Incepand cu anul 2016, dupa intrarea in vigoare a noului Cod fiscal aprobat prin Legea 227/2015, pentru stabilirea impozitului/taxei pe cladiri, valoarea impozabila a cladirilor aflate in proprietatea persoanelor juridice este valoarea de la 31 decembrie a anului anterior celui pentru care se datoreaza impozitul/taxa si poate fi:
a) ultima valoare impozabila inregistrata in evidentele organului fiscal;
b) valoarea rezultata dintr-un raport de evaluare intocmit de un evaluator autorizat in conformitate cu standardele de evaluare a bunurilor aflate in vigoare la data evaluarii;
c) valoarea finala a lucrarilor de constructii, in cazul cladirilor noi, construite in cursul anului fiscal anterior;
d) valoarea cladirilor care rezulta din actul prin care se transfera dreptul de proprietate, in cazul cladirilor dobandite in cursul anului fiscal anterior;
Pentru a nu datora un impozit pe cladiri majorat proprietari cladirilor trebuie sa actualizeze valoarea cladirilor la un interval de 3 ani. Daca nu au actualizat valoarea impozabila a cladirii in ultimii 3 ani anteriori anului de referinta, cota impozitului/taxei pe cladiri este 5%.
Rapoartele de evaluare se intocmesc de un evaluator autorizat in conformitate cu standardele de evaluare a bunurilor aflate in vigoare la data evaluarii si reflecta valoarea cladirii la data de 31 decembrie a anului anterior anului de referinta. Acestea nu se inregistreaza in evidentele contabile.
In vederea stabilirii impozitului pe cladiri, rapoartele de evaluare se depun in copie, la organul fiscal local, ca anexa la declaratia contribuabilului, pana la primul termen de plata din anul de referinta.
Astfel, spre deosebire de anii precedenti, pentru stabilirea valorii impozabile a cladirilor se efectueaza o evaluare diferita fata de evaluarea la valoarea de piata efectuata in scopul prezentarii imobilizarilor la valoare justa in situatiile financiare.
Cartea verde a contabilitatii varianta tiparita
Ghidul practic al contabilitatii in 2024 Legislatie explicata - Exemple detaliate - Monografii contabile complete
Bugete cash flow rentabilitate risc - ghid practic
Rapoartele de evaluare in scopul stabilirii impozitului pe cladiri nu se inregistreaza in contabilitate iar entitatile nu mai trebuie sa anexe la declaratia fiscala balanta de verificare cu aceste valori.
In trecut, prevederile potrivit carora, in cazul cladirilor reevaluate valoarea impozabila a cladirii era valoarea reevaluata inregistrata conform reglementarilor contabile, au generat mai multe probleme pentru persoanele juridice: trebuiau sa aplice metoda reevaluarii pentru a nu plati un impozit pe cladiri majorat, reevaluarile trebuiau efectuate si inregistrate in contabilitate pentru toate cladirile, indiferent de data dobandirii/receptiei, in situatia in care organele de control constatau ca nu au fost indeplinite anumite prevederi ale reglementarilor contabile cu privire la reevaluare acestea reconsiderau valoarea impozabila si recalculau impozitul pe cladiri aplicand cotele majorate s.a.
Entitatile care au utilizat metoda reevaluarii pot opta sa treaca la metoda costului, conform pct. 62 din reglementarile contabile aprobate prin OMFP 1802/2014.
In situatia in care se trece de la metoda reevaluarii la metoda costului efectele modificarii politicilor contabile aferente exercitiilor financiare precedente nu se inregistreaza pe seama rezultatului reportat (contul 1173 "Rezultatul reportat provenit din modificarile politicilor contabile") ci se ajusteaza sumele evidentiate in contul 105 "Rezerve din reevaluare" in functie de modalitatea in care, pe perioada in care a fost efectuata reevaluarea, au transferat sumele in rezultatul reportat (contul 1175 "Rezultatul reportat reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluare"), dupa cum urmeaza:
1. entitatile care au avut ca politica contabila transferul rezervei din reevaluare in contul de rezultat reportat, pe masura amortizarii activului, inchid rezerva din reevaluare (soldul contului 105 "Rezerve din reevaluare") pe seama imobilizarii careia ii corespunde rezerva respectiva (articol contabil 105 "Rezerve din reevaluare" = 21 x Imobilizari corporale);
105 = 212 - cu soldul contului 105
2. entitatile care au avut ca politica contabila transferul rezervei din reevaluare in contul de rezultat reportat, la scoaterea din evidenta a imobilizarii pentru care s-a constituit rezerva respectiva, procedeaza astfel:
- transfera din contul 105 "Rezerve din reevaluare" in contul 1175 "Rezultatul reportat reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluare" rezerva corespunzatoare sumelor amortizate din valoarea imobilizarii;
- reduce valoarea imobilizarii cu rezerva din reevaluare aferenta valorii care nu a fost amortizata (articol contabil 105 "Rezerve din reevaluare" = 21 x Imobilizari corporale).
105 = 1175 - rezerva aferenta sumelor care au fost
amortizate
105 = 212 - partea din rezerva aferenta diferentei
din reevaluare care nu a fost amortizata
In cazul in care se trece de la metoda reevaluarii la metoda costului, entitatile trebuie sa urmareasca ca aplicarea acestei optiuni sa nu conduca la subevaluarea activelor respective, fata de valoarea care ar fi fost recunoscuta in bilant daca acele imobilizari corporale nu ar fi fost reevaluate. Astfel, cu ocazia inventarierii evaluarea imobilizarilor corporale se va face la valoarea de inventar, stabilita de comisia de inventariere sau de evaluatori autorizati, potrivit legii. Corectarea valorii imobilizarilor corporale si aducerea lor la nivelul valorii de inventar se efectueaza, in functie de tipul de depreciere existenta, fie prin inregistrarea unei amortizari suplimentare, in cazul in care se constata o depreciere ireversibila (contul 6811), fie prin constituirea sau suplimentarea ajustarilor pentru depreciere, in cazul in care se constata o depreciere reversibila a acestora (in cazul constructiilor contul 2912 Ajustari pentru deprecierea constructiilor).
Entitatile trebuie sa mentioneze in notele explicative natura modificarii politicii contabile, precum si motivele pentru care aplicarea noii politici contabile ofera informatii credibile si mai relevante, pentru ca utilizatorii sa poata aprecia daca noua politica contabila a fost aleasa in mod adecvat, efectul modificarii asupra rezultatelor raportate ale perioadei si tendinta reala a rezultatelor activitatii entitatii.
Entitatile care raman la metoda reevaluarii vor efectua in continuare reevaluarea imobilizarilor corporale existente la sfarsitul exercitiului financiar, cu suficienta regularitate, astfel incat acestea sa fie prezentate in contabilitate la valoarea justa, cu reflectarea rezultatelor acestei reevaluari in situatiile financiare intocmite pentru acel exercitiu.
