Plati externe in valuta. Care vor fi implicatiile fiscale?

In analiza de mai jos, societatea A din Romania cumpara marfa accizabila de la Societarea B din Romania. Factura esta in lei cu TVA si acciza. Societatea A poate plati in euro catre un furnizor extern al societatii B in contul datoriei care o are catre aceasta?

Regulamentul BNR nr. 4/2005 privind regimul valutar, republicat impune o serie de restrictii cu privire la modul in care rezidentii urmeaza sa isi stinga obligatia de plata care decurge din contractule incheiate. Deosebit de importanta este calitatea de rezident sau nerezident pe care o are furnizorul, respectiv regimul juridic al entitatii contractante.

Daca acesta este nerezident vor fi aplicabile prevederile art. 2 din acest act normativ potrivit caruia operatiunile valutare curente si de capital, asa cum sunt prevazute in Nomenclatorul cuprins in anexa 1, se efectueaza in mod liber intre rezidenti si nerezidenti, in valuta si in moneda nationala (leu).

In schimb, daca este rezident art. 3 alin. (1) stabileste ca platile, incasarile, transferurile si orice alte asemenea operatiuni realizate intre rezidenti, care fac obiectul comertului cu bunuri si servicii, se realizeaza numai in moneda nationala dispozitiile mentionate. Derogarile de la aceste restrictii sunt cuprinse in Anexa 2 a acestuia act normativ. Categoriile de rezidenti si situatiile in care acestia pot efectua operatiuni in valuta cu alti rezidenti sunt prezentate mai jos:

a) persoanele juridice care efectueaza plati si incasari nemijlocite decurgand din contracte de comert exterior si prestari de servicii externe (export-import de bunuri si servicii), pe baza contractelor de comision incheiate intre comisionar si comitent sau intre comisionarul unui nerezident si beneficiarul rezident, precum si a contractelor de comert exterior respective;

b) persoanele juridice care efectueaza nemijlocit plati si incasari pe baza contractelor de subantrepriza decurgand din contracte de colaborare (cooperare) economica internationala, contracte de export al unor obiective complexe si al unor produse cu ciclu lung de fabricatie;

c) persoanele fizice, juridice si alte entitati, pentru operatiuni care decurg din acte de comert derulate in porturi, in zonele din aeroporturi si punctele de trecere a frontierei de stat, asimilate zonelor libere, ori din acte de comert derulate pe parcurs extern in trenuri internationale, la bordul aeronavelor si navelor;

d) persoanele fizice, juridice si alte entitati, pentru operatiuni stipulate de prevederi legale exprese;

e) persoanele fizice, pentru operatiuni efectuate intre acestea cu caracter ocazional;

f) persoanele fizice, juridice si alte entitati, pentru operatiuni nemijlocite ce decurg din organizarea si/sau prestarea de servicii externe, cum ar fi transportul international de marfuri si de persoane si turismul international;

g) persoanele fizice, juridice si alte entitati, pentru operatiuni nemijlocite decurgand din contracte externe de prelucrare in regim "lohn", pe baza contractelor de colaborare, in masura in care colaboratorii rezidenti sunt nominalizati in autorizatia de perfectionare activa;

h) persoanele fizice, juridice si alte entitati, pentru operatiuni efectuate in strainatate;

Impozitarea veniturilor din chirii 2024

Vezi AICI detalii

Totul despre documentele de contabilitate primara Solutii de organizare a gestiunilor

Vezi AICI detalii

Marea Carte Verde a Monografiilor Contabile 2024 varianta tiparita

Vezi AICI detalii

i) persoane juridice si alte entitati, pentru plati efectuate catre furnizorii si subfurnizorii de bunuri si servicii pentru produsele si serviciile exportate.

Analizand enumerarea de mai sus se poate constata ca situatia prezentata in cuprinsul intrebarii nu se incadreaza in  niciuna dintre exceptiile prevazute de reglementarea BNR astfel ca aprecim ca plata in euro a furnizorului nerezident al creditorului societatii nu poate fi efectuata desi compensarea creantelor reciproce ale unei persoane juridice romane si ale unei persoane juridice straina nu este sub nici o forma restrictionata prin legislatia in vigoare fiind supusa, in masura in care raporturile juridice sunt supuse legii romane, dispozitiilor cu caracter general prevazute la art. 1616 - 1623 din noul Cod civil.
 

Raspuns oferit pentru www.portalcontabilitate.ro de Justinian Cucu, jurist si expert in proceduri fiscale