Curtea Constitutionala a respins sesizarea legata de neconstitutionalitatea perceperii majorarilor de intarziere (transformate ulterior, prin actualizarea legislatiei, in dobanzi+penalitati de intarziere) in cadrul unui proces legat de anularea unui act administrativ fiscal, intentat Fiscului din Vrancea de catre de o companie privata.
Compania sustinea in demersul ei ca "este imoral ca statul sa perceapa penalizari de intarziere de la contribuabil in conditiile in care statul nu datoreaza dobanzi sau majorari pentru obligatiile pe care le are de executat iar exceptia ridicata invoca "articole privind accesul liber la justitie si unele privind "asezarea justa a sarcinilor fiscale". Decizia Curtii constuie un aviz indirect adresat celor care doresc sa sesizeze instantele pe aceeasi tema.
Aceasta, in contextul in care si organizatia patronala a IMM-urilor, Consiliul National pentru IMM a declarat inainte de aprobarea noilor prevederi legislative ca introducerea penalitatilor incalca doua articole din Constitutia Romaniei si ca dubleaza sanctiunea impusa deja prin dobanzile de intarziere.
O companie din Vrancea a ridicat exceptie de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.120 si 205 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, in cadrul unui proces intentat fiscului, la Tribunalul Vrancea, in care firma contesta un act administrativ fiscal.
Curtea Constitutionala a publicat decizia sa in acest caz in Monitorul Oficial nr. 541/3.08.2010.
Procesul s-a desfasurat in 2009, astfel incat intre timp, inainte de pronuntarea deciziei Curtii, anumite detalii din legislatia invocata s-au schimbat. Mai exact, asa cum precizeaza chiar documentul Curtii, "majorarile de intarziere" au fost inlocuite cu cea de dobanzi/penalitati de intarziere, dupa caz, iar cuantumul lor a fost diminuat la 0,05% fata de 0,1% cat era anterior sesizarii Curtii Constitutionale.
Cazul este inca relevant pentru companii din doua motive:
In primul rand, asa cum se arata chiar in decizia mentionata, "toate aceste modificari legislative nu afecteaza fondul problemei deduse judecatii Curtii, astfel incat instanta constitutionala este competenta a judeca pe fond prezenta cauza."
In al doilea rand, chiar noile prevederi au fost criticate dur de catre organizatia patronala a IMM-urilor - care considera ca incalca doua articole ale Constitutiei Romaniei - si de catre consultantii fiscali.
Iata raspunsul Curtii Constitutionale:
Declaratia Unica 2024 Impozit pe venit Contributii CAS si CASS
Totul despre documentele de contabilitate primara Solutii de organizare a gestiunilor
Operare SAGA Exemple practice si recomandari
Cu referire la critica ce priveste art. 120 din Codul de procedura fiscala, se constata ca autorul exceptiei porneste de la o premisa gresita, intrucat si statul datoreaza dobanzi in cazul sumelor de restituit sau de rambursat de la buget conform art. 124 din acelasi cod.
Instituirea dobanzilor de intarziere reprezinta o masura de politica fiscala pe care legiuitorul a instituit-o in vederea sanctionarii conduitei culpabile pe care contribuabilii o au prin neachitarea la termenul de scadenta a obligatiilor de plata.
O atare sanctiune, evident, are o repercusiune directa cu privire la patrimoniul debitorului, insa diminuarea corespunzatoare a patrimoniului acestuia se datoreaza faptei culpabile pe care a savarsit-o.
De asemenea, faptul ca legiuitorul a stabilit nivelul dobanzilor de intarziere la 0,05% pentru fiecare zi de intarziere nu are relevanta constitutionala din moment ce o atare valoare nu este excesiva, ci este stabilita intr-un cuantum rezonabil, dar suficient de disuasiv pentru a nu isi pierde ratiunea pentru care au fost instituite aceste dobanzi de intarziere, si anume de a obliga debitorii obligatiilor fiscale sa isi execute intru totul si pana la termenul scadent obligatiile pe care le au in raport cu bugetul de stat.
Textul integral poate fi consultat in Monitorul Oficial nr. 541/3.08.2010 - Decizia nr.886/6 iulie 2010.
