2. Surse si forme de disponibilitati banesti

Forme, tipuri si surse de disponibilitati banesti

Disponibilitatile banesti reprezinta elementele monetare patrimoniale exprimate in lei si valuta cu cel mai ridicat grad de lichiditate care fac parte din categoria activelor circulante si sunt reprezentate de trezorerie sau de echivalente de trezorerie.

Trezoreria reprezinta disponibilul in numerar sau substitute de numerar in lei si in valuta existent in casierie si in conturile deschise la banci.

Impozitarea veniturilor din chirii 2024

Vezi AICI detalii

Cartea verde a contabilitatii varianta tiparita

Vezi AICI detalii

Planul de conturi general Functiunea si corespondenta conturilor

Vezi AICI detalii

Conturile la banci cuprind:

• valorile de incasat depuse la banci:

- cecuri;

-efecte comerciale;

• disponibilitatile in lei si valuta;
• cecurile;
• creditele bancare pe termen scurt;
• dobanzile aferente disponibilitatilor si creditelor acordate de banci in conturile curente.

Prin Codul de procedura fiscala, bancile sunt obligate sa comunice bilunar Ministerului Finantelor Publice – Directia generala a tehnologiei informatiei, informatii referitoare la titularii de conturi persoane fizice, juridice sau orice alte entitati fara personalitate juridica ce deschid ori inchid conturi de disponibilitati la bancile respective.

Actualizarea informatiilor referitoare la clientii nou-aparuti sau clientii care si-au inchis conturile se efectueaza astfel:

• la data de 20 a lunii in curs: pentru informatiile actualizate in perioada 1-15 a lunii;
• la data de 5 a lunii urmatoare: pentru informatiile actualizate in perioada 15-30/31 a lunii.

Echivalentele de trezorerie reprezinta investitiile financiare pe termen scurt, ex-ttrem de lichide, care sunt usor convertibile in numerar si sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii.

Clasificarea disponibilitatilor banesti

Trezoreria

In contabilitatea unei firme, disponibilitatile banesti de natura trezoreriei se regasesc sub urmatoarele forme, structurate astfel:

* aceste conturi contabile nu sunt reglementate prin O.M.F.P. nr. 1752/2005, dar sunt introduse din initiativa noastra deoarece cardurile in lei si valuta sunt foarte frecvent utilizate in tara si in strainatate cu ocazia deplasarilor externe si trebuie evidentiate distinct in evidenta contabila a firmei dvs.

Reguli generale de contabilizare a disponibilitatilor banesti de natura trezoreriei

contabilitatea disponibilitatilor banesti aflate in banci si in casieria firmelor, pre-cum si miscarea acestora generata de incasarile si platile efectuate in desfasurarea tranzactiilor de natura economica si financiara, se tine distinct in lei si in valuta;

• disponibilitatile banesti se inregistreaza in contabilitate in conturi distincte, dezvoltate in analitic;
• operatiunile privind incasarile si platile in valuta se inregistreaza in contabilitate la cursul zilei, comunicat de Banca Nationala a Romaniei;
• operatiunile de vanzare-cumparare de valuta se inregistreaza in contabilitate la cursul utilizat de banca comerciala la care se efectueaza licitatia cu valuta, fara ca acestea sa genereze in contabilitate diferente de curs valutar;
• la incheierea exercitiului financiar, disponibilitatile in valuta si valorile de tre-zorerie existente in valuta (titluri de stat in valuta, acreditive si depozite pe termen scurt in valuta) trebuie evaluate la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Nationala a Romaniei. Diferentele de curs valutar rezultate din evaluare se inregistreaza in conturile de venituri financiare (diferente favorabile) sau cheltuieli financiare (diferente nefavorabile);
• in contul de viramente interne se inregistreaza transferurile de disponibilitati banesti intre conturile la banci, precum si intre conturile la banci si casieria entitatii;
• operatiunile financiare in lei sau in valuta se efectueaza cu respectarea regulamentelor emise de Banca Nationala a Romaniei si a altor reglementari emise in acest scop.

Echivalente de trezorerie

In contabilitatea unei firme, disponibilitatile banesti de natura echivalentelor de trezorie se regasesc sub forma investitiilor financiare pe termen scurt, structurate astfel:

Reguli generale de contabilizare a disponibilitatilor banesti de natura echivalentelor de trezorerie

• la intrarea in entitate, investitiile pe termen scurt se evalueaza la costul de achizitie, prin care se intelege pretul de cumparare, sau la valoarea stabilita conform contractelor;
• in conturile de creante reprezentand imprumuturi acordate se inregistreaza sumele acordate tertilor in baza unor contracte pentru care entitatea percepe dobanzi;
• imobilizarile financiare recunoscute ca activ se evalueaza la costul de achizitie sau la valoarea determinata prin contractul de dobandire a acestora;
• cu ocazia inventarierii, pentru deprecierea investitiilor detinute ca active circulante, la sfarsitul exercitiului financiar, se reflecta ajustari pentru pierdere de valoare pe seama cheltuielilor;
• la sfarsitul fiecarui exercitiu financiar, ajustarile pentru pierderile de valoare reflectate se suplimenteaza, se diminueaza sau se anuleaza, dupa caz.
• la bilant, imobilizarile financiare se prezinta la valoarea de intrare mai putin ajustarile cumulate pentru pierdere de valoare;
• la iesirea din gestiune a investitiilor pe termen scurt, acestea se evalueaza si inregistreaza in contabilitate prin aplicarea uneia din urmatoarele metode:

- metoda primul intrat – primul iesit – FIFO;

-metoda costului mediu ponderat – CMP;

-metoda ultimul intrat – primul iesit – LIFO;

• la iesirea din entitate a investitiilor pe termen scurt, se anuleaza eventualele ajustari pentru pierderi de valoare.

Surse ale disponibilitatilor banesti

Initial, la infiintare, sursa principala de disponibilitati banesti pentru orice firma trebuie sa fie reprezentata de capitalul social depus, subscris si varsat de catre asociatii sau actionarii sai fara de care o firma nu se poate constitui.

Ulterior constituirii, sursele de disponibilitati banesti pot fi completate prin urma-toarele modalitati reglementate prin legislatia in vigoare:

• contractarea si obtinerea de credite bancare pe termen mediu si lung pentru investitii;
• contractarea si obtinerea de credite bancare pe termen scurt pentru acoperirea nevoilor curente de trezorerie;
• incasarea de subventii de la bugetul de stat, atċt pentru investitii, cat si pentru acoperirea cheltuielilor de exploatare;
• vanzarea de active;
• profitul net al firmei;
• imprumuturi publice prin emisiune de obligatiuni;
• majorarea capitalului social prin:

-admiterea de noi asociati;

-emisiunea de actiuni noi;

-majorarea valorii nominale a actiunilor existente in schimbul unor noi aporturi in numerar si/sau in natura;

• -subscriptie publica;

-oferta publica de valori mobiliare. Valorile mobiliare includ:

• actiuni;
• titluri de stat;
• obligatiuni emise de administratia publica centrala sau locala si societati comerciale;
• alte titluri de imprumut cu scadenta mai mare de un an;
• drepturi de preferinta la subscrierea de actiuni si drepturi de conversie a unor creante in actiuni;
• alte instrumente financiare, cu excluderea instrumentelor de plata, care dau dreptul de a dobandi valori mobiliare echivalente celor mentionate mai sus prin subscriere, schimb sau la o compensatie baneasca;
• orice alte instrumente financiare calificate de C.N.V.M. ca valori mobiliare.

Reguli si masuri impuse pentru mentinerea disciplinei financiar-valutare

In vederea mentinerii unei discipline financiare riguroase si a combaterii evaziunii fiscale, prin legislatia in vigoare s-a impus, cu unele exceptii, ca toate operatiunile de incasari si plati efectuate intre persoane juridice sa fie efectuate numai prin instrumente de plata fara numerar. Regulile si masurile impuse se refera atat la operatiunile efectuate in lei, cat si la cele efectuate in valuta.

a) Operatiuni de incasari si plati in lei

Spre deosebire de plati, incasarile zilnice in numerar ale unei firme sunt neplafonate.

Plafonul zilnic maxim de plati pentru o firma este de 10.000 RON. Plafonul zilnic maxim de plati reprezinta totalitatea platilor efectuate in numerar de o firma intr-o singura zi. Desi s-ar putea incadra in plafonul maxim zilnic, unei firme nu ii este permis prin lege sa efectueze plati mai mari de 5.000 RON catre o singura persoana juridica, cu exceptia platilor efectuate catre retelele de magazine de tipul Cash&Carry pentru facturi cu o valoare de pana la 10.000 RON inclusiv.

Nu se admit plati fragmentate in numerar pentru:

• facturi cu valori totale mai mari de 5.000 RON emise de diversi furnizori;
• facturi cu valori totale mai mari de 10.000 RON emise de retelele de magazine de tipul Cash&Carry.

De exemplu:

• daca firma dvs. datoreaza unui furnizor obisnuit suma de 12.000 RON, va este permis sa achitati in numerar numai suma de 5.000 RON, pentru diferenta de 7.000 RON fiind obligat sa emiteti o fila de CEC sau un ordin de plata cu decontare bancara;
• daca firma dvs. datoreaza unui furnizor din reteua de magazine de tipul Cash&Carry suma de 18.500 RON, va este permis sa achitati in numerar numai suma de 10.000 RON, pentru diferenta de 8.500 RON fiind obligat sa emiteti o fila de CEC sau un ordin de plata cu decontare bancara.

Aceiasi regula este valabila si pentru facturile achitate initial, dar stornate ulterior, aferente produselor returnate, cu valori mai mari de 5.000 RON, respectiv 10.000 RON in cazul retelelor de magazine de tipul Cash&Carry. In acest caz, restituirea sumelor poate fi efectuata astfel:

• in numerar pentru suma de 5.000 RON sau 10.000 RON;
• pe baza de fila de CEC sau ordin de plata cu decontare bancara pentru sumele care depasesc aceste plafoane.

Se admit plati fragmentate in numerar pentru facturile cu valori sub 5.000 RON emise de furnizori obisnuiti si pentru facturile cu valori sub 10.000 RON emise de retelele de magazine de tipul Cash&Carry.

In plafonul zilnic maxim de plati intra:

• plata facturilor emise de furnizorii de bunuri si prestari de servicii;
• avansurile spre decontare acordate de firme angajatilor proprii pentru efectuarea de plati catre persoane juridice pentru aprovizionari diverse.

In plafonul zilnic maxim de plati nu intra urmatoarele operatiuni:

• depunerile de numerar facute de persoane juridice in conturile furnizorilor de bunuri si servicii, in baza documentelor justificative legal intocmite;
• plata salariilor si a altor drepturi de personal;
• avansurile spre decontare acordate de firme angajatilor proprii pentru efectuarea de plati catre persoane fizice pentru achizitii diverse;
• platile efectuate cu card (nu sunt considerate plati in numerar);● operatiunile de incasari si plati in valuta;
• cheltuielile de deplasare in interes de serviciu, in limita sumelor cuvenite pentru plata transportului, a diurnei, a indemnizatiei, a cazarii pe timpul deplasarii si a cheltuielilor neprevazute efectuate de catre salariatii aflati in deplasare;
• cheltuielile de protocol ocazionate de organizarea de conferinte, simpozioane si de alte asemenea actiuni, in conditiile baremurilor stabilite de normele legale in vigoare.

La randul lor, societatile comerciale bancare, de asigurari si financiare au obligatia de a nu elibera firmelor sume in numerar mai mari de 10.000 RON care ar depasi plafonul zilnic maxim de plati.

Daca firma dvs. are prevazute in actul constitutiv subunitati economice (sucursale, filiale, agentii, puncte de lucru) cu casierie proprie si conturi deschise intr-o societate bancara, acestea sunt obligate la rindul lor sa respecte de sine-statator aceleasi masuri si reguli impuse de disciplina financiara de incasari si plati.

b) Operatiuni de incasari si plati in valuta

Ca regula generala, platile, incasarile, transferurile si orice alte asemenea operatiuni care fac obiectul livrarilor cu bunuri si prestarilor de servicii intre rezidenti, se realizeaza obligatoriu numai in moneda nationala RON.

De la aceasta regula generala, fac e xceptie rezidentii care se incadreaza in urmatoarele situatii enumerate:

• persoanele juridice care efectueaza plati si incasari in cadrul contractelor:

-de comert exterior referitoare la operatii de import si export de bunuri si prestari de servicii externe;

-de comision incheiate intre: comisionar si comitent in calitate de rezidenti; comisionarul unui nerezident si beneficiarul rezident;

• persoanele juridice care efectueaza plati si incasari pe baza contractelor de subantrepriza incheiate in cadrul contractelor:

-de colaborare (cooperare) economica internationala; de export al unor obiective complexe; de export al unor produse cu ciclu lung de fabricatie;

• persoanele fizice, juridice si alte entitati, pentru operatiuni care decurg din:

-acte de comert derulate in porturi, in zonele din aeroporturi si punctele de trecere a frontierei de stat, asimilate zonelor libere. Prin zone asimilate zonelor libere se intelege zonele din aeroporturi si punctele de trecere a frontierei de stat pe sensul de intrare in tara, in zona stabilita pana la locurile unde se aplica viza de intrare, si pe sensul de iesire din tara, dupa locurile stabilite pentru efectuarea controlului vamal.

-acte de comert derulate pe parcurs extern in trenuri internationale, la bordul aeronavelor si navelor;

• persoanele fizice, juridice si alte entitati, pentru:

-operatiuni stipulate de prevederi legale exprese;

-prestarea de servicii externe (transport international de marfuri si de persoane si turism international);

-plati efectuate catre furnizorii si subfurnizorii de bunuri si servicii pentru produsele si serviciile exportate

-operatiuni derulate conform contractelor externe de prelucrare in regim „lohn”, pe baza contractelor de colaborare, in masura in care colaboratorii rezidenti sunt nominalizati in autorizatia de perfectionare activa;

-operatiuni efectuate in strainatate.

Operatiunile valutare se clasifica in doua categorii:

• operatiuni valutare curente. Sunt operatiunile efectuate intre rezidenti si nerezidenti, care decurg din:
• tranzactii de comert international cu bunuri si servicii;
• alte operatiuni de plati/incasari legate de:

-impozite si taxe – cu exceptia taxelor succesorale;

-asistenta tehnica, comisioane, onorarii, reprezentare;

-amenzi, cheltuieli de judecata;

-castiguri din jocuri de noroc;

-leasing operational;

-cheltuieli cu intretinerea proprietatilor detinute in strainatate;

-abonamente la publicatii;

• repatrierea veniturilor nete sub forma de dividende, dobanzi, chirii si altele asemenea provenind din operatiuni valutare curente si de capital;
• cheltuielile facute de rezidenti in strainatate in scop educational sau religios, de recreere, vacanta, sport, afaceri, misiuni, intalniri, conferinte etc.;
• operatiunile valutare de capital. Sunt operatiunile efectuate intre rezidenti si nerezidenti, care decurg din:
• investitii directe: in Romania, ale nerezidentilor; in strainatate, ale rezidentilor;
• investitii imobiliare (investitii in bunuri imobile destinate unei investitii directe):in Romania, ale nerezidentilor;in strainatate, ale rezidentilor.