Adrian Benta, valabil la 06-Dec-2010
Intrebare: La o un S.R.L.care are ca obiect de activitate cultura cerealelor si plantelor, ce cheie de repartizare cat mai corecta a cheltuielilor indirecte sa folosesc?
De ex. lucrez intr-o luna 10 ha grau, 50 ha orz si 70 ha alta cultura. Eu impart cheltuielile indirecte la (10 +50+70) ha si repartizez proportional cu ha fiecarei culturi. E corect?
Cum repartizez in lunile cand nu se lucreaza (iarna) pamantul, dar avem cheltuieli cu amortizarea, salariile, piesele?
De asemenea cand pentru o cultura am mai multe lucrari (arat, discuit, insamantat) si pentru alta mai putine (discuit) cum le mai repartizez?
La pretul de cost obtinut cum judec venitul din subventia primita pentru fiecare ha, adica cum o pot repartiza pe fiecare cultura?
Subventia nu vine in anul agricol careia ii este destinata ci in general in urmatorul si nici nu stiu cu precizie suma sa o pot pune in venituri in avans sau subventii de incasat. Fiscul compara pretul de cost fara subventie cu pretul de vanzare si imi spune ca am pirdere fiscala pentru ca nu stie cum sa interpreteze subventia primita si de aceea va intreb cum sa o inregistrez si cum sa o judec.
Pune si tu o intrebare Specialistilor in Fiscalitate
Detalii Click Aici
Raspuns: Dupa cum cunoasteti, costul de productie este reglementat de pct. 52 din OMFP 3055/2009 privind contabilitatea si cuprinde materiale directe, manopera directa, alte cheltuieli directe, precum si o cota de cheltuieli indirecte de productie repartizate rational in costul de productie. Operare SAGA Exemple practice si recomandari Totul despre documentele de contabilitate primara Solutii de organizare a gestiunilor Planul de conturi general Functiunea si corespondenta conturilor
Chiar daca acest act este ultimul adoptat in domeniul costului de productie si transpune Directiva a IV-a a Comunitatii europene, in opinia noastra prevederi mult mai clare si mai exacte sunt prevazute in OMFP 1826/2003 privind contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor, act normativ ce respecta si acesta directivele comunitare.
De asemenea, OMFP 1826/2003 prevede obligatia repartizarii in costuri a unor cheltuieli indirecte de productie, legate rational de procesul de productie si detaliaza punctiform anumite cheltuieli ce nu fac parte din costul de productie.
In plus, introduce ca si procedura structurarea cheltuielilor pe categorii:
- cheltuieli de productie
- cheltuieli indirecte
- cheltuieli generale de administrare
- cheltuieli de desfacere.
Nici unul dintre aceste acte normative nu stabileste baza la care se vor repartiza cheltuielile indirecte de productie, nici nu ar avea cum avand in vedere multitudinea de situatii din practica, lasand profesionistului contabil adoptarea unei solutii ce poate fi instituita numai in unitatea respectiva.
Nu consideram eronata repartizarea cheltuielilor indirecte prin cheie asupra suprafetei de productie, insa noi consideram ca cea mai reprezentativa metoda de repartizare a cheltuielilor indirecte este repartizarea asupra bazei formate din cheltuielile directe de productie.
Exemplu: O societate inregistreaza cheltuieli indirecte de productie in suma de 1.000 lei. Pentru 1 ha de cultura A inregistreaza costuri cu aratul 500 lei, manopera 200 lei si seminte 800 lei. Total cheltuieli directe cultura A = 1.500 lei.
Pentru 1 ha de cultura B inregistreaza costuri cu aratul 500 lei, manopera 700 lei si seminte 800 lei. Total cheltuieli directe cultura B = 2.000 lei.
Total costuri directe productie pentru cultura A si B = 3.500 lei.
Coeficient de repartizare a cheltuielilor indirecte = 1.000 / 3.500 = 0,2857.
Determinare cost de productie 1 ha cultura A : 1.500 x ( 1 + 0,2857) = 1.928,55 lei.
Determinare cost de productie 1 ha cultura B : 2.000 x ( 1 + 0,2857) = 2.571,45 lei.
Total cost de productie = 1.928,55 + 2.571,45 = 4.500 lei, corespunzator sumei de 1.000 lei cheltuieli indirecte plus 3.500 lei cheltuieli directe.
Consideram ca aceasta cheie de repartizare a cheltuielilor indirecte raportate la cheltuielile directe de productie se poate utiliza si in lunile de iarna, cu observatia ca nu toate cheltuielile inregistrate de societate sunt cheltuieli de productie ce trebuiesc reflectate in costuri.
Din punctul nostru de vedere, repartizarea subventiei se face pentru determinarea pretului de vanzare in cazul unei analize ce are ca obiect vanzarea sub costurile de productie sau un profit peste costurile de productie. Aceasta se va analiza raportata direct la culturile pentru care s-a primit subventia.
Exemplu : S-a incasat o subventie pentru productia de grau, aceste venituri vor fi analizate la cultura de grau.
Daca analizam o subventie aferenta costurilor cu motorina, atunci acest venit se poate analiza luand in considerare toate culturile la care s-a utilizat motorina subventionata.
Ca si incheiere, va recomandam sa va structurati cu atentie costurile de productie avand in vedere ca ambele acte normative amintite de noi enunta cateva structuri de cheltuieli ce nu vor fi incluse in costul de productie avand in vedere si dinamica reala a activitatii.
De exemplu, un salariat in perioada de vara participa direct la realizarea unei recolte, iar costurile salariale vor fi inregistrate in costul de productie, iar in iarna aceeasi persoana poate sa nu participe la productie, iar costurile salariale nu se vor regasi in costul de productie.
