In ceea ce priveste evaluarea initiala si evaluarea ulterioara, ca proceduri aferente imobilizarilor corporale, va prezentam mai jos mai multe norme care tin de efectuarea celor doua etape amintite mai sus.
Astfel, cand discutam despre evaluarea initiala, trebuie sa stime ca imobilizarile corporale achizitionate sunt recunoscute la costul de achizitie format din:
- pretul de cumparare, taxele vamale si alte taxe nerecuperabile, cheltuielile de transport, comisioane si taxe notariale si alte cheltuieli nerecuperabile care pot fi atribuibile direct achizitiei bunurilor respective. Din costul de achizitie se scad reducerile comerciale primite.
Imobilizarile corporale produse sunt recunoscute la costul de productie format din:
- costul de achizitie a materiilor prime si materialelor consumabile
- cheltuielile de productie direct atribuibile bunului:
Totul despre documentele de contabilitate primara Solutii de organizare a gestiunilor
Ghidul Practic al Monografiilor Contabile 2024
Cheltuieli deductibile si nedeductibile
-cheltuielile directe aferente productiei cu materiale directe, energie consumata in scopuri tehnologice, manopera directa si alte cheltuieli directe de productie, costuri de testare a functionarii activului, costurile reprezentand salariile angajatilor, contributiile legale si alte cheltuieli legate de acestea, care rezulta direct din constructia imobilizarii corporale, costurile de amenajare a amplasamentului, costurile initiale de livrare si manipulare, costurile de instalare si asamblare, cheltuieli de proiectare si pentru obtinerea autorizatiilor, onorariile profesionale platite avocatilor si expertilor etc.
- o cota de cheltuieli indirecte de productie alocata in mod rational ca fiind legata de fabricatia acestora.
Evaluarea ulterioara se face la valoarea justa stabilita in urma reevaluarii. Valoarea justa a imobilizarilor corporale este valoarea lor de piata si se determina de catre evaluatori autorizati, in conformitate cu reglementarile legale.
Daca valoarea justa a unei imobilizari corporale nu mai poate fi determinata, valoarea activului prezentata in bilant trebuie sa fie valoarea sa reevaluata la data ultimei reevaluari, din care se scad ajustarile cumulate de valoare.
Frecventa reevaluarilor:
- daca valoarea justa nu se modifica semnificativ, reevaluarile se fac la 3 ani.
- daca valoarea justa se modifica semnificativ, se efectueaza reevaluari anuale.
Diferentele rezultate din reevaluare sunt recunoscute in conturile de capitaluri proprii "Rezerve din reevaluare" sau in contul de profit si pierdere dupa caz, daca exista reevaluari anterioare al caror rezultat a fost reflectat in contul de profit si pierdere.
Surplusul din reevaluare inclus in rezerve din reevaluare este transferat in rezerve anual pe masura ce activul este folosit de entitate. Valoarea rezervei transferate este diferenta dintre amortizarea calculata pe baza valorii contabile reevaluate si valoarea amortizarii calculate pe baza costului initial al activului.
La reevaluarea unei imobilizari corporale, amortizarea cumulata la data reevaluarii este eliminata din valoarea contabila bruta a activului si valoarea neta, determinata in urma corectarii cu ajustarile de valoare, este recalculata la valoarea reevaluata a activului.
Nicio parte din rezerva din reevaluare nu poate fi distribuita, direct sau indirect, cu exceptia cazului in care activul reevaluat a fost valorificat, situatie in care surplusul din reevaluare reprezinta castig efectiv realizat.
In exercitiile financiare in care nu se efectueaza reevaluari, imobilizarile corporale sunt prezentate in bilant la valoarea reevaluata minus ajustarile cumulate de valoare.
