aportul de capital test 2(open office 2000)

^{Legislatia romana stabileste plafoane minime de capital necesare a fi respectate pen}tru ca societatea constituita sa fie legala.

Totusi, in economiile capitaliste, valoarea capitalului social constituit trebuie sa mai respecte si un alt criteriu, si anume sa corespunda obiectului de activitate al societatii respective si anvergurii dezvoltarii acestuia.

Din acest motiv, exista in legislatie plafoane minime specifice anumitor obiecte de activitate, diferite de cele ale societatilor comerciale in general � cele pentru banci, socie- tati de asigurari si alte institutii financiare.

Iata care sunt, in functie de tipul societatii, plafoanele minime curente pentru capitalul subscris:

● la societati cu raspundere limitata � 2.000.000 lei, capital divizat in parti sociale de

100.000 lei. Se admit maximum 50 de asociati;

● la societati pe actiuni � minimum 25.000.000 lei si minimum 5 asociati. Capitalul

se divide in actiuni cu valoare de minimum 1.000 lei;

● la societati in comandita simpla (se aplica plafonul minim aferent societatilor cu raspundere limitata) � 2.000.000 lei, capital divizat in parti sociale de 100.000 lei;

● la societati in comandita pe actiuni (se aplica plafonul minim aferent societatilor

pe actiuni) � minimum 25.000.000 lei si minimum 5 asociati comanditari. Capitalul

se divide in actiuni cu valoare de minimum 1.000 lei.

Atentie! Indeplinirea conditiilor privitoare la capitalul social subscris nu este suficienta pentru toate tipurile de societati. La societatile comerciale al caror capital este constituit sub forma de actiuni, se pune si problema capitalului varsat: el trebuie sa fie

de minimum 30% din capitalul social subscris la data constituirii societatii si sa fie intre- git pana la 100% in termen de maximum 12 luni de la data inmatricularii.

Operatiuni contabile privind aportul de capital

Aportul de capital este contributia initiala a asociatilor la patrimoniul societatii.

Conturile contabile utilizate pentru inregistrarea aportului de capital sunt:

● 5121 �Conturi la banci in lei�

● 5124 �Conturi la banci in valuta�

● 456 �Decontari cu asociatii privind capitalul�

● 1011 �Capital subscris nevarsat�

● 1012 �Capital subscris varsat�

● 104 �Prime de capital�

● 211 �Terenuri si amenajari de terenuri�

^{● 212 �Constructii�12 �Constructii�}

● 213 �Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii�

● 30 �Stocuri de materii si materiale�

● 36 �Animale�

● 37 �Marfuri�

Din punct de vedere material, aportul de capital poate fi constituit din aport in bani sau aport in natura.

Aportul in bani

Aportul in bani este cea mai simpla forma de aport si consta dintr-un varsamant bancar efectuat de fiecare dintre asociati/actionari.

Documentul care stabileste suma acestui varsamant este actul constitutiv al societatii comerciale. El constituie document justificativ pentru contabilitate, impreuna cu foile

de varsamant atestand efectuarea operatiunilor in contul deschis in acest scop pe numele viitoarei societati.

Societatea comerciala nu se poate considera constituita pana la data inmatricularii ei

in Registrul Unic (echivalent al Registrului Comertului).

Aportul in bani poate fi in moneda locala:

● inregistrarea subscrierii conform actului de constituire

456 �Decontari cu asociatii = 1011 �Capital subscris nevarsat�

privind capitalul� pentru valoarea subscrisa

5121 �Conturi la banci in lei� = 456 �Decontari cu asociatii privind capitalul� pentru valoarea varsamantului

● simultan, operatiunea de �eliberare� a capitalului varsat

1011 �Capital subscris nevarsat� = 1012 �Capital subscris varsat� pentru valoarea varsamantului

Aportul in bani poate fi in valuta, caz in care se pune si problema inregistrarii diferentelor de curs valutar intervenite intre momentul varsarii aportului si cel al inma- tricularii societatii, deci momentul nasterii contabilitatii noii societati.

Angela si Ileana se hotarasc sa infiinteze ANGELIL S.R.L. cu un capital social de

10.000 USD, divizat in proportii egale intre cele doua asociate. La data la care ele se prezinta la notariat pentru a intocmi actul constitutiv, cursul valutar al dolarului ame- rican este 1 USD = 33.100 ROL.

Ele subscriu deci 10.000 USD x 33.100 = 331.000.000 ROL, suma care va fi inscrisa ca atare si in actul constitutiv al ANGELIL S.R.L.:

456 �Decontari cu asociatii = 1011 �Capital subscris 331.000.000 ROL

privind capitalul� nevarsat�

^{Doua zile mai tarziu, cand ele se prezinta la banca pentru a-si depune fiecare apor}tul, cursul valutar al dolarului american este de 33.150. Extrasul primit de la banca impreuna cu foile de varsamant va avea inscrisa suma de 331.500.000 ROL. Depunerea

se va inregistra ca:

5124 �Conturi la banci = % 331.500.000 ROL

in valuta� 456 �Decontari cu asociatii

privind capitalul� 331.000.000 ROL

1068 �Alte rezerve� 500.000 ROL

Se inregistreaza concomitent �eliberarea� capitalului varsat:

1011 �Capital subscris = 1012 �Capital subscris 331.000.000 ROL

nevarsat� varsat�

Aportul in natura

^{Aportul in natura poate fi constituit din orice bunuri sau valori care vor putea fi}

folosite in activitatea ulterioara a societatii comerciale: terenuri, cladiri, marci, brevete

de inventie, masini, utilaje, mijloace de transport, stocuri de materii prime sau marfuri, animale de productie etc.

In cazul acestui tip de aport se pune problema cat valoreaza bunul adus in societate

si la cate parti sociale da dreptul acesta asociatului care il depune. Regula de baza este aceea ca evaluarea trebuie sa fie acceptata de catre toti asociatii si respectata de terti

(autoritati, parteneri de afaceri).

In cazul bunurilor noi, se accepta ca baza de evaluare factura de cumparare. Atentie

la o capcana frecventa: factura trebuie sa fie emisa pe numele asociatului care face aportul, si nu pe numele viitoarei societati comerciale.

Factura trebuie sa fie achitata de asociat din resurse proprii.

In cazul bunurilor ce nu sunt nou-cumparate, se poate accepta o valoare stabilita de comun acord de asociati.

In cazul S.R.L. cu asociat unic, este obligatoriu necesara evaluarea de catre un expert evaluator.

Legea impune restrictii asupra aportului in natura, si anume:

● nu se pot constitui societati cu aport exclusiv in natura;

_{SFATUL NOSTRU}

Este bine ca, intotdeauna, la baza evaluarii aporturilor in natura sa stea rapoartele de expertiza. Chiar daca implica onorarii suplimentare, ele ii vor feri pe viitorii asociati de orice suspiciuni sau reprosuri ulterioare.

In plus, rapoartele de expertiza sunt mai convingatoare in fata judecatorului delegat insarcinat sa

incuviinteze inmatricularea societatii

^{● aportul in natura se constituie si se varsa integral la data constituirii societatii; in natura se constituie si se varsa integral la data constituirii societatii;}

● aportul sub forma de creante cedate de un asociat in favoarea viitoarei societati nu este admis la constituirea de societati pe actiuni prin subscriptie publica, coman- dita pe actiuni sau societati cu raspundere limitata. �Eliberarea� capitalului sub- scris sub forma de creante se face numai dupa incasarea acestora.

La constituirea societatii pe actiuni Maximex S.A., cu un capital de 100.000.000 lei, unul dintre actionari subscrie 15.000.000 lei in numerar si creante in valoare de inca

10.000.000 lei.

● Se subscrie deci capital in valoare de 25.000.000 lei, reprezentand 25% din intreaga emisiune:

456 �Decontari cu asociatii = 1011 �Capital subscris 25.000.000 ROL

privind capitalul� nevarsat�

● Se efectueaza integral varsamantul de numerar:

5121 �Conturi la banci in lei� = 456 �Decontari cu 15.000.000 ROL

asociatii privind capitalul�

● Se cesioneaza integral creantele in favoarea noii societati:

461 �Debitori diversi� = 456 �Decontari cu asociatii 10.000.000 ROL

privind capitalul�

● Capitalul varsat in numerar se �elibereaza� concomitent cu varsamantul efectuat:

1011 �Capital subscris = 1012 �Capital subscris 15.000.000 ROL

nevarsat� varsat�

● Creantele se incaseaza treptat:

5121 �Conturi la banci in lei� = 461 �Debitori diversi� 7.000.000 ROL

● Simultan cu incasarea creantelor preluate are loc si �eliberarea� capitalului:

1011 �Capital subscris = 1012 �Capital subscris 7.000.000 ROL

nevarsat� varsat�

Alte restrictii de care trebuie sa tineti seama sunt urmatoarele:

● nu se admite aportul de capital in munca (prestatii);

● aportul in creante care nu se incaseaza integral in termen de 12 luni de la data

inmatricularii duce la obligatia actionarului de a reconstitui aportul in numerar.

Operatiuni contabile privind majorarile de capital

Majorarile de capital se fac fie prin emitere de noi actiuni sau prin aport suplimentar creator de noi parti sociale, fie prin inglobarea in capitalul social a unor parti din capitalul propriu (de regula rezervele).

Majorarea de capital prin emiterea de noi actiuni sau crearea

de noi parti sociale

^{Este o operatiune in buna masura similara aportului initial de capital, fiind de fapt}

un nou aport. Ca particularitate, trebuie avuta in vedere vanzarea de noi actiuni la preturi diferite de valoarea de emisiune, generand primele de emisiune.

Conform legislatiei, primele de emisiune se achita integral la data subscrierii, impreuna cu 30% din capitalul subscris, restul urmand a se achita in maximum 3 ani.

In cazul majorarilor de capital prin oferta publica de actiuni se aplica prevederile

Ordinului nr. 3/1996, privind oferta publica de vanzare de valori mobiliare.

Atentie! Primele de emisiune nu apar decat in cazul majorarii de capital la societati

pe actiuni. In cazul S.R.L. se poate pune cel mult problema primelor de aport, in cazuri speciale de admitere a unui nou asociat sau de schimbare a proportiei detinerii de ca- pital intre asociatii existenti.

Decizia financiara de a apela la majorari de capital prin aport, dimensiunea si momentul efectuarii majorarii, ordinea in care noua emisiune este oferita actionarilor actuali, investitorilor institutionali si, in final, pietei sunt aspecte complexe, care fac obiectul managementului financiar si jurisprudentei in domeniu.

Consideram calculul pozitiei vechilor actionari inainte si dupa majorarea de capital

si calculele privind atractivitatea unei emisiuni de capital pentru investitori ca fiind in afara obiectivului propriu-zis al contabilitatii, desi multe lucrari de contabilitate finan- ciara le includ in materialul prezentat. Ne vom preocupa deci de reflectarea corecta a operatiunilor, presupunandu-le deja incheiate.

Majorarea de capital la societatile cu raspundere limitata si alte societati de persoane

ANGELIL S.R.L. se afla in situatia de a-si majora capitalul social prin aportul unei masini de productie in valoare de 100.000.000 lei, pentru care s-au platit de asemenea

15.000.000 lei taxe vamale si 21.850.000 lei T.V.A. in vama.

● Se inregistreaza actul aditional de majorare a capitalului social pentru valoarea completa a utilajului, care este compusa din valoarea de factura (100.000.000) + taxe vamale (15.000.000) + T.V.A. (21.850.000, deoarece persoana fizica asociata care face aportul nu are drept de deducere asupra T.V.A. platite in vama):

456 �Decontari cu asociatii = 1011 �Capital subscris 136.850.000 ROL

privind capitalul� nevarsat�

● Se inregistreaza aportul efectiv si eliberarea capitalului:

2131 �Echipamente = 456 �Decontari cu asociatii 136.850.000 ROL

tehnologice� privind capitalul�

1011 �Capital subscris = 1012 �Capital subscris 136.850.000 ROL

nevarsat� varsat�

Majorarea de capital la societatile pe actiuni

Managementul Maximex S.A. decide sa atraga capital de la terti prin emisiunea a

inca 25.000 de actiuni cu valoare nominala de 1.000 lei/actiune. Emisiunea va fi efectuata la un pret de 1.100 lei/actiune.

● Inregistrarea aprobarii prospectului de emisiune:

456 �Decontari cu asociatii = % 27.500.000 ROL

privind capitalul�

1011 �Capital subscris 25.000.000 ROL

nevarsat� (pentru valoarea nominala

a capitalului emis)

1041 �Prime de emisiune� 2.500.000 ROL

● Inregistrarea cheltuielilor efectuate pentru lansarea emisiunii (spatiu publicitar):

201 �Cheltuieli de constituire� = 401 �Furnizori� 2.000.000 ROL

● La incheierea operatiunii, primele de emisiune se diminueaza cu cheltuielile efectuate pentru realizarea emisiunii:

1041 �Prime de emisiune� = 201 �Cheltuieli de constituire� 2.000.000 ROL

● Pe masura varsarii de catre actionari a contravalorii actiunilor achizitionate, se

inregistreaza diminuarea datoriei acestora:

5121 �Conturi la = 456 �Decontari cu asociatii 27.500.000 ROL

banci in lei� privind capitalul�

● Se inregistreaza eliberarea capitalului achitat:

1011 �Capital subscris = 1012 �Capital subscris 25.000.000 ROL

nevarsat� varsat�

Majorarea de capital prin incorporarea rezervelor

Conform normelor IAS, nu pot fi incorporate in capital decat acele rezerve create din profitul propriu, si nu rezervele provenind din reevaluarea activelor (vezi IAS 29

�Raportarea in economii hiperinflationiste�).

Reevaluarile sunt simple corectii ale valorii activelor; ele nu sunt adaugiri de valoare

in termeni reali, care sa permita majorarea capitalului social.

Ca atare, majorarea de capital se va face numai astfel:

106 �Rezerve� = 1012 �Capital subscris varsat� pentru valoarea rezervelor incorporate in capital

Conform Legii nr. 414/2002 privind impozitul pe profit si instructiunilor sale de aplicare, publicate in M.Of. nr. 640 din 29.08.2002, precum si conform H.G. nr. 22/2003 si O.G. nr. 36/2003, sumele aflate in rezerve provenite din facilitati fiscale (de natura cotei reduse de impozit pe profit la export sau altor tipuri de facilitati fiscale care au fost

in vigoare in anii precedenti) nu pot fi utilizate pentru majorarea capitalului social sau pentru acoperirea de pierderi contabile.

In cazul in care efectuati o astfel de operatiune din rezervele �protejate� prin lege, riscati recalcularea impozitului pe profit pentru aceste sume si plata de majo- rari/penalitati de la data cand ati aplicat prima oara facilitatea respectiva.

_{SFATUL NOSTRU}

Creati analitice speciale in conturile de rezerve ori de cate ori utilizati o facilitate fiscala. Daca ati preluat recent conducerea unei contabilitati la o intreprindere, efectuati un inventar asupra facilitatilor fiscale si a reducerilor de impozit efectuate in trecut si separati-le in analitic de restul rezervelor, pen-

tru a nu le utiliza din eroare.

Majorarea de capital prin conversia unei datorii in participatie la capital

^{Este o solutie la care s-a recurs pe scara larga in cazul marilor datornici din economia}

romaneasca � intreprinderi cu capital de stat. Procedura se intalneste mai rar in cazul

intreprinderilor cu capital privat, dar poate constitui o solutie in cazul aparitiei anumitor situatii cum ar fi planurile de reorganizare in caz de faliment.

Practic, datoria pe termen scurt catre un creditor se transforma, cu acordul exprimat prin act aditional al celorlalti actionari, in participatie la capital, suma care va fi deci exi- gibila numai odata cu dizolvarea societatii:

% = 1012 �Capital subscris pentru totalul datoriei

varsat�

401 �Furnizori�

404 �Furnizori de imobilizari�

441 �Impozitul pe profit�

442 �Taxa pe valoarea adaugata�

431 �Asigurari sociale�

437 �Ajutor de somaj� etc.

Operatiuni contabile legate de diminuarea de capital

Reducerea capitalului social apare ca operatiune economica avand doua conotatii opuse si anume:

● in cazul foarte favorabil in care intreprinderea, avand rezultate extraordinar de bune si mai ales resurse importante de lichiditati, decide sa nu mai blocheze capi- talul depus de actionari si hotaraste sa ramburseze o parte din acesta;

● in cazul foarte nefavorabil in care intreprinderea are pierderi ce nu pot fi recuperate din activitatea economica curenta si nici din alte elemente de capital propriu

(rezerve), in care capitalul social nu isi mai are corespondenta in active certe si se decide �curatarea� de pierderi a patrimoniului pentru a se incerca o relansare.

Reducerea capitalului social prin rascumpararea unei parti din capitalul initial

Aceasta operatiune se aplica societatilor pe actiuni care fie rascumpara de la actionari o parte din capitalul social, fie decid sa cumpere in nume propriu la bursa si sa anuleze o parte din actiunile ce constituie capitalul lor social.

Este o masura destinata sa coreleze mai bine mijloacele financiare aflate la dispozitia societatii cu posibilitatile de utilizare a acestora.

Administratorii unei societati au fata de actionarii lor obligatia de a asigura capitalului investit o anumita rentabilitate, data de profitul realizat. Este preferabila restituirea unei parti din capital catre investitori, in cazul in care resursele financiare o permit, decat mentinerea acestuia in societate in imobilizari cu rentabilitate scazuta.

Fructificarea capitalului restituit redevine astfel sarcina proprietarilor si se evita scaderea rentabilitatii pe actiune, in cazul in care nu exista in societate directii de dezvoltare care sa asigure rentabilitati comparabile sau superioare celor obtinute in perioadele trecute.

^{Operatiunile de rascumparare de capital sunt practic inversul celor de aport, si anume:}

● diminuarea capitalului si inregistrarea datoriei fata de actionari

1012 �Capital subscris varsat� = 456 �Decontari cu asociatii privind capitalul� pentru suma de restituit

● achitarea propriu-zisa a capitalului

456 �Decontari cu asociatii = 5121 �Conturi la banci in lei�

privind capitalul� pentru suma restituita

In cazul societatilor cu raspundere limitata, rascumpararea actiunilor isi are echivalentul in operatiunea de restituire de cote-parti din aporturile asociatilor, calculate egal pentru fiecare parte sociala detinuta.

In cazul cumpararii de la bursa a unei parti din actiuni se inregistreaza:

● cumpararea de actiuni proprii

502 �Actiuni proprii� = 5121 �Conturi la banci in lei�

pentru valoarea cumpararii

● anularea actiunilor cumparate

1012 �Capital subscris varsat� = 502 �Actiuni proprii�

Atentie! Cumpararea, detinerea si anularea de actiuni proprii sunt strict reglementate de Legea societatilor comerciale, Legea nr. 31/1990, republicata in M.Of.

nr. 33/1998, cu modificarile sale ulterioare. Anularea de actiuni proprii se poate realiza numai cu respectarea conditiilor prudentiale si de publicitate stabilite prin lege, fiind limitata rascumpararea de actiuni neachitate, respectiv exonerarea unei parti din actionari de obligatiile de varsamant asumate prin subscriere.

In cazul indeplinirii formelor legale necesare pentru scutirea partiala a asociatilor de varsamintele datorate se inregistreaza:

1011 �Capital subscris nevarsat� = 456 �Decontari cu asociatii privind capitalul� pentru valoarea

la care se renunta

Reducerea capitalului social prin absorbtia pierderilor

Suportarea pierderilor se face, pe cat posibil, in urmatoarea ordine:

● prin alocarea unei parti din profitul exercitiului curent

129 �Repartizarea profitului� = 117 �Rezultatul reportat�

● prin diminuarea rezervelor constituite anterior (cu exceptia rezervelor constituite

in urma aplicarii facilitatilor fiscale)

106 �Rezerve� = 117 �Rezultatul reportat�

● atunci cand nu mai exista o alta solutie, prin diminuarea capitalului social

1012 �Capital subscris varsat� = 117 �Rezultatul reportat�

In toate cazurile de reducere a capitalului social trebuie sa se tina seama de baremurile legale privind capitalul minim, pentru a nu se ajunge la desfiintarea societatii prin efectul legii pentru reducerea capitalului sub plafonul stabilit.

Operatiuni contabile legate de capitalurile proprii

Capitalurile proprii se compun pe de o parte din capitalul social si primele legate de capital, iar pe de alta parte din rezervele constituite de-a lungul timpului, rezultatul reportat si profitul curent al exercitiului.

Sectiunile privitoare la aportul si majorarea de capital (pag. A 64/003-009) au aratat modalitatile de aparitie si inregistrare a capitalului social si a primelor legate de capital.

Constituirea de rezerve are rolul de a limita fondurile repartizabile sub forma de dividende.

Exista un raport asa-zis conflictual intre necesitatile de mentinere a resurselor in cadrul societatii pentru finantarea activitatii curente sau viitoare si necesitatea de a distribui dividende pentru remunerarea actionarilor si pentru mentinerea atractivitatii pe piata de capital a titlurilor societatii respective.

Echilibrul dintre aceste doua tendinte, la fel de importante, este deseori cheia succesului sau esecului unei intreprinderi capitaliste.

Constituirea de rezerve poate avea loc pe doua cai:

✓ prin repartizari din profitul exercitiului incheiat;

✓ ca urmare a reevaluarii activelor.

Repartizarile din profitul unui exercitiu incheiat

129 �Repartizarea profitului� = 106 �Rezerve� Din aceasta categorie fac parte:

● rezervele legale (cont 1061) � constituite anual, conform Legii nr. 31/1990, cu modificarile ulterioare, si Legii nr. 232/2003, intr-un cuantum de 5% din profitul contabil inainte de impozitare, din care se scad veniturile neimpozabile si la care se adauga cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile p�na se atinge 20% din capi- talul social subscris si varsat;

● rezervele statutare (cont 1063) � prevazute prin actul constitutiv al societatii;

● alte rezerve � constituite in baza deciziei Adunarii Generale a Asociatilor

(Actionarilor), care are sarcina de a aproba situatiile financiare anuale.

Rezervele se constituie sau se majoreaza o singura data pe an, la inchiderea exercitiului, prin inregistrarea hotar�rii adoptate de Adunarea Generala a Actionarilor

(Asociatilor) privitoare la destinatiile de repartizare a profitului exercitiului incheiat.

Rezervele din reevaluarea activelor

Pentru ca plusurile de valoare provenite din reevaluarea activelor nu au, de regula, caracter de profituri, deci nu sunt sume repartizabile actionarilor, ele se vor mentine ca rezerve in societate:

^{21 �Imobilizari corporale� = 105 �Rezerve din reevaluare� pentru}

plusul de valoare constatat cu ocazia reevaluarii

Operatiunea de reevaluare poate fi dictata prin acte normative sau poate fi dispusa

de administratorul societatii ori de c�te ori acesta are motive sa presupuna ca au avut loc modificari semnificative de valoare a activelor.

Rezultatul reevaluarii poate fi si de diminuare a valorii activelor, caz in care se recurge in primul r�nd la diminuarea rezervelor din reevaluare constituite anterior si numai apoi la inregistrarea de pierderi.

_{SFATUL NOSTRU}

Atentie! Notiunea de fonduri proprii, mostenire a contabilitatii socialiste, si-a pierdut aplicabilitatea. Pentru cazurile in care se prevad evenimente ulterioare care pot genera riscuri sau cheltuieli, fie se constituie provizioane, fie se alimenteaza fondurile de rezerva prin repartizarea unei parti din rezultatul exercitiului incheiat.