Aportul de capital si operatiuni privind capitalurile proprii
1.Reglementari legale
2.Aportul de capital minim obligatoriu pentru
diferitele forme de societati comerciale

Registrul de Evidenta Fiscala PFA

Ghidul practic al contabilului din domeniul constructiilor

Cartea verde a Contabilitatii 2023 varianta online
3.Operatiuni contabile privind aportul de capital
● Aportul in bani
● Aportul in natura
4.Operatiuni contabile privind majorarile
de capital
● Majorarea de capital prin emiterea de noi
actiuni sau crearea de noi parti sociale
● Majorarea de capital prin incorporarea
rezervelor
● Majorarea de capital prin conversia
unei datorii in participatie la capital
5.Operatiuni contabile legate de diminuarea
de capital
● Reducerea capitalului social prin
rascumpararea unei parti din capitalul initial
● Reducerea capitalului social prin absorbtia
pierderilor
6.Operatiuni contabile legate de capitalurile
proprii
● Repartizarile din profitul unui exercitiu
incheiat
● Rezervele din reevaluarea activelor
Reglementari legale
● Legea nr. 31 din 16.11.1990 privind societatile comerciale, republicata in M.Of. nr. 1.066 din
17.11.2004;
● H.G. nr. 155 din 29.04.1997 privind efectuarea si reflectarea in contabilitate a operatiunilor in valuta, publicata in M.Of. nr. 77 din 29.04.1997;
● H.G. nr. 831 din 02.12.1997 pentru aprobarea modelelor formularelor comune privind activitatea financiara si contabila si a normelor metodologice privind intocmirea si utilizarea acestora, publicata
in M.Of. nr. 368 din 19.12.1997;
● Ordinul nr. 1.636 din 11.08.1998 privind aplicarea prevederilor art. 6 din H.G. nr. 831/1997, pu- blicat in M.Of. nr. 307 din 24.08.1998;
● Ordinul nr. 94 din 29.01.2001 pentru aprobarea Reglementarilor contabile armonizate cu Direc- tiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate, publicat in M.Of. nr. 85 din 20.02.2001;
● Ordinul nr. 306 din 26.02.2002 pentru aplicarea Reglementarilor contabile simplificate, armo- nizate cu directivele europene, publicat in M.Of. nr. 279 si 279 bis din 25.04.2002;
● Ordonanta nr. 36 din 30.01.2003 privind corelarea unor dispozitii din legislatia financiar-fiscala,
publicata in M.Of. nr. 68 din 02.02.2003;
● Hotararea nr. 348 din 27.03.2003 pentru modificarea si completarea unor metodologii fiscale,
publicata in M.Of. nr. 248 din 10.04.2003;
● Legea nr. 161 din 19.04.2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, publicata in M.Of. nr. 279 din 21.04.2003;
● Legea nr. 232 din 31.05.2003 pentru aprobarea O.G. nr. 36/2003 privind corelarea unor dispozitii din legislatia financiar-fiscala, publicata in M.Of. nr. 373 din 31.05.2003.
● Legea nr. 297 din 28.06.2004 privind piata de capital, publicata in M.Of. nr. 571 din 29.06.2004.
Aportul de capital minim obligatoriu pentru diferitele forme de
societati comerciale
Legislatia romana stabileste plafoane minime de capital necesare a fi respectate pentru ca societatea constituita sa fie legala.
Totusi, in economiile capitaliste, valoarea capitalului social constituit trebuie sa mai respecte si un alt criteriu, si anume sa corespunda obiectului de activitate al societatii respective si anvergurii dezvoltarii acestuia.
Din acest motiv, exista in legislatie plafoane minime specifice anumitor obiecte de activitate, diferite de cele ale societatilor comerciale in general cele pentru banci, socie- tati de asigurari si alte institutii financiare.
Iata care sunt, in functie de tipul societatii, plafoanele minime curente pentru capitalul subscris:
● la societati cu raspundere limitata 2.000.000 lei, capital divizat in parti sociale de
100.000 lei. Se admit maximum 50 de asociati;
● la societati pe actiuni minimum 25.000.000 lei si minimum 5 asociati. Capitalul
se divide in actiuni cu valoare de minimum 1.000 lei;
● la societati in comandita simpla (se aplica plafonul minim aferent societatilor cu raspundere limitata) 2.000.000 lei, capital divizat in parti sociale de 100.000 lei;
● la societati in comandita pe actiuni (se aplica plafonul minim aferent societatilor
pe actiuni) minimum 25.000.000 lei si minimum 5 asociati comanditari. Capitalul
se divide in actiuni cu valoare de minimum 1.000 lei.
Atentie! Indeplinirea conditiilor privitoare la capitalul social subscris nu este suficienta pentru toate tipurile de societati. La societatile comerciale al caror capital este constituit sub forma de actiuni, se pune si problema capitalului varsat: el trebuie sa fie
de minimum 30% din capitalul social subscris la data constituirii societatii si sa fie intre- git pana la 100% in termen de maximum 12 luni de la data inmatricularii.
Operatiuni contabile privind aportul de capital
Aportul de capital este contributia initiala a asociatilor la patrimoniul societatii.
Conturile contabile utilizate pentru inregistrarea aportului de capital sunt:
● 5121 Conturi la banci in lei
● 5124 Conturi la banci in valuta
● 456 Decontari cu asociatii privind capitalul
● 1011 Capital subscris nevarsat
● 1012 Capital subscris varsat
● 104 Prime de capital
● 211 Terenuri si amenajari de terenuri
● 212 Constructii12 Constructii
● 213 Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii
● 30 Stocuri de materii si materiale
● 36 Animale
● 37 Marfuri
Din punct de vedere material, aportul de capital poate fi constituit din aport in bani sau aport in natura.
Aportul in bani
Aportul in bani este cea mai simpla forma de aport si consta dintr-un varsamant bancar efectuat de fiecare dintre asociati/actionari.
Documentul care stabileste suma acestui varsamant este actul constitutiv al societatii comerciale. El constituie document justificativ pentru contabilitate, impreuna cu foile
de varsamant atestand efectuarea operatiunilor in contul deschis in acest scop pe numele viitoarei societati.
Societatea comerciala nu se poate considera constituita pana la data inmatricularii ei
in Registrul Unic (echivalent al Registrului Comertului).
Aportul in bani poate fi in moneda locala:
● inregistrarea subscrierii conform actului de constituire
456 Decontari cu asociatii = 1011 Capital subscris nevarsat
privind capitalul pentru valoarea subscrisa
5121 Conturi la banci in lei = 456 Decontari cu asociatii privind capitalul pentru valoarea varsamantului
● simultan, operatiunea de eliberare a capitalului varsat
1011 Capital subscris nevarsat = 1012 Capital subscris varsat pentru valoarea varsamantului
Aportul in bani poate fi in valuta, caz in care se pune si problema inregistrarii diferentelor de curs valutar intervenite intre momentul varsarii aportului si cel al inma- tricularii societatii, deci momentul nasterii contabilitatii noii societati.
Angela si Ileana se hotarasc sa infiinteze ANGELIL S.R.L. cu un capital social de
10.000 USD, divizat in proportii egale intre cele doua asociate. La data la care ele se prezinta la notariat pentru a intocmi actul constitutiv, cursul valutar al dolarului ame- rican este 1 USD = 33.100 ROL.
Ele subscriu deci 10.000 USD x 33.100 = 331.000.000 ROL, suma care va fi inscrisa ca atare si in actul constitutiv al ANGELIL S.R.L.:
456 Decontari cu asociatii = 1011 Capital subscris 331.000.000 ROL
privind capitalul nevarsat
Doua zile mai tarziu, cand ele se prezinta la banca pentru a-si depune fiecare aportul, cursul valutar al dolarului american este de 33.150. Extrasul primit de la banca impreuna cu foile de varsamant va avea inscrisa suma de 331.500.000 ROL. Depunerea
se va inregistra ca:
5124 Conturi la banci = % 331.500.000 ROL
in valuta 456 Decontari cu asociatii
privind capitalul 331.000.000 ROL
1068 Alte rezerve 500.000 ROL
Se inregistreaza concomitent eliberarea capitalului varsat:
1011 Capital subscris = 1012 Capital subscris 331.000.000 ROL
nevarsat varsat
Aportul in natura
Aportul in natura poate fi constituit din orice bunuri sau valori care vor putea fi
folosite in activitatea ulterioara a societatii comerciale: terenuri, cladiri, marci, brevete
de inventie, masini, utilaje, mijloace de transport, stocuri de materii prime sau marfuri, animale de productie etc.
In cazul acestui tip de aport se pune problema cat valoreaza bunul adus in societate
si la cate parti sociale da dreptul acesta asociatului care il depune. Regula de baza este aceea ca evaluarea trebuie sa fie acceptata de catre toti asociatii si respectata de terti
(autoritati, parteneri de afaceri).
In cazul bunurilor noi, se accepta ca baza de evaluare factura de cumparare. Atentie
la o capcana frecventa: factura trebuie sa fie emisa pe numele asociatului care face aportul, si nu pe numele viitoarei societati comerciale.
Factura trebuie sa fie achitata de asociat din resurse proprii.
In cazul bunurilor ce nu sunt nou-cumparate, se poate accepta o valoare stabilita de comun acord de asociati.
In cazul S.R.L. cu asociat unic, este obligatoriu necesara evaluarea de catre un expert evaluator.
Legea impune restrictii asupra aportului in natura, si anume:
● nu se pot constitui societati cu aport exclusiv in natura;
SFATUL NOSTRU
Este bine ca, intotdeauna, la baza evaluarii aporturilor in natura sa stea rapoartele de expertiza. Chiar daca implica onorarii suplimentare, ele ii vor feri pe viitorii asociati de orice suspiciuni sau reprosuri ulterioare.
In plus, rapoartele de expertiza sunt mai convingatoare in fata judecatorului delegat insarcinat sa
incuviinteze inmatricularea societatii
● aportul in natura se constituie si se varsa integral la data constituirii societatii; in natura se constituie si se varsa integral la data constituirii societatii;
● aportul sub forma de creante cedate de un asociat in favoarea viitoarei societati nu este admis la constituirea de societati pe actiuni prin subscriptie publica, coman- dita pe actiuni sau societati cu raspundere limitata. Eliberarea capitalului sub- scris sub forma de creante se face numai dupa incasarea acestora.
La constituirea societatii pe actiuni Maximex S.A., cu un capital de 100.000.000 lei, unul dintre actionari subscrie 15.000.000 lei in numerar si creante in valoare de inca
10.000.000 lei.
● Se subscrie deci capital in valoare de 25.000.000 lei, reprezentand 25% din intreaga emisiune:
456 Decontari cu asociatii = 1011 Capital subscris 25.000.000 ROL
privind capitalul nevarsat
● Se efectueaza integral varsamantul de numerar:
5121 Conturi la banci in lei = 456 Decontari cu 15.000.000 ROL
asociatii privind capitalul
● Se cesioneaza integral creantele in favoarea noii societati:
461 Debitori diversi = 456 Decontari cu asociatii 10.000.000 ROL
privind capitalul
● Capitalul varsat in numerar se elibereaza concomitent cu varsamantul efectuat:
1011 Capital subscris = 1012 Capital subscris 15.000.000 ROL
nevarsat varsat
● Creantele se incaseaza treptat:
5121 Conturi la banci in lei = 461 Debitori diversi 7.000.000 ROL
● Simultan cu incasarea creantelor preluate are loc si eliberarea capitalului:
1011 Capital subscris = 1012 Capital subscris 7.000.000 ROL
nevarsat varsat
Alte restrictii de care trebuie sa tineti seama sunt urmatoarele:
● nu se admite aportul de capital in munca (prestatii);
● aportul in creante care nu se incaseaza integral in termen de 12 luni de la data
inmatricularii duce la obligatia actionarului de a reconstitui aportul in numerar.
Operatiuni contabile privind majorarile de capital
Majorarile de capital se fac fie prin emitere de noi actiuni sau prin aport suplimentar creator de noi parti sociale, fie prin inglobarea in capitalul social a unor parti din capitalul propriu (de regula rezervele).
Majorarea de capital prin emiterea de noi actiuni sau crearea
de noi parti sociale
Este o operatiune in buna masura similara aportului initial de capital, fiind de fapt
un nou aport. Ca particularitate, trebuie avuta in vedere vanzarea de noi actiuni la preturi diferite de valoarea de emisiune, generand primele de emisiune.
Conform legislatiei, primele de emisiune se achita integral la data subscrierii, impreuna cu 30% din capitalul subscris, restul urmand a se achita in maximum 3 ani.
In cazul majorarilor de capital prin oferta publica de actiuni se aplica prevederile
Ordinului nr. 3/1996, privind oferta publica de vanzare de valori mobiliare.
Atentie! Primele de emisiune nu apar decat in cazul majorarii de capital la societati
pe actiuni. In cazul S.R.L. se poate pune cel mult problema primelor de aport, in cazuri speciale de admitere a unui nou asociat sau de schimbare a proportiei detinerii de ca- pital intre asociatii existenti.
Decizia financiara de a apela la majorari de capital prin aport, dimensiunea si momentul efectuarii majorarii, ordinea in care noua emisiune este oferita actionarilor actuali, investitorilor institutionali si, in final, pietei sunt aspecte complexe, care fac obiectul managementului financiar si jurisprudentei in domeniu.
Consideram calculul pozitiei vechilor actionari inainte si dupa majorarea de capital
si calculele privind atractivitatea unei emisiuni de capital pentru investitori ca fiind in afara obiectivului propriu-zis al contabilitatii, desi multe lucrari de contabilitate finan- ciara le includ in materialul prezentat. Ne vom preocupa deci de reflectarea corecta a operatiunilor, presupunandu-le deja incheiate.
Majorarea de capital la societatile cu raspundere limitata si alte societati de persoane
ANGELIL S.R.L. se afla in situatia de a-si majora capitalul social prin aportul unei masini de productie in valoare de 100.000.000 lei, pentru care s-au platit de asemenea
15.000.000 lei taxe vamale si 21.850.000 lei T.V.A. in vama.
● Se inregistreaza actul aditional de majorare a capitalului social pentru valoarea completa a utilajului, care este compusa din valoarea de factura (100.000.000) + taxe vamale (15.000.000) + T.V.A. (21.850.000, deoarece persoana fizica asociata care face aportul nu are drept de deducere asupra T.V.A. platite in vama):
456 Decontari cu asociatii = 1011 Capital subscris 136.850.000 ROL
privind capitalul nevarsat
● Se inregistreaza aportul efectiv si eliberarea capitalului:
2131 Echipamente = 456 Decontari cu asociatii 136.850.000 ROL
tehnologice privind capitalul
1011 Capital subscris = 1012 Capital subscris 136.850.000 ROL
nevarsat varsat
Majorarea de capital la societatile pe actiuni
Managementul Maximex S.A. decide sa atraga capital de la terti prin emisiunea a
inca 25.000 de actiuni cu valoare nominala de 1.000 lei/actiune. Emisiunea va fi efectuata la un pret de 1.100 lei/actiune.
● Inregistrarea aprobarii prospectului de emisiune:
456 Decontari cu asociatii = % 27.500.000 ROL
privind capitalul
1011 Capital subscris 25.000.000 ROL
nevarsat (pentru valoarea nominala
a capitalului emis)
1041 Prime de emisiune 2.500.000 ROL
● Inregistrarea cheltuielilor efectuate pentru lansarea emisiunii (spatiu publicitar):
201 Cheltuieli de constituire = 401 Furnizori 2.000.000 ROL
● La incheierea operatiunii, primele de emisiune se diminueaza cu cheltuielile efectuate pentru realizarea emisiunii:
1041 Prime de emisiune = 201 Cheltuieli de constituire 2.000.000 ROL
● Pe masura varsarii de catre actionari a contravalorii actiunilor achizitionate, se
inregistreaza diminuarea datoriei acestora:
5121 Conturi la = 456 Decontari cu asociatii 27.500.000 ROL
banci in lei privind capitalul
● Se inregistreaza eliberarea capitalului achitat:
1011 Capital subscris = 1012 Capital subscris 25.000.000 ROL
nevarsat varsat
Majorarea de capital prin incorporarea rezervelor
Conform normelor IAS, nu pot fi incorporate in capital decat acele rezerve create din profitul propriu, si nu rezervele provenind din reevaluarea activelor (vezi IAS 29
Raportarea in economii hiperinflationiste).
Reevaluarile sunt simple corectii ale valorii activelor; ele nu sunt adaugiri de valoare
in termeni reali, care sa permita majorarea capitalului social.
Ca atare, majorarea de capital se va face numai astfel:
106 Rezerve = 1012 Capital subscris varsat pentru valoarea rezervelor incorporate in capital
Conform Legii nr. 414/2002 privind impozitul pe profit si instructiunilor sale de aplicare, publicate in M.Of. nr. 640 din 29.08.2002, precum si conform H.G. nr. 22/2003 si O.G. nr. 36/2003, sumele aflate in rezerve provenite din facilitati fiscale (de natura cotei reduse de impozit pe profit la export sau altor tipuri de facilitati fiscale care au fost
in vigoare in anii precedenti) nu pot fi utilizate pentru majorarea capitalului social sau pentru acoperirea de pierderi contabile.
In cazul in care efectuati o astfel de operatiune din rezervele protejate prin lege, riscati recalcularea impozitului pe profit pentru aceste sume si plata de majo- rari/penalitati de la data cand ati aplicat prima oara facilitatea respectiva.
SFATUL NOSTRU
Creati analitice speciale in conturile de rezerve ori de cate ori utilizati o facilitate fiscala. Daca ati preluat recent conducerea unei contabilitati la o intreprindere, efectuati un inventar asupra facilitatilor fiscale si a reducerilor de impozit efectuate in trecut si separati-le in analitic de restul rezervelor, pen-
tru a nu le utiliza din eroare.
Majorarea de capital prin conversia unei datorii in participatie la capital
Este o solutie la care s-a recurs pe scara larga in cazul marilor datornici din economia
romaneasca intreprinderi cu capital de stat. Procedura se intalneste mai rar in cazul
intreprinderilor cu capital privat, dar poate constitui o solutie in cazul aparitiei anumitor situatii cum ar fi planurile de reorganizare in caz de faliment.
Practic, datoria pe termen scurt catre un creditor se transforma, cu acordul exprimat prin act aditional al celorlalti actionari, in participatie la capital, suma care va fi deci exi- gibila numai odata cu dizolvarea societatii:
% = 1012 Capital subscris pentru totalul datoriei
varsat
401 Furnizori
404 Furnizori de imobilizari
441 Impozitul pe profit
442 Taxa pe valoarea adaugata
431 Asigurari sociale
437 Ajutor de somaj etc.
Operatiuni contabile legate de diminuarea de capital
Reducerea capitalului social apare ca operatiune economica avand doua conotatii opuse si anume:
● in cazul foarte favorabil in care intreprinderea, avand rezultate extraordinar de bune si mai ales resurse importante de lichiditati, decide sa nu mai blocheze capi- talul depus de actionari si hotaraste sa ramburseze o parte din acesta;
● in cazul foarte nefavorabil in care intreprinderea are pierderi ce nu pot fi recuperate din activitatea economica curenta si nici din alte elemente de capital propriu
(rezerve), in care capitalul social nu isi mai are corespondenta in active certe si se decide curatarea de pierderi a patrimoniului pentru a se incerca o relansare.
Reducerea capitalului social prin rascumpararea unei parti din capitalul initial
Aceasta operatiune se aplica societatilor pe actiuni care fie rascumpara de la actionari o parte din capitalul social, fie decid sa cumpere in nume propriu la bursa si sa anuleze o parte din actiunile ce constituie capitalul lor social.
Este o masura destinata sa coreleze mai bine mijloacele financiare aflate la dispozitia societatii cu posibilitatile de utilizare a acestora.
Administratorii unei societati au fata de actionarii lor obligatia de a asigura capitalului investit o anumita rentabilitate, data de profitul realizat. Este preferabila restituirea unei parti din capital catre investitori, in cazul in care resursele financiare o permit, decat mentinerea acestuia in societate in imobilizari cu rentabilitate scazuta.
Fructificarea capitalului restituit redevine astfel sarcina proprietarilor si se evita scaderea rentabilitatii pe actiune, in cazul in care nu exista in societate directii de dezvoltare care sa asigure rentabilitati comparabile sau superioare celor obtinute in perioadele trecute.
Operatiunile de rascumparare de capital sunt practic inversul celor de aport, si anume:
● diminuarea capitalului si inregistrarea datoriei fata de actionari
1012 Capital subscris varsat = 456 Decontari cu asociatii privind capitalul pentru suma de restituit
● achitarea propriu-zisa a capitalului
456 Decontari cu asociatii = 5121 Conturi la banci in lei
privind capitalul pentru suma restituita
In cazul societatilor cu raspundere limitata, rascumpararea actiunilor isi are echivalentul in operatiunea de restituire de cote-parti din aporturile asociatilor, calculate egal pentru fiecare parte sociala detinuta.
In cazul cumpararii de la bursa a unei parti din actiuni se inregistreaza:
● cumpararea de actiuni proprii
502 Actiuni proprii = 5121 Conturi la banci in lei
pentru valoarea cumpararii
● anularea actiunilor cumparate
1012 Capital subscris varsat = 502 Actiuni proprii
Atentie! Cumpararea, detinerea si anularea de actiuni proprii sunt strict reglementate de Legea societatilor comerciale, Legea nr. 31/1990, republicata in M.Of.
nr. 33/1998, cu modificarile sale ulterioare. Anularea de actiuni proprii se poate realiza numai cu respectarea conditiilor prudentiale si de publicitate stabilite prin lege, fiind limitata rascumpararea de actiuni neachitate, respectiv exonerarea unei parti din actionari de obligatiile de varsamant asumate prin subscriere.
In cazul indeplinirii formelor legale necesare pentru scutirea partiala a asociatilor de varsamintele datorate se inregistreaza:
1011 Capital subscris nevarsat = 456 Decontari cu asociatii privind capitalul pentru valoarea
la care se renunta
Reducerea capitalului social prin absorbtia pierderilor
Suportarea pierderilor se face, pe cat posibil, in urmatoarea ordine:
● prin alocarea unei parti din profitul exercitiului curent
129 Repartizarea profitului = 117 Rezultatul reportat
● prin diminuarea rezervelor constituite anterior (cu exceptia rezervelor constituite
in urma aplicarii facilitatilor fiscale)
106 Rezerve = 117 Rezultatul reportat
● atunci cand nu mai exista o alta solutie, prin diminuarea capitalului social
1012 Capital subscris varsat = 117 Rezultatul reportat
In toate cazurile de reducere a capitalului social trebuie sa se tina seama de baremurile legale privind capitalul minim, pentru a nu se ajunge la desfiintarea societatii prin efectul legii pentru reducerea capitalului sub plafonul stabilit.
Operatiuni contabile legate de capitalurile proprii
Capitalurile proprii se compun pe de o parte din capitalul social si primele legate de capital, iar pe de alta parte din rezervele constituite de-a lungul timpului, rezultatul reportat si profitul curent al exercitiului.
Sectiunile privitoare la aportul si majorarea de capital (pag. A 64/003-009) au aratat modalitatile de aparitie si inregistrare a capitalului social si a primelor legate de capital.
Constituirea de rezerve are rolul de a limita fondurile repartizabile sub forma de dividende.
Exista un raport asa-zis conflictual intre necesitatile de mentinere a resurselor in cadrul societatii pentru finantarea activitatii curente sau viitoare si necesitatea de a distribui dividende pentru remunerarea actionarilor si pentru mentinerea atractivitatii pe piata de capital a titlurilor societatii respective.
Echilibrul dintre aceste doua tendinte, la fel de importante, este deseori cheia succesului sau esecului unei intreprinderi capitaliste.
Constituirea de rezerve poate avea loc pe doua cai:
✓ prin repartizari din profitul exercitiului incheiat;
✓ ca urmare a reevaluarii activelor.
Repartizarile din profitul unui exercitiu incheiat
129 Repartizarea profitului = 106 Rezerve Din aceasta categorie fac parte:
● rezervele legale (cont 1061) constituite anual, conform Legii nr. 31/1990, cu modificarile ulterioare, si Legii nr. 232/2003, intr-un cuantum de 5% din profitul contabil inainte de impozitare, din care se scad veniturile neimpozabile si la care se adauga cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile pna se atinge 20% din capi- talul social subscris si varsat;
● rezervele statutare (cont 1063) prevazute prin actul constitutiv al societatii;
● alte rezerve constituite in baza deciziei Adunarii Generale a Asociatilor
(Actionarilor), care are sarcina de a aproba situatiile financiare anuale.
Rezervele se constituie sau se majoreaza o singura data pe an, la inchiderea exercitiului, prin inregistrarea hotarrii adoptate de Adunarea Generala a Actionarilor
(Asociatilor) privitoare la destinatiile de repartizare a profitului exercitiului incheiat.
Rezervele din reevaluarea activelor
Pentru ca plusurile de valoare provenite din reevaluarea activelor nu au, de regula, caracter de profituri, deci nu sunt sume repartizabile actionarilor, ele se vor mentine ca rezerve in societate:
21 Imobilizari corporale = 105 Rezerve din reevaluare pentru
plusul de valoare constatat cu ocazia reevaluarii
Operatiunea de reevaluare poate fi dictata prin acte normative sau poate fi dispusa
de administratorul societatii ori de cte ori acesta are motive sa presupuna ca au avut loc modificari semnificative de valoare a activelor.
Rezultatul reevaluarii poate fi si de diminuare a valorii activelor, caz in care se recurge in primul rnd la diminuarea rezervelor din reevaluare constituite anterior si numai apoi la inregistrarea de pierderi.
SFATUL NOSTRU
Atentie! Notiunea de fonduri proprii, mostenire a contabilitatii socialiste, si-a pierdut aplicabilitatea. Pentru cazurile in care se prevad evenimente ulterioare care pot genera riscuri sau cheltuieli, fie se constituie provizioane, fie se alimenteaza fondurile de rezerva prin repartizarea unei parti din rezultatul exercitiului incheiat.