Exista situatii cand angajatorul trebuie sa retina prin poprire anumite sume din salariul net al angajatilor, ca urmare a primirii unor cereri din partea unor executor judecatorestisau a unor organe ale statului. Modul in care trebuie sa procedati in aceste situatii este clar definit de legislatia aplicabila si va sfatuiesc sa procedati numai in conformitate cu aceasta.
Legea nr. 134/2010 privind Codul de Procedura Civila, republicata, prevede de-a lungul mai multor capitole, procedura pe care care trebuie s-o urmeze toate partile implicate in poprirea veniturilor unei persoane.
Care este limita maxima din salariu care poate fi poprita?
Articolul 729 din Codul de Procedura Civila se refera la suma maxima care poate fi poprita din veniturile unei persoane.
"Art. 729: Limitele urmaririi veniturilor banesti
(1) Salariile si alte venituri periodice, pensiile acordate in cadrul asigurarilor sociale, precum si alte sume ce se platesc periodic debitorului si sunt destinate asigurarii mijloacelor de existenta ale acestuia pot fi urmarite:
a) pana la jumatate din venitul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligatie de intretinere sau alocatie pentru copii;
b) pana la o treime din venitul lunar net, pentru orice alte datorii.
(2) Daca sunt mai multe urmariri asupra aceleiasi sume, urmarirea nu poate depasi jumatate din venitul lunar net al debitorului, indiferent de natura creantelor, in afara de cazul in care legea prevede altfel.
Cartea Verde a PFA Contabilitatea si obligatiile fiscale
Examenul de ACCES la STAGIUL CECCAR 2024
Manual de politici contabile - Stick USB
(3) Veniturile din munca sau orice alte sume ce se platesc periodic debitorului si sunt destinate asigurarii mijloacelor de existenta ale acestuia, in cazul in care sunt mai mici decat cuantumul salariului minim net pe economie, pot fi urmarite numai asupra partii ce depaseste jumatate din acest cuantum.
(4) Ajutoarele pentru incapacitate temporara de munca, compensatia acordata salariatilor in caz de desfacere a contractului individual de munca pe baza oricaror dispozitii legale, precum si sumele cuvenite somerilor, potrivit legii, nu pot fi urmarite decat pentru sume datorate cu titlu de obligatie de intretinere si despagubiri pentru repararea daunelor cauzate prin moarte sau prin vatamari corporale, daca legea nu dispune altfel.
(5) Urmarirea drepturilor prevazute la alin. (4) se va putea face in limita a jumatate din cuantumul acestora.
(6) Sumele retinute potrivit prevederilor alin. (1)-(4) se elibereaza sau se distribuie potrivit art. 864 si urmatoarele.
(7) Alocatiile de stat si indemnizatiile pentru copii, ajutoarele pentru ingrijirea copilului bolnav, ajutoarele de maternitate, cele acordate in caz de deces, bursele de studii acordate de stat, diurnele, precum si orice alte asemenea indemnizatii cu destinatie speciala, stabilite potrivit legii, nu pot fi urmarite pentru niciun fel de datorii."
Totodata, articolulul 169 punctul 4 din Legea 53/2003 privind Codul Muncii prevede ca:
"(4) Retinerile din salariu cumulate nu pot depasi in fiecare luna jumatate din salariul net."
Neconcordanta legislativa
Se observa ca cele doualegi care reglementeaza aceasta speta prezinta doua valori diferite pentru valoarea cumulate pe care o poate avea poprirea intr-o luna:
- Codul de Procedura Civila mentioneaza venitul net
- Codul Muncii mentioneaza salariul net, care este mai mic decat venitul net
Nu exista o reglementare unitara a acestei chestiuni, si nici nu se poate argumenta obiectiv folosirea uneia dintre valori:
- Daca se utilizeaza venitul net, organul de control poate lua ca punct de reper Codul Muncii si poate aplca amenda pentru ca s-a poprit mai mult decat valoarea salariului net,
- Daca se utilizeaza salariul net este situatia inversa, cand se poate primi amenda pentru ca nu s-a popritpana la valoarea legala permisa de Codul de Procedura Civila.
Este o situatie care sper ca va fi clarificata in viitor.
Ordinea popririlor in cazul in care sunt mai multi creditori
In cazul pluralitatii de creditori ai salariatului, va fi respectata urmatoarea ordine, prevazuta de articolul 169 din Legea nr 53/2003 Codul Muncii:
a) obligatiile de intretinere, conform Codului familiei;
b) contributiile si impozitele datorate catre stat;
c) daunele cauzate proprietatii publice prin fapte ilicite;
d) acoperirea altor datorii.
In cazul in care exista mai multe popriri de acelasi rang, retinerile din salariu se vor face proportional cu valoarea fiecarei creante.
Poprirea pe salariu in cazul schimbarii locului de munca
Poprirea ramane infiintata si atunci cand debitorul isi schimba locul de munca sau este pensionat. In aceste cazuri, tertul poprit va trimite actele prin care s-a infiintat poprirea noului angajator al debitorului, care, de la data primirii acestoracte, devine tert poprit, potrivit prevederilor art. 786 din Codul de Procedura Civila.
In situatia in care debitorul paraseste angajatorul fara ca acesta sa cunoasca noul loc de munca, el este obligat sa incunostiinteze pe creditor despre aceasta imprejurare.
Obligatiile care revin angajatorului
In termen de 5 zile de la data comunicarii popririi, iar in cazul sumelor de bani datorate in viitor, de la scadenta acestora, tertul poprit va trebui sa plateasca direct creditorului suma retinuta si cuvenita acestuia, in cazul sumelor datorate cu titlu de obligatie de intretinere sau de alocatie pentru copii, precum si in cazul sumelor datorate cu titlu de despagubiri pentru repararea pagubelor cauzate prin moarte, vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii.
Sanctiunile pentru neefectuarea popririi
Art. 790 din Codul de Procedura Civila prevede sanctiunile pentru tertii popriti (in cazul nostru, angajatorii) care nu se achita de efectuarea popririi:
"Tertul poprit care, cu rea-credinta, a refuzat sa isi indeplineasca obligatiile privind efectuarea popririi va putea fi amendat, prin aceeasi hotarare de validare, cu o suma cuprinsa intre 2.000 lei si 10.000 lei."
Retinerile cu titlu de daune cauzate angajatorului
Retinerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi effectuate decat daca datoria salariatului este scadenta, lichida si exigibila si a fost constatata ca atare printr-o hotarare judecatoreasca definitive si irevocabila, asa cum se prevede la articolul 169 din Legea 53/2003 privind Codul Muncii.
Angajatorul nu are voie sa retina din salariul angajatilor fara aceasta hotarare judecatoreasca, chiar daca angajatul si-a dat consimtamantul. Angajatorul poate sa achite daunele la casieria unitatii angajatorului, insa nu se pot retine sume de bani din salariul sau in lipsa hotararii judecatoresti.
