul (12^1), cu urmatorul cuprins:
"(12^1) La solicitarea organelor de control, atunci cand se afla in incinta unitatii de vanzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor in care isi desfasoara activitatea si in timpul programului de lucru, personalul operatorului economic este obligat sa prezinte sumele de bani detinute."

8. La articolul 10, litera b) se abroga.

9. La articolul 10, literele c) si d) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
"c) neemiterea bonului fiscal pentru toate bunurile livrate, serviciile prestate sau bacsisurile incasate, emiterea de bonuri cu o valoare inferioara pretului de vanzare a bunului sau tarifului de prestare a serviciului, ori nerespectarea prevederilor art. 1 alin. (8), care determina existenta unei sume nejustificate. In sensul acestei prevederi, prin suma nejustificata se intelege contravaloarea bunurilor livrate sau serviciilor prestate pentru care nu s-au emis bonuri fiscale, valoarea bacsisurilor incasate pentru care nu s-au emis bonuri fiscale, diferenta pana la pretul de vanzare a bunului sau tarifului de prestare a serviciului in cazul emiterii de bonuri cu o valoare inferioara ori contravaloarea bunurilor livrate sau serviciilor prestate fara respectarea prevederilor art. 1 alin. (8);
d) nerespectarea de catre utilizatori a obligatiei prevazute la art. 4 alin. (12) lit. h), care determina existenta unei sume nejustificate. In sensul acestei prevederi, prin suma nejustificata se intelege suma pentru care nu s-au intocmit documente justificative conform art. 4 alin. (12) lit. h);".

10. La articolul 10, literele q) si w) se abroga.

11. La articolul 10, litera gg) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"gg) detinerea la unitatea de vanzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor a unor sume care nu pot fi justificate prin datele inscrise in documentele emise cu aparate de marcat electronice fiscale, in registrul de bani personali, in registrul special si/sau in chitante."

12. La articolul 10, dupa litera gg) se introduc doua noi litere, literele hh) si ii), cu urmatorul cuprins:
"hh) nerespectarea de catre utilizatorii aparatelor de marcat electronice fiscale a obligatiei prevazute la art. 4 alin. (12) lit. i);
ii) nerespectarea de catre personalul operatorului economic a obligatiei prevazute la art. 4 alin. (121)."

13. La articolul 11, alineatele (1) si (2) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
"(1) Contraventiile prevazute la art. 10 se sanctioneaza cu amenda aplicata operatorilor economici, dupa cum urmeaza:
a) cele prevazute la art. 10 lit. f), h), i), s), s), t), t), v), aa) si gg), cu amenda in cuantum de 3.000 lei, precum si cu:
(i) confiscarea sumelor care nu pot fi justificate, pentru contraventia prevazuta la lit. gg);
(ii) confiscarea veniturilor obtinute, pentru contraventia prevazuta la lit. t);
b) cele prevazute la art. 10 lit. a), l), m), o), p), u), x), y), z), bb), cc), ee), ff) si hh), cu amenda in cuantum de 9.000 lei, precum si cu:
(i) confiscarea veniturilor obtinute, pentru contraventia prevazuta la lit. a);
(ii) suspendarea activitatii operatorului economic la unitatea de vanzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor, pana la dotarea cu aparat de marcat electronic fiscal si prezentarea dovezii de plata a amenzii sau a jumatate din cuantumul acesteia, dupa caz, organului constatator, pentru contraventia prevazuta la lit. cc);
c) cele prevazute la art. 10 lit. j), k), n) si r), cu amenda in cuantum de 50.000 lei;
d) cele prevazute la art. 10 lit. e) si dd), cu amenda in cuantum de 12.500 lei, precum si cu:
(i) confiscarea sumelor incasate, pentru contraventia prevazuta la lit. dd);
(ii) suspendarea activitatii operatorului economic la unitatea de vanzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor, pana la dotarea cu aparat de marcat electronic fiscal si prezentarea dovezii de plata a amenzii sau a jumatate din cuantumul acesteia, dupa caz, organului constatator, pentru contraventia prevazuta la lit. e);
e) cele prevazute la art. 10 lit. c) si d):
(i) cu avertisment in situatia in care suma nejustificata rezultata din savarsirea contraventiei este de pana la 300 lei inclusiv, dar nu mai mult de 3% inclusiv din valoarea totala a bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, inregistrata de aparatul de marcat electronic fiscal si/sau in registrul special la data si ora efectuarii controlului ori la sfarsitul zilei, daca fapta a fost savarsita anterior datei controlului;
(ii) cu amenda in cuantum de 3.500 lei, in situatia in care suma nejustificata rezultata din savarsirea contraventiei este de pana la 300 lei inclusiv, dar mai mare de 3% din valoarea totala a bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, inregistrata de aparatul de marcat electronic fiscal si/sau in registrul special la data si ora efectuarii controlului ori la sfarsitul zilei, daca fapta a fost savarsita anterior datei controlului;
(iii) cu amenda in cuantum de 12.500 lei, in situatia in care suma nejustificata rezultata din savarsirea contraventiei este cuprinsa intre 300 lei si 1.000 lei inclusiv, dar mai mica de 3% inclusiv din valoarea totala a bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, inregistrata de aparatul de marcat electronic fiscal si/sau in registrul special la data si ora efectuarii controlului ori la sfarsitul zilei, daca fapta a fost savarsita anterior datei controlului;
(iv) cu amenda in cuantum de 17.500 lei, in situatia in care suma nejustificata rezultata din savarsirea contraventiei este cuprinsa intre 300 lei si 1.000 lei inclusiv, dar mai mare de 3% din valoarea totala a bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, inregistrata de aparatul de marcat electronic fiscal si/sau in registrul special la data si ora efectuarii controlului ori la sfarsitul zilei, daca fapta a fost savarsita anterior datei controlului;
(v) cu amenda in cuantum de la 22.500 lei, in situatia in care suma nejustificata rezultata din savarsirea contraventiei este mai mare de 1.000 lei, dar mai mica de 3% inclusiv din valoarea totala a bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, inregistrata de aparatul de marcat electronic fiscal si/sau in registrul special la data si ora efectuarii controlului ori la sfarsitul zilei, daca fapta a fost savarsita anterior datei controlului;
(vi) cu amenda in cuantum de la 27.500 lei, in situatia in care suma nejustificata rezultata din savarsirea contraventiei este mai mare de 1.000 lei si mai mare de 3% din valoarea totala a bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, inregistrata de aparatul de marcat electronic fiscal si/sau in registrul special la data si ora efectuarii controlului ori la sfarsitul zilei, daca fapta a fost savarsita anterior datei controlului, precum si cu:
(vii) suspendarea activitatii operatorului economic la unitatea de vanzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor, pentru 30 de zile, incepand cu cea de-a doua sanctiune aplicata la aceeasi unitate intr-un interval de 24 de luni in situatiile prevazute la pct. (iv) si (vi), indiferent pentru care dintre situatiile prevazute la pct. (i)-(vi) a fost aplicata sanctiunea prima data in cadrul termenului de 24 de luni;
(viii) in situatiile prevazute la pct. (vii), daca operatorul economic achita amenda contraventionala sau jumatate din cuantumul acesteia, dupa caz, precum si o suma egala cu de zece ori amenda aplicata, sanctiunea complementara inceteaza de drept la 24 de ore de la prezentarea dovezii achitarii la organul constatator. Suma de bani egala cu de zece ori amenda aplicata se face venit la bugetul de stat, poate fi achitata la Casa de Economii si Consemnatiuni - C.E.C. - S.A. sau la unitatile Trezoreriei Statului si nu se restituie in cazul in care, la solicitarea operatorului economic, instanta de judecata anuleaza procesul-verbal de constatare a contraventiei. Termenul de 24 de ore curge de la data inregistrarii la registratura organului constatator a dovezii achitarii sau de la data confirmarii de primire daca aceasta a fost transmisa prin posta.
(2) Contraventiile prevazute la art. 10 lit. g) si ii) se sanctioneaza cu amenda in cuantum de 1.250 lei, care se aplica persoanelor fizice."

14. La articolul 12, alineatele (3), (4) si (5) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
"(3) Contravenientul poate achita, in termen de cel mult 48 de ore de la data incheierii procesului-verbal ori, dupa caz, de la data comunicarii acestuia, jumatate din cuantumul amenzii prevazute la art. 11 alin. (1) si (2), agentul constatator facand mentiune despre aceasta posibilitate in procesul-verbal.
(4) Prin derogare de la art. 32 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2