Cuvinte cheie:
-
prezentarea cheltuielilor
-
corectia in rosu
-
corectia in contabilitate
Reflectarea cheltuielilor in situatiile financiare anuale
Una dintre componentele principale ale situatiilor financiare anuale este contul de profit si pierdere. In acest document de sinteza sunt reflectate, pe de o parte, veniturile, iar pe de alta cheltuielile efectuate de intreprindere in perioada respectiva de raportare.
Contul de profit si pierdere este modalitatea principala de reflectare a cheltuielilor in situatiile financiare anuale.
Iata cele mai importante aspecte pe care trebuie sa le aveti in vedere la prezentarea cheltuielilor:
-
principiile aplicabile recunoasterii cheltuielilor prin opozitie cu investitiile (vezi
-
Ghidul practic al contabilitatii Legislatie explicata - Exemple detaliate - Monografii contabile complete
PFA II IF Taxe Impozite Deduceri Contributii
Bugete cash flow rentabilitate risc - ghid practic
capitolul P 63 – Principii si politici contabile); -
caracterul complet al cuprinderii acestora;
-
claritatea prezentarii si relevanta detaliilor oferite utilizatorilor situatiilor financiare.
Reflectarea cheltuielilor se realizeaza prin prezentarea structurata, dupa un model cunoscut utilizatorilor din tara noastra, care respecta in buna masura si practica internationala in domeniu.
In situatiile financiare, cheltuielile reflectate reprezinta rulajele conturilor de cheltuieli din care s-au eliminat corectiile in negru.
Pentru a nu „afecta rulajele“, multi profesionisti contabili romani prefera sa lucreze inca in sistemul „corectii in rosu“.
Istoric, denumirea acestei modalitati de corectie provine din obiceiul de a se scrie cu rosu in registre sumele care trebuiau scazute, pentru a le identifica mai usor si pentru a usura calculul.
Astazi, acest procedeu inseamna numai inregistrarea de sume negative de aceeasi parte a contului cu sumele de corectat.
Inregistrarea de operatii contabile cu semn negativ in scopul corectiei nu este totusi obligatorie pentru a putea produce situatii financiare corecte, asa cum cred majoritatea profesionistilor contabili de la noi.
Logica imediata a corectiei unei note contabile eronate cere inregistrarea unei operatii inverse, cu aceeasi suma.
Daca fisei unui cont de cheltuieli i se ataseaza o listad e corectii care arata ca o anumita suma a acestor corectii trebuie scazuta din rulajul contului pentru a reda volumul corect al cheltuielilor, problema este solutionata.
Majoritatea sistemelor automate de calcul pentru contabilitate pot fi programate cu usurinta in acest sens.
Decontarea cheltuielilor asupra contului 121 „Profit si pierdere“ nu este afectata de aceasta modalitate de lucru, ea facandu-se in orice caz pe baza soldului lunar al contului inainte de inchidere.
Structura cheltuielilor in contul de profit si pierdere
– Lista de control –
Prezentarea cheltuielilor in contul de profit si pierdere include:
-
cheltuielile materiale, inclusiv cele privind utilitati;
-
cheltuielile privind marfurile;
-
ajustarile de valoare pentru imobilizari (acelea care se suporta din rezultatul exercitiului);
-
ajustari de valoare ale activelor circulante;
-
alte cheltuieli de exploatare;
-
cheltuieli privind prestatiile tertilor;
-
cheltuieli privind impozite si taxe;
-
cheltuieli cu despagubiri, donatii, active cedate;
-
ajustari de provizioane;
-
cheltuieli financiare;
-
cheltuieli extraordinare.
Fiecare grupa de cheltuieli (privind exploatarea, financiare si exceptionale) se totalizeaza separat si serveste la determinarea in mod separat a rezultatului curent, financiar si exceptional, prin scaderea lor din venituri.
In finalul contului de profit si pierdere se prezinta si o rubrica de „Total cheltuieli“, cu scopul de a permite calculul rezultatului brut.
Â