Reduceri comerciale: Cum se inregistreaza in contabilitate si exemple practice

Reducerile comerciale primite, se inregistreaza in contabilitate diferit, in functie de momentul de acordare si modalitatea de facturare a acestora.

In practica intalnim situatii in care avem:
- reduceri comerciale primite la momentul facturarii bunurilor si inscrise pe factura de achizitie;
- reduceri comerciale inscrise intr-o factura ulterioara, dar tratate impreuna cu produsele primite anterior;
- reduceri comerciale inscrise pe factura de achizitie ce acopera in totalitate contravaloarea bunurilor achizitionate;
- reduceri comerciale primite ulterior, cand produsele mai sunt in gestiune;
- reducere ulterioara, marfuri identificate, marfurile nu mai sunt pe stoc;
- reduceri comerciale primite ulterior, cand nu este permisa corectarea valorii stocurilor;
- reducerile comerciale primite ulterior, facturarii unor imobilizari corporale si necorporale identificabile;
- reducerile comerciale primite ulterior facturarii unor imobilizari corporale si necorporale care nu pot fi identifi cate;
- reducerile comerciale legate de prestarile de servicii, primite ulterior facturarii.

Din punct de vedere contabil, sunt aplicabile prevederile pct. 76 din Reglementarile contabile aprobate prin O.M.F.P. nr. 1.802/2014, cu modificarile si completarile ulterioare astfel:

•  Reducerile comerciale acordate de furnizor si inscrise pe factura de achizitie ajusteaza in sensul reducerii costul de achizitie al bunurilor. Atunci cand achizitia de produse si primirea reducerii comerciale sunt tratate impreuna, reducerile comerciale primite ulterior facturarii ajusteaza, de asemenea, costul de achizitie al bunurilor.
   
•  Daca reducerile comerciale inscrise pe factura de achizitie acopera in totalitate contravaloarea bunurilor achizitionate, acestea se inregistreaza in contabilitate la valoarea justa, pe seama veniturilor curente (contul 758 „Alte venituri din exploatare”) in cazul stocurilor, respectiv a veniturilor in avans (contul 475 „Subventii pentru investitii”), in cazul imobilizarilor corporale si necorporale. Veniturile in avans aferente acestor imobilizari se reiau in contul de profit si pierdere pe durata de viata a imobilizarilor respective.
   
•  Reducerile comerciale primite ulterior facturarii corecteaza costul stocurilor la care se refera, daca acestea mai sunt in gestiune. Daca stocurile pentru care au fost primite reducerile ulterioare nu mai sunt in gestiune, acestea se evidentiaza distinct in contabilitate (contul 609 „Reduceri comerciale primite”), pe seama conturilor de terti.

In cazul in care informatiile detinute nu permit corectarea valorii stocurilor, reducerile mentionate la acel alineat se reflecta, de asemenea, pe seama contului 609 „Reduceri comerciale primite”.

• Reducerile comerciale primite ulterior facturarii unor imobilizari corporale si necorporale identificabile reprezinta venituri in avans (contul 475 „Subventii pentru investitii“), fiind reluate in contul de profit si pierdere pe durata de viata ramasa a imobilizarilor respective.
   
• Reducerile comerciale primite ulterior facturarii unor imobilizari corporale si necorporale care nu pot fi identificabile reprezinta venituri ale perioadei (contul 758 „Alte venituri din exploatare”).
   
• Reducerile comerciale legate de prestarile de servicii, primite ulterior facturarii, respectiv acordate ulterior facturarii, indiferent de perioada la care se refera, se evidentiaza distinct in contabilitate (contul 609 „Reduceri comerciale primite”), pe seama conturilor de terti.
   
• In cazul in care reducerile comerciale primite reprezinta evenimente ulterioare datei bilantului care conduc la ajustarea situatiilor financiare anuale, acestea se inregistreaza la data bilantului in contul 408 „Furnizori – facturi nesosite” si se reflecta in situatiile financiare ale exercitiului pentru care se face raportarea, pe baza documentelor justificative. Reducerile care urmeaza a fi primite, inregistrate la data bilantului in contul 408 „Furnizori – facturi nesosite”, corecteaza costul stocurilor la care se refera, daca acestea mai sunt in gestiune.

Din punctul de vedere al TVA, potrivit art. 286 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal si punctului 31 alin. (1) din normele metodologice de aplicare, rabaturile, remizele, risturnele, sconturile si alte reduceri de pret nu se cuprind in baza de impozitare a taxei daca sunt acordate de furnizor/prestator direct in beneficiul clientului la momentul livrarii/prestarii si nu constituie, in fapt, remunerarea unui serviciu sau unei livrari.

In acest sens, rabaturile, remizele, risturnele, sconturile si alte reduceri de pret nu se cuprind in baza de impozitare a taxei daca sunt acordate de furnizor/prestator direct in beneficiul clientului la momentul livrarii/prestarii si nu constituie, in fapt, remunerarea unui serviciu sau unei livrari.
Conform art. 287 lit. c) din Codul fiscal, baza de impozitare se reduce in cazul in care rabaturile, remizele, risturnele si celelalte reduceri de pret prevazute la art. 286 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal sunt acordate dupa livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor.

Exemplul nr. 1: Un furnizor livreaza bunuri si, potrivit intelegerii dintre parti, furnizorul va acoperi orice cheltuieli cu eventuale remedieri sau reparatii ale bunurilor livrate in conditiile in care aceste operatiuni sunt realizate de catre client. Furnizorul nu va putea considera ca sumele necesare acoperirii acestor cheltuieli sunt considerate reduceri de pret, acestea fiind, in fapt, remunerarea unui serviciu prestat de catre client in contul sau.

Exemplul nr. 2: La data livrarii unor bunuri, furnizorul acorda o reducere de pret de 10% din valoarea acestora. Sunt livrate bunuri supuse cotei standard de TVA de 19% in valoare de 2.000 lei si bunuri supuse cotei de 9% in valoare de 5.000 lei.

Pe factura se inscrie baza impozabila a celor doua livrari, respectiv 2.000 lei plus 5.000 lei, baza se reduce cu 10%, iar TVA se aplica asupra bazei reduse: 2.000 − (2.000 x 10 / 100) x 19% = 360 lei si 5.000 − (5.000 x 10 / 100) x 9% = 405 lei.
Se considera ca factura este corecta inclusiv daca TVA este mentionata integral inainte de reducerea bazei si apoi se mentioneaza cu minus TVA aferenta reducerii.

Potrivit Reglementarilor contabile, reducerile comerciale acordate de furnizor si inscrise pe factura de achizitie ajusteaza, in sensul reducerii, costul de achizitie al bunurilor. Atunci cand achizitia de produse si primirea reducerii co-merciale sunt tratate impreuna, reducerile comerciale primite ulterior facturarii ajusteaza, de asemenea, costul de achizitie al bunurilor.

Exemplu:
O societate platitoare de impozit pe profit si TVA achizitioneaza in luna august marfuri in valoare de 1.000 lei + TVA 9%. Pe factura de achizitie sunt specificate reduceri comerciale in valoare de 200 lei + TVA 9%.
Costul marfurilor achizitionate se diminueaza cu valoarea reducerii comerciale primite.

Achizitionarea marfurilor in valoare de 2.000 lei, cu reducere comerciala 200 lei se inregistreaza prin formula contabila:
% = 401 „Furnizori”  872 lei
371       „Marfuri”      800 lei
4426   „TVA deductibila” 72 lei

Potrivit Reglementarilor contabile, atunci cand achizitia de produse si primirea reducerii comerciale sunt tratate impreuna, reducerile comerciale primite ulterior facturarii ajusteaza, de asemenea, costul de achizitie al bunurilor.
Spre exemplu, daca o societate, platitoare de impozit pe profit si TVA, achizitioneaza in luna august marfuri in valoare de 1.000 lei + TVA 9%. Pe o factura ulterioara se primeste o reducere comerciala, rabat, in valoare de 200 lei + TVA 9%, cu mentiunea clara ca reducerea se acorda pentru produsele livrate initial.
Costul marfurilor achizitionate se diminueaza cu valoarea reducerii comerciale primite.

Achizitionarea marfurilor in valoare de 2.000 lei, fara reducere comerciala se inregistreaza prin formula contabila:
% = 401  „Furnizori”  1.090 lei
371        „Marfuri”      1.000 lei
4426    „TVA deductibila”  90 lei

Factura ulterioara corecteaza costul stocurilor:
% = 401 „Furnizori” -218 lei
371        „Marfuri”    -200 lei
4426   „TVA deductibila”  -18 lei

Potrivit Reglementarilor contabile, daca reducerile comerciale inscrise pe factura de achizitie acopera in totalitate contravaloarea bunurilor achizitionate, acestea se inregistreaza in contabilitate la valoarea justa, pe seama veniturilor curente (contul 758 «Alte venituri din exploatare») in cazul stocurilor.

Tot potrivit reglementarilor contabile, bunurile primite gratuit trebuie evidentiate in contabilitate, deoarece fac parte din activele societatii.

Prin valoare justa se intelege suma pentru care activul ar putea fi schimbat de bunavoie intre parti aflate in cunostinta de cauza in cadrul unei tranzactii cu pretul determinat obiectiv.
Valoarea justa a activelor se determina, in general, dupa datele de evidenta de pe piata, printr-o evaluare efectuata, de regula, de evaluatori autorizati, membri ANEVAR.

Exemplu:
O societate platitoare de impozit pe profit si TVA primeste cu titlu gratuit, conform promotiei, un bun incadrat la obiecte de inventar pentru depasirea plafonului de achizitii de la furnizorul de cafea.
Pe factura, obiectul de inventar primit gratuit este inscris cu valoarea lui reala, 1.000 lei + TVA, insa valoarea totala a facturii este 0 lei, produsul respectiv fiind acordat cu un discount de 100%.

Aparatul de cafea primit cu titlu gratuit se inregistreaza ca obiect de inventar prin creditul contului 7588 „Alte ve-nituri din exploatare”, respectand prevederile punctului 76 alineatul (11) din O.M.F.P. nr. 1.802/2014.
Astfel, la data intrarii in entitate, bunurile se evalueaza si se inregistreaza in contabilitate la valoarea de intrare, care, pentru bunurile obtinute cu titlu gratuit, se stabileste la valoarea justa.
Pentru obiectul de inventar primit gratuit, valoarea de piata este valoarea acestuia fara discount, respectiv 1.000 lei.

Inregistrarea obiectului de inventar primit cu discount 100% se efectueaza astfel:

                                       303 = 7588 1.000 lei
               „Materiale de natura  „Alte venituri din exploatare”
              obiectelor de inventar”

Darea in folosinta a obiectelor de inventar in baza procesului-verbal de dare in folosinta:
                                      603 = 303 1.000 lei
„Cheltuieli privind materialele de „Materiale de natura obiectelor de inventar"
natura obiectelor de inventar” 

Concomitent, obiectele de inventar se inregistreaza in contul din clasa 8, in baza fisei obiectelor de inventar in folosinta:
                              8035 = –      1.000 lei
         „Stocuri de natura obiectelor
         de inventar date in folosinta”

Potrivit Reglementarilor contabile, reducerile comerciale primite ulterior facturarii corecteaza costul stocurilor la care se refera, daca acestea mai sunt in gestiune.

Atunci cand achizitia de produse si primirea reducerii comerciale sunt tratate impreuna, reducerile comerciale primite ulterior facturarii ajusteaza, de asemenea, costul de achizitie al bunurilor.

Exemplu:
O societate platitoare de impozit pe profit si TVA achizitioneaza marfuri in valoare de 1.000 lei + TVA. Ulterior, pentru defecte de calitate, furnizorul acorda un rabat de 200 lei + TVA pentru acele marfuri. Societatea nu a vandut inca produsele respective. In aceasta situatie, se ajusteaza costul marfurilor care sunt in stoc:

Factura initiala reprezentand achizitie de marfuri se inregistreaza:
% = 401   „Furnizori”  1.190 lei
371         „Marfuri”      1.000 lei
4426     „TVA deductibila” 190 lei

Reducerile comerciale primite ulterior facturarii corecteaza costul stocurilor la care se refera, daca acestea mai sunt in gestiune. Prin urmare, factura de reducere se inregistreaza astfel:
% = 401   „Furnizori”   -238 lei
371         „Marfuri”       -200 lei
4426     „TVA deductibila” -38 lei

Potrivit Reglementarilor contabile, reducerile comerciale primite ulterior facturarii corecteaza costul stocurilor la care se refera, daca acestea mai sunt in gestiune. Daca stocurile pentru care au fost primite reducerile ulterioare nu mai sunt in gestiune, acestea se evidentiaza distinct in contabilitate (contul 609 „Reduceri comerciale primite”), pe seama conturilor de terti.

Exemplu:
O societate platitoare de impozit pe profit si TVA achizitioneaza marfuri in valoare de 1.000 lei + TVA. Ulterior, pentru defecte de calitate, furnizorul acorda un rabat de 200 lei + TVA pentru acele marfuri. Marfurile in cauza au fost deja vandute. Reducerea se reflecta in 609 „Reduceri comerciale primite”:

Factura initiala reprezentand achizitie de marfuri se inregistreaza:
% = 401  „Furnizori”  1.190 lei
371         „Marfuri”    1.000 lei
4426      „TVA deductibila”  190 lei

Factura de reducere:
                 401 = 609  200 lei
„Furnizori” „Reduceri comerciale primite”
               4426 = 401  -38 lei
„TVA deductibila” „Furnizori”

Potrivit Reglementarilor contabile, in cazul in care informatiile detinute nu permit corectarea valorii stocurilor, reducerile primite se reflecta pe seama contului 609 „Reduceri comerciale primite”.

Spre exemplu, daca o societate platitoare de impozit pe profit si TVA achizitioneaza marfuri in valoare de 1.000 lei + TVA 9%. Ulterior, furnizorul acorda o reducere comerciala in valoare de 200 lei + TVA 9% pentru vanzari superioare volumului convenit. In aceasta situatie, nu pot fi identificate marfurile pentru care s-a primit reducere. Reducerea se reflecta in 609 „Reduceri comerciale primite”:

Factura initiala reprezentand achizitie de marfuri se inregistreaza:
% = 401 „Furnizori” 1.090 lei
371           „Marfuri” 1.000 lei
4426 „TVA deductibila” 90 lei

Factura de reducere:
          401 = 609    200 lei
„Furnizori” „Reduceri comerciale primite”
         4426 = 401   -18 lei
„TVA deductibila” „Furnizori”

Potrivit Reglementarilor contabile, reducerile comerciale primite ulterior facturarii unor imobilizari corporale si necorporale identificabile reprezinta venituri in avans (contul 475 «Subventii pentru investitii»), fiind reluate in contul de profit si pierdere pe durata de viata ramasa a imobilizarilor respective.

Exemplu:
O societate platitoare de impozit pe profit si TVA achizitioneaza in luna iulie un mijloc fix in valoare de 5.000 lei + TVA. In luna august, societatea solicita furnizorului o reducere pentru defecte de calitate. Acesta este de acord si emite o factura de reducere in valoare de 500 lei + TVA.

Factura initiala din luna iulie se inregistreaza:
% = 404  „Furnizori de imobilizari”   5.950 lei
214     „Mobilier, aparatura birotica, ​5.000 lei
echipamente de protectie a
valorilor umane si materiale si
alte active corporale”
4426              „TVA deductibila”         950 lei

Factura de reducere primita in luna august se inregistreaza:
                 404 = 4758   500 lei
„Furnizori de imobilizari” „Alte sume primite cu caracter de subventii pentru investitii”

              4426 = 404   -95 lei
„TVA deductibila” „Furnizori de imobilizari”

Amortizarea mijlocului fix (durata de amortizare 6 ani):
             6811 = 2814   83,33 lei
„Cheltuieli de exploatare „Amortizarea altor imobilizari corporale”
privind amortizarea imobilizarilor”

Reluarea la venituri a reducerii:
Cota-parte a subventiilor trecute la venituri, corespunzator amortizarii calculate, sau la scoaterea din evidenta a activelor (758). Durata de viata ramasa la data primirii reducerii este de 72 luni. Suma lunara ce va fi reluata la venituri este: 500 lei : 72 luni = 6,94 lei:
                   4758 = 7584   6,94 lei
„Alte sume primite cu caracter „Venituri din subventii pentru investitii“
de subventii pentru investitii” 

Potrivit Reglementarilor contabile, reducerile comerciale primite ulterior facturarii unor imobilizari corporale si necorporale care nu pot fi identificate reprezinta venituri ale perioadei (contul 758 „Alte venituri din exploatare”).

Exemplu:
O societate platitoare de impozit pe profit si TVA achizitioneaza mai multe utilaje de la un singur furnizor. Bunurile achizitionate sunt incadrate la imobilizari. Ulterior livrarii bunurilor, furnizorul acorda o reducere comerciala in valoare de 2.000 lei pentru vanzari superioare volumului convenit. In aceasta situatie, nu pot fi identificate imobilizarile pentru care s-a primit reducere, deci reducerile comerciale se vor reflecta in contabilitate ca venituri ale perioadei.

Factura de reducere se inregistreaza:
                       404 = 7584 2.000 lei
„Furnizori de imobilizari” „Venituri din subventii pentru investitii”
                   4426 = 401 -380 lei
      „TVA deductibila” „Furnizori”

Potrivit Reglementarilor contabile, reducerile comerciale legate de prestarile de servicii, primite ulterior facturarii, in-diferent de perioada la care se refera, se evidentiaza distinct in contabilitate in contul 609 „Reduceri comerciale primite”, pe seama conturilor de terti.
Exemplu:

O societate platitoare de impozit pe profit si TVA primeste o factura de prestari servicii in valoare de 1000 lei + TVA. Ulterior, se primeste o factura de reducere comerciala de 20 lei + TVA pentru serviciile respective. In cazul serviciilor, reducerea se inregistreaza in 609, chiar daca se cunosc serviciile pentru care a fost acordata reducerea respectiva.
Factura initiala reprezentand servicii prestate se inregistreaza:
% = 401  „Furnizori”  1.200 lei
628 „Alte cheltuieli cu serviciile
executate de terti”    1.000 lei
4426 „TVA deductibila” 190 lei

Factura de reducere se reflecta in contabilitate astfel:
              401 = 609  20 lei
„Furnizori” „Reduceri comerciale primite”
            4426 = 401  -3,80 lei
„TVA deductibila” „Furnizori”