Mai investim in imobiliare in 2009 ?
Mai exista variante de investitii imobiliare profitabile dupa declinul brusc declansat anul trecut? Raspunsul cel mai la indemana pare sa fie nu, dar situatia este diferita de la un sector imobiliar la altul.
Cel mai bun calcul pe care si-l poate face un potential investitor pe termen scurt este pentru a identifica plasamentele care ii pot aduce cea mai mica pierdere in 2009, cu potential de crestere pe termen lung. Investitii „in castig" se mai pot face, nu insa si „tunuri" speculative pe termen scurt. Variante cat de cat viabile sunt spatiile comerciale stradale, care aduc venituri din chirii. Investitorii trebuie sa evalueze insa raportul intre costul investitiei, estimat a scadea cu circa 8%, si veniturile din chirii, care se vor diminua la randul lor. Mai riscante sunt investitiile in terenuri, ale caror preturi pot scadea si cu 70%.
O astfel de prabusire a preturilor creeaza totodata o oportunitate, care poate aduce castiguri bune in timp. Dublarea sau triplarea preturilor in 12 luni nu va mai ramane insa decat o amintire frumoasa pentru speculatorii imbiliari. Randamentele investitionale vor continua sa scada, chiar mai accentuat, si anul acesta, dupa ce in 2008 s-au diminuat la 13%.
Pentru piata imobiliara, partea buna a crizei va fi reasezarea proprietatilor imobiliare la valori in concordanta cu puterea reala de cumparare, in conditiile in care boom-ul ultimilor ani, sustinut si de tranzactiile speculative, ridicase preturile rezidentiale la niveluri nesustenabile pentru veniturile romanilor.
Pentru mai multe detalii apasati aici
Ca urmare a prelucrarii de catre organele fiscale a declaratiei recapitulative Formular 390, precum si a controalelor efectuate de catre serviciile de inspectie fiscala privind modul de intocmire a acesteia, s-au constatat numeroase erori, dintre care cele mai importante constand in:
1. Necorelarea sumelor aferente livrarilor/achizitiilor intracomunitare din declaratia recapitulativa 390 cu cele inscrise in randurile corespunzatoare din Decontul de t.v.a. 300 sau Decontul special de t.v.a. 301, dupa caz.
Bugete cash flow rentabilitate risc - ghid practic
Impozitarea veniturilor din chirii 2024
Planul de conturi general Functiunea si corespondenta conturilor
2. Necorelarea sumelor aferente livrarilor/achizitiilor intracomunitare din declaratia recapitulativa 390 (care se depune trimestrial) cu cele inscrise in randurile corespunzatoare din Decontul de t.v.a. 300 (care se depuse lunar).
3. Operatori intracomunitari inscrisi in declaratia recapitulativa, de mai multe ori cu coduri de inregistrare in scopuri de t.v.a. diferite.
4. Operatori intracomunitari inscrisi in declaratia recapitulativa cu coduri de inregistrare in scopuri de t.v.a. eronate.
Pentru mai multe detalii apasati aici
Introducerea - scoaterea de numerar din Romania si / sau din tarile U.E.
Numeroase persoane fizice si juridice s-au confruntat si se confrunta de mai mult timp cu urmatorele probleme:
1) Operatiunile de incasari si plati in valuta intra sub incidenta prevederilor "Ordonantei Guvernului nr. 15/1996 privind intarirea disciplinei financiar-valutare" care, la art. 5 lit c), prevede ca platile catre persoane juridice se pot efectua in limita unui plafon zilnic maxim de 10.000 lei, platile catre o singura persoana juridica fiind admise in limita unui plafon zilnic in suma de 5.000 lei ? O.G. nr. 15/1996 mai prevede, printre altele, si faptul ca sunt interzise platile fragmentate in numerar catre furnizorii de bunuri si servicii, pentru facturile a caror valoare este mai mare de 5.000 lei.
2) La iesirea din Romania intr-un stat comunitar, persoanele fizice mai sunt obligate sa declare in scris instrumentele de plata sub forma de numerar aflate asupra lor, care sunt egale sau depasesc echivalentul a 10.000 euro/persoana ?
3) In ce conditii la iesirea din Romania persoanele fizice mai sunt obligate sa declare in scris instrumentele de plata sub forma de numerar aflate asupra lor, care sunt egale sau depasesc echivalentul a 10.000 euro/persoana ?
4. Exista o limita in detinerea de numerar in valuta destinata platilor pentru achizitionarea de marfuri, atat in cazul persoanelor fizice, cat si in cazul persoanelor juridice ? Altfel spus, o persoana fizica se poate plimba cu geanta plina cu mumerar in valuta prin tarile Uniunii Europene pentru cumpararea unor bunuri, mobile sau imobile ?...
Pentru mai multe detalii apasati aici
In cazul imobilizarilor necorporale, datorita caracterului lor intangibil problema de recunoastere este mai delicata decat in cazul imobilizarilor corporale. Pentru a le inregistra in contabilitate, aceste imobilizari trebuie identificate si evaluate, ceea ce in practica, de multe ori, este dificil. Din aceasta cauza multi practicieni neglijeaza aceste active, considerate, pe nedrept, active fictive, desi valoarea lor reprezinta un plus in activul patrimonial al entitatilor, o utilitate pentru care s-a alocat o resursa.
Cheltuielile de constituire
Conform O.M.F.P. nr. 1.752/2005 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, modificat si completat cu O.M.F.P. nr. 2.374/2007, cheltuielile de constituire sunt cheltuielile ocazionate de infiintarea sau dezvoltarea unei entitati (taxe si alte cheltuieli de inscriere si inmatriculare, cheltuieli privind emisiunea si vanzarea de actiuni si obligatiuni, precum si alte cheltuieli de aceasta natura, legate de infiintarea si extinderea activitatii entitatii).
In opinia autorului Niculae Feleaga, la definirea termenului mai sus mentionat, normalizatorii romani au lasat sa treaca neobservate cateva erori:
- Mai intai, ei numesc cheltuielile de constituire asa-numitele cheltuieli de stabiliment (in franceza, „frais d’etablissement”) sau cheltuieli de organizare (in engleza, „organisation costs”). Cheltuielile de constituire nu reprezinta decat o componenta a cheltuielilor de stabiliment (sau de organizare), care cuprinde: taxele si alte cheltuieli de inscriere si de inmatriculare la infiintarea societatii, cheltuieli de prospectare a pietii si de publicitate. Celelalte cheltuieli legate de cresterea de capital si de operatii diverse, precum fuziunile, divizarile, transformarile, nu fac parte din cheltuielile de constituire, ci din categoria mai larga a cheltuielilor de stabiliment (organizare), avand mai degraba natura de cheltuieli de dezvoltare...
Pentru mai multe detalii apasati aici
Drepturile de proprietate intelectuala asupra continutului acestui articol apartin Editurii Rentrop & Straton. Articolul poate fi preluat in limita a 500 e caractere, cu conditia sa fie insotit de textul: "Sursa: Portalul contabilul.ro"si link catre www.contabilul.ro . In caz contrar, vom actiona conform legilor privind protectia drepturilor de proprietate intelectuala.
