In randurile de mai jos, redam prevederile valabile incepand cu 2016 in ce priveste poprirea si sechestrul asigurator.
Masurile asiguratorii prevazute in Noul Cod de procedura fiscala se dispun si se duc la indeplinire, prin
procedura administrativa, de organul fiscal competent.
Potrivit art. 213 alin. (2) din noul Cod de procedura fiscala, se dispun masuri asiguratorii sub forma popririi asiguratorii si sechestrului asigurator asupra bunurilor mobile si/sau imobile proprietate a debitorului, precum si asupra veniturilor acestuia, in cazuri exceptionale, respectiv atunci cand exista pericolul ca acesta sa se sustraga, sa isi ascunda ori sa isi risipeasca patrimoniul, periclitand sau ingreunand in mod considerabil colectarea. Dispozitiile art. 231 raman aplicabile.
Aceste masuri pot fi luate si inainte de emiterea titlului de creanta, inclusiv in cazul efectuarii de controale sau al antrenarii raspunderii solidare. Masurile asiguratorii dispuse atat de organele fiscale competente, cat si de instantele judecatoresti ori de alte organe competente, daca nu au fost desfiintate in conditiile legii, raman valabile pe toata perioada executarii silite, fara indeplinirea altor formalitati. Odata cu individualizarea creantei si ajungerea acesteia la scadenta, in cazul neplatii, masurile asiguratorii se transforma in masuri executorii.
Masurile asiguratorii se dispun prin decizie emisa de organul fiscal competent. in decizie organul fiscal precizeaza debitorului ca prin constituirea unei garantii la nivelul creantei stabilite sau estimate, dupa caz, masurile asiguratorii vor fi ridicate.
Decizia de instituire a masurilor asiguratorii trebuie motivata si semnata de catre conducatorul organului fiscal competent.
Masurile asiguratorii dispuse potrivit alin. (2), precum si cele dispuse de instantele judecatoresti sau de alte organe competente se duc la indeplinire in conformitate cu dispozitiile referitoare la executarea silita, care se aplica in mod corespunzator.
Retinem ca, in situatia in care masurile asiguratorii au fost luate inainte de emiterea titlului de creanta acestea inceteaza daca titlul de creanta nu a fost emis si comunicat in termen de cel mult 6 luni de la data la care au fost dispuse masurile asiguratorii. in cazuri exceptionale, acest termen poate fi prelungit pana la un an, de organul fiscal competent, prin decizie. Organul fiscal are obligatia sa emita decizia de ridicare a masurilor asiguratorii in termen de cel mult doua zile de la implinirea termenului de 6 luni sau un an, dupa caz, iar in cazul popririi asiguratorii sa elibereze garantia.
Prin exceptie de la prevederile alin. (7), in situatia in care au fost instituite masuri asiguratorii si au fost sesizate organele de urmarire penala potrivit legii, masurile asiguratorii inceteaza de drept la data la care au fost luate masuri asiguratorii potrivit Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala, cu modificarile si completarile ulterioare.
Bunurile perisabile si/sau degradabile sechestrate asigurator pot fi valorificate:
a) de catre debitor cu acordul organului de executare silita, sumele obtinute consemnandu-se la
Contabilitatea HORECA Monografii contabile si cazuri practice
Consilier Taxe si Impozite pentru Contabili 12 actualizari
Cartea verde a contabilitatii varianta tiparita
dispozitia organului de executare silita;
b) prin vanzare in regim de urgenta in conditiile art. 247 alin. (4).
Conform alin. (10) art. 213 din Legea 207/2015, in cazul infiintarii sechestrului asigurator asupra bunurilor imobile, un exemplar al procesului-verbal intocmit de organul de executare silita se comunica pentru notare Biroului de
carte funciara.
Notarea potrivit alin. (10) face opozabil sechestrul tuturor acelora care, dupa notare, vor dobandi vreun drept asupra imobilului respectiv. Actele de dispozitie ce ar interveni ulterior notarii prevazute la alin. (10) sunt lovite de nulitate absoluta.
Daca valoarea bunurilor proprii ale debitorului nu acopera integral creanta fiscala a bugetului general consolidat, masurile asiguratorii pot fi infiintate si asupra bunurilor detinute de catre debitor in proprietate comuna cu terte persoane, pentru cota-parte detinuta de acesta. Impotriva deciziei prin care se dispune instituirea masurilor asiguratorii, prevazute la alin. (4), cel interesat poate face contestatie la instanta de contencios administrativ competenta.
impotriva actelor prin care se duc la indeplinire masurile asiguratorii cel interesat poate face contestatie la executare in conformitate cu prevederile art. 260 si 261.
Temei legal: ART. 213 din Legea 207/2015 privind Codul de procedura fiscala
