Costul stocurilor care nu sunt fungibile si al bunurilor sau serviciilor care fac obiectul unor comenzi distincte este determinat prin identificarea specifica a costurilor individuale.
Un bun fungibil este acel bun de o astfel de natura si substanta incat poate fi schimbat sau inlocuit, partial sau in totalitate, cu un alt bun de natura si substanta similare *.
Cu exceptia celor prezentate mai sus, costul stocurilor este determinat cu ajutorul formulei „primul-intrat, primul-iesit“ (FIFO) sau a costului mediu ponderat (CMP).
ATENTIE: IAS 2 interzice utilizarea metodei „ultimul-intrat, primul-iesit“ (LIFO).
Trebuie sa utilizati aceeasi formula de determinare a costului pentru toate stocurile de natura si utilizare similara. Poate fi justificata folosirea unor formule diferite de determinare a costului, pentru stocurile de natura sau utilizare diferite.
Formula FIFO presupune ca primele elemente cumparate sunt cele care se si vand primele si, prin urmare, elementele care raman in stoc la sfarsitul perioadei sunt cele care au fost cumparate sau produse cel mai recent.
Formula CMP calculeaza costul fiecarui element pe baza mediei ponderate a costurilor elementelor similare aflate in stoc la inceputul perioadei si a costului elementelor similare produse sau cumparate in timpul perioadei. Media poate fi calculata periodic sau dupa receptia fiecarui transport, in functie de circumstantele in care se gaseste entitatea.
Situatia stocurilor de marfuri la societatea ABC, in luna martie, se prezinta astfel:
-
stoc initial 600 buc. * 200 lei/buc.;
-
08.03 – intrare: 250 buc. * 280 lei/buc.;
-
12.03 – intrare: 50 buc * 250 lei/buc.;
-
19.03 – iesire: 800 buc.;
-
22.03 – intrare: 280 buc. * 310 lei/buc.;
-
27.03 – iesire: 340 buc;
-
29.03 – intrare: 190 buc. * 325 lei/buc.
Care este valoarea stocului la sfarsitul lunii, in cazul in care entitatea utilizeaza metoda FIFO la evaluarea stocurilor la iesire?
In situatia in care se utilizeaza metoda FIFO, valoarea stocului final se determina astfel:
Data 01.03 08.03 12.03 19.03 22.03 27.03 29.03 |
Intrari 600 250 50 280 |
Iesiri 600 200 50 50 240 190 |
Miscari Cost unitar Valoare 200 120.000 280 70.000 250 12.500 200 120.0000 280 560.000 176.000 310 86.800 280 140.000 250 12.500 310 74.400 100.900 325 61.750 |
Stoc existent Cantitate Cost unitar 600 200 600 250 250 280 600 200 250 280 50 250 50 280 50 250 50 280 50 250 280 310 40 310 40 310 190 325 |
Valoare 120.000 200 70.000 190.000 120.000 70.000 12.500 202.500 14.000 12.500 26.500 14.000 12.500 86.800 113.300 12.400 12.400 61.750 74.150 |
Rezulta ca valoarea stocului la sfarsitul lunii este de 74.150 RON.
Care este profitul brut obtinut de entitate la sfarsitul lunii martie, stiind ca pretul de vanzare practicat este de 300 RON/ buc. pana pe data de 20.03 si 330 RON/buc., dupa aceasta perioada.
Data |
Cantitate |
Pret |
Cost |
Profit |
19.03 |
600 200 |
330 330 |
200 |
600 x (300 – 200) = 60.000 200 x (300 – 280) = 4.000 64.000 |
27.03 |
50 50 240 |
330 330 330 |
280 250 310 |
50 x (330 – 280) = 2.500 50 x (330 – 250) = 4.000 240 x (330 – 310) = 4.800 11.300 |
PROFIT TOTAL: |
75.300 |
Valoarea realizabila neta
Nu puteti recupera costul stocurilor daca:
-
stocurile au suferit deteriorari;
-
stocurile au fost uzate moral;
-
preturile de vanzare s-au diminuat, ca urmare a reducerii cererii pe piata;
-
au crescut costurile estimate pentru finalizare; sau
-
au crescut costurile estimate necesare pentru realizarea vanzarii.
Trebuie sa retineti faptul ca activele nu trebuie sa fie prezentate in bilant la o valoare mai mare decat cea care se poate obtine prin utilizarea sau vanzarea lor. Practica diminuarii valorii stocurilor sub cost, pana la valoarea realizabila neta (VRN), este consecventa cu acest principiu.
De regula, valoarea stocurilor este diminuata pana la valoarea realizabila neta element cu element. Uneori insa poate fi mai adecvat sa se grupeze elementele similare sau cele conexe. Acesta poate fi cazul unor elemente de stoc care apartin aceleiasi game de produse si care nu pot, practic, sa fie evaluate distinct fata de alte elemente din acea gama de produse (de exemplu, bunurile care au utilizare similara, care sunt produse si comercializate in aceeasi zona geografica).
Entitatea ABC are ca obiect de activitate vanzarea de articole de incaltaminte. Situatia stocurilor de incaltaminte se prezinta astfel:
Specificare |
Cantitate |
Cost unitar |
VRN unitara |
Pantofi piele |
|||
– masura 40 |
600 |
30 |
34 |
– masura 42 |
300 |
40 |
36 |
– masura 44 |
300 |
50 |
52 |
Cizme piele |
|||
– masura 46 |
900 |
100 |
90 |
– masura 48 |
600 |
80 |
82 |
Evaluati stocurile de marfuri la sfarsitul anului, conform IAS 2 „Stocuri“.
Entitatea poate apela la trei metode de evaluare a stocurilor sale:
1. Metoda de calcul element cu element presupune compararea costului cu valoarea realizabila neta pentru fiecare articol din stoc si se prezinta astfel:
Specificare |
Cantitate |
Cost |
VRN |
Valoare |
VRN a |
Valoare |
unitara |
unitara |
stoc la cost |
stocului |
recunoscuta |
||
Pantofi piele |
||||||
– masura 40 |
600 |
30 |
34 |
18.000 |
20.400 |
18.000 |
300 |
40 |
36 |
12.000 |
10.800 |
10.800 |
|
– masura 42 |
300 |
50 |
52 |
15.000 |
15.600 |
15.000 |
– masura 44 |
||||||
Cizme piele |
||||||
– masura 46 |
900 |
100 |
90 |
90.000 |
81.000 |
81.000 |
600 |
80 |
82 |
48.000 |
49.200 |
48.000 |
|
– masura 48 |
||||||
Valoare totala |
183.000 |
177.000 |
Pantofii avand masurile 40, 44 si cizmele cu masura 48 nu sunt depreciate (VRN > cost), insa pentru cei cu masura 42 se va inregistra o depreciere de 1.200 RON, iar pentru cizmele masura 46, o depreciere la nivelul sumei de 9.000 RON.
2. Metoda pe categorii de articole presupune o comparatie intre costul total si VRN a fiecarei categorii de articole si conduce la urmatorul rezultat:
Specificare |
Cantitate |
Cost unitar |
VRN unitara |
Valoare stoc VRN a la cost stocului |
Valoare recunoscuta |
|
Pantofi piele – masura 40 – masura 42 |
600 300 300 |
30 40 50 |
34 36 52 |
45.000 18.000 12.000 15.000 |
46.800 20.400 10.800 15.600 |
45.000 |
– masura 44 Cizme piele – masura 46 – masura 48 Valoare totala |
900 600 |
100 80 |
90 82 |
138.000 90.000 48.000 183.000 |
130.200 81.000 49.200 177.000 |
130.200 |
Stocurile de pantofi din piele nu sunt depreciate (VRN > cost), insa pentru cizmele din piele entitatea in cauza va inregistra o depreciere pentru suma de 7.800 RON.
3. Metoda de calcul total, unde nu se tine seama de categoriile de articole (pantofi piele si cizme piele), ci se compara totalul valorii costului cu totalul VRN, astfel:
S 84/014 |
Standarde Internationale de Contabilitate asupra stocurilor |
|
Specificare |
Cantitate Cost VRN Valoare stoc VRN a Valoare unitar unitara la cost stocului recunoscuta |
|
Pantofi piele – masura 40 – masura 42 – masura 44 Cizme piele – masura 46 – masura 48 Valoare totala |
45.000 46.800 600 30 34 18.000 20.400 300 40 36 12.000 10.800 300 50 52 15.000 15.600 138.000 130.200 900 100 90 90.000 81.000 600 80 82 48.000 49.200 183.000 177.000 |
Se inregistreaza o depreciere a stocurilor la nivelul sumei de 6.000 RON, deoarece VRN este mai mica decat costul stocurilor.
Estimarea valorii realizabile nete tine cont si de scopul pentru care stocurile sunt detinute. De exemplu, pentru stocurile care urmeaza sa fie livrate in baza unor contracte ferme incheiate, valoarea realizabila neta este pretul stabilit contractual.
In cazul in care cantitatea contractata este mai mica decat cantitatea detinuta in stoc, valoarea realizabila neta a surplusului se va determina pornind de la preturile generale de vanzare practicate pe piata.
In cursul anului N, entitatea ABC cumpara 500 de birouri cu scopul de a le revinde. Costul unitar de achizitie este de 320 lei, iar pretul de vanzare de pe piata este de 450 lei. Entitatea a incheiat un contract ferm pentru vanzarea in anul N+1 a 300 de birouri, pretul stabilit contractual fiind de 380 lei. Costurile estimate necesare oricarei vanzari pe piata se ridica la 110 lei/birou.
Cum se inregistreaza la sfarsitul anului N deprecierea stocurilor?
Cost = 500 x 320 = 160.000 lei
VRN = 300 x 380 + 200 x 450 – 500 x 110 = 114.000 + 90.000 – 55.000 = 149.000 lei
Deoarece VRN este mai mica decat costul de achizitie, atunci se va inregistra o depreciere la nivelul sumei de 11.000 lei.
607                                        371                     11.000 lei               11.000 lei
“Cheltuieli privind marfurile”   “Marfuri”
In conformitate cu O.M.F.P. nr. 1.752 din 17.11.2005 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, valoarea stocurilor se diminueaza pana la valoarea realizabila neta, prin reflectarea unei ajustari pentru depreciere.
Astfel, in cazul deprecierii stocurilor de marfuri, se inregistreaza:
6814                                           397                     11.000 lei                11.000 lei
activelor circulante“
Nu trebuie sa diminuati sub cost valoarea materialelor si a consumabilelor folosite in productie daca puteti estima ca produsele finite in care urmeaza sa le incorporati vor fi vandute pentru un pret mai mare sau egal cu costul lor.
Daca estimati ca valoarea realizabila neta a produselor finite va fi inferioara costului de productie, atunci veti diminua pana la valoarea realizabila neta si costul materiilor prime si al materialelor aferente. In aceste cazuri, costul de inlocuire a materialelor poate fi cea mai adecvata masura a valorii realizabile nete.
Cum se inregistreaza deprecierea stocului de stofa la sfarsitul anului N? Dar daca pentru produsele finite se estimeaza un pret de vanzare de 64.000 lei?
CAZUL 1 (Cost 68.000 lei, VRN 75.000 lei):
Deoarece VRN a produselor finite este mai mare decat costul de productie, atunci materiile prime vor ramane in continuare inregistrate la costul de achizitie de 30.000 lei. La sfarsitul anului N, nu se va inregistra nicio inregistrare privind deprecierea stocurilor.
CAZUL 2 (Cost 68.000 lei, VRN 64.000 lei):
Deoarece VRN a produselor finite este mai mica decat costul de productie, atunci pentru materiile prime se va inregistra o depreciere la nivelul sumei de 4.000 lei.
601                                     301                    4.000 lei                 4.000 lei
“Cheltuieli cu materii prime” “Materii prime”
In conformitate cu O.M.F.P. nr. 1.752 din 17.11.2005 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, valoarea stocurilor se diminueaza pana la valoarea realizabila neta, prin reflectarea unei ajustari pentru depreciere.
Astfel, in cazul deprecierii stocurilor de materii prime, se inregistreaza:
6814                                           391                 4.000 lei               4.000 lei
activelor circulante“
Atunci cand vindeti stocuri, veti recunoaste o cheltuiala in contul de profit si pierdere pentru valoarea contabila a stocurilor, in perioada in care recunoasteti si venitul aferent.
Prezentarea informatiilor
Situatiile financiare anuale trebuie sa cuprinda urmatoarele informatii referitoare la stocuri:
-
politicile contabile adoptate la evaluarea stocurilor si formulele utilizate la determinarea costului;
-
valoarea contabila totala a stocurilor si cea pe categorii de stocuri;
-
valoarea contabila a stocurilor inregistrate la valoarea justa minus costurile de vanzare;
-
valoarea stocurilor recunoscuta drept cheltuiala a perioadei;
-
contabila a stocurilor gajate pentru garantarea datoriilor.