Va oferim CADOU un Raport Special Gratuit 

"POLITICI CONTABILE - modificari importante in Codul Fiscal"

Adauga adresa ta de e-mail pentru a primi Raportul Gratuit, oferit de Contabilul.ro.
POLITICI CONTABILE - modificari importante in Codul Fiscal
mail
Contabilitate Contabilul.ro | Contabilitate | Studii de caz

Acordare imprumut salariat: care este monografia contabila?

Data actualizarii: 31 Octombrie 2024
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
Acordare imprumut salariat: care este monografia contabila?
acordare imprumut salaiatimprumut salariatmonografie imprumut salariatmodel contract imprumut

O companie vrea sa acorde un imprumut unui angajat in valoare de 50.000 euro, cu rambursare lunara in decurs de 2 ani. Vom afla de la specialistul nostru care este monografia contabila.

Legea societatilor comerciale 31/1990 nu interzice acordarea de imprumuturi de catre o societate comerciala angajatilor. Este recomandat ca o astfel de situatie sa faca obiectul unei decizii AGA de aprobare sau al unei decizii a asociatului unic.

Art. 2158 alin. (2) din Codul civil precizeaza ca, atunci cand o persoana acorda un imprumut fara a o face cu titlu profesional, nu ii sunt aplicabile dispozitiile legale privind institutiile de credit si institutiile financiare nebancare. Acest articol clarifica faptul ca imprumuturile ocazionale, fara scop profesional sau de generare de venituri, sunt permise si nu intra sub incidenta reglementarilor stricte aplicabile bancilor si altor institutii financiare.

Acordarea unor astfel de imprumuturi din partea societatii trebuie sa aiba caracter ocazional, limitat si fara scopul de a obtine venituri (din dobanzi care sa sustina existenta societatii), ci astfel de imprumuturi sa fie acordate in scopul fidelizarii si motivarii angajatilor, caz in care operatiunea nu se poate incadra ca activitate de creditare efectuata cu titlu profesional.

De asemenea, este necesar ca in contractul de imprumut sa fie prevazut un anumit procent de dobanda. Absenta dobanzii ar putea fi considerata o subventie, un avantaj acordat salariatului, putand fi reinterpretata fiscal ca un venit impozabil (conform art. 76 alin. (2) lit. s) din Codul fiscal).

In practica, se poate implementa de catre societate o politica de acordare a imprumuturilor catre angajati, care poate include, printre altele: cuantumul maxim al imprumutului, conditiile de solicitare din partea salariatilor, conditiile de acordare de catre societate, perioada pe care se acorda, modalitatile de plata, rambursarea sa aiba data certa etc.

Art. 169 alin. (1) din Codul muncii, republicat, prevede ca nicio retinere din salariu nu poate fi operata, in afara cazurilor si conditiilor prevazute de lege. Alin. (2) din acelasi articol mentioneaza ca retinerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate decat daca datoria salariatului este scadenta, lichida si exigibila si a fost constatata ca atare printr-o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila.

Daca, prin contractul de imprumut, partile au stabilit ca restituirea imprumutului se va efectua prin retineri din salariu de catre angajator, apreciem ca retinerile pot fi efectuate (in sprijinul acestei opinii fiind practica judiciara in materie).

Intr-o cauza supusa judecatii, Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a VII-a Civila, conflicte de munca si asigurari sociale, respingand recursul impotriva sentintei instantei de fond, sub aspectul criticii retinerilor nelegale din salariu s-a pronuntat prin decizia nr. 3415/R/2011 in sensul ca raportul juridic nascut prin incheierea contractelor de imprumut nu este unul de drept al muncii, ci unul civil. In aceste contracte de imprumut s-au stabilit si conditiile de restituire a imprumutului, recurenta fiind de acord cu debitarea directa a sumelor respective din salariu.

Astfel, retinerile de care se face vorbire au fost efectuate in baza conventiei partilor, asa cum rezulta din contractele de imprumut incheiate si depuse la dosar. Salariatul a fost de acord cu debitarea directa, din drepturile salariale, a ratelor de restituire a imprumutului. Curtea mai retine ca art. 164 (n.n. art. 169 din Codul muncii, republicat), fara acordul salariatului, pentru acoperirea prejudiciului produs de salariat angajatorului sau pentru recuperarea unor sume nedatorate, dar prin contractele de imprumut salariatul si-a exprimat acordul in acest sens. (a se vedea in acest sens Litigii de munca. Jurisprudenta relevanta a Curtii de Apel Bucuresti pe semestrul I 2011, Daniela Georgeta Enache si Maria Ceausescu, Ed. Hamangiu, 2011, p. 180-190).

In speta, intre angajator si salariat au fost incheiate contracte de imprumut in temeiul Codului civil, ce cuprindeau clauza potrivit careia ratele din imprumutul acordat fara dobanda vor fi achitate scazand sumele respective din salariul lunar al angajatului, iar reclamanta a recunoscut la interogatoriu faptul ca a imprumutat de la parata sume de bani, precum si ca a fost de acord ca sumele pe care trebuia sa le restituie lunar angajatorului sa i se retina din salariu.

Prin urmare, in acord cu solutia pronuntata de instanta de apel exista posibilitatea retinerilor sumelor din drepturile salariale daca aceste retineri au la baza conventia partilor, angajator si salariat, intemeiata pe dispozitiile Codului civil prin care acestea au stabilit simplificarea executarii datoriilor reciproce prin compensare.

Astfel, ceea ce trebuie facut este ca in contractul de imprumut sa fie prevazuta posibilitatea retinerilor sumelor din drepturile salariale, cuantumul ce poate fi retinut lunar, alte drepturi si obligatii ale partilor.

Altfel,angajatul va restitui voluntar suma imprumutatain conditi ile mentionate de contractul de imprumut.

Imprumutul acordat salariatului nu reprezinta avantaj in natura daca salariatul il restituie, chiar daca angajatorul nu ii percepe dobanda.

In acest sens art. 76 alin. (4) lit. s) stabileste ca nu reprezinta venit impozabil diferenta favorabila dintre dobanda preferentiala stabilita prin negociere (care poate fi 0 lei) si dobanda practicata pe piata, pentru credite si depozite. Aceeasi prevedere se regaseste si in ceea ce priveste contributiile sociale la art. 142 lit. q).

Va propun urmatoarea monografie contabila :

- acordarea imprumutului:
461 Debitori diversi - analitic salariat = 5121 Conturi la banci in lei

- incasarea ratelor privind imprumutul:
5121 Conturi la banci in lei = 461 Debitori diversi - analitic salariat

- venitul din dobanda - la fiecare scadenta a dobanzii se va inregistra, daca este prevazuta in contract:
461 Debitori diversi - analitic salariat = 766 Venituri din dobanzi

- incasarea dobanzii:
5121 Conturi la banci in lei = 461 Debitori diversi - analitic salariat

Puteti consulta un model de contract de imprumut, insa va recomand solicitarea unei opinii juridice la incheierea contractului de imprumut.

Foto: pexels.com









Atentie, Contabili!

Contabilitatea se schimba!
Cititi «Raportul Special Gratuit» oferit de specialistii nostri

DESCARCATI GRATUIT

Raportul Special
"POLITICI CONTABILE - modificari importante in Codul Fiscal"


X