Un proiect editorial marca Rentrop&Straton -
Liderul informatiilor specializate din Romania
Liderul informatiilor specializate din Romania
Raport GRATUIT pentru contabili
Codul fiscal 2026 explicat clar
Noutati contabile aplicabile,
explicate prin studii de caz reale
| Taxe si impozite |
Studii de caz
Creditarea unei societati de catre actionari este o forma des intalnita de finantare, folosita atat la inceput de activitate, cat si in situatii in care compania are nevoie de resurse suplimentare. Chiar daca pare o operatiune simpla, in practica apar frecvent neclaritati legate de modul in care se stabileste dobanda, ce inseamna o dobanda la nivel de piata si cum trebuie reflectata corect in contabilitate.
Pentru contabili si antreprenori, astfel de operatiuni ridica intrebari legate de calculul dobanzii, evidentierea ei in contabilitate si modul in care sunt tratate relatiile dintre societate si actionari, mai ales atunci cand acestia sunt si persoane afiliate.
In continuare se analizeaza cazul unei societati care are doi actionari, o persoana juridica si o persoana fizica, fiecare detinand cate 50% din capitalul social. Specialistul nostru va prezenta monografia contabila aferenta acordarii unei dobanzi intre parti, precum si nivelul acesteia, stabilit conform conditiilor de piata.
De asemenea, veti afla daca dobanda se inregistreaza la data acordarii finantarii sau la data platii acesteia. Raspunsurile vor clarifica modul corect de abordare din punct de vedere contabil si fiscal, astfel incat operatiunea sa fie reflectata in conformitate cu reglementarile aplicabile.
Copiaza Link-ul catre aceasta sectiune: Cand se inregistreaza dobanda?
In situatia unui contract clasic de creditare acordata societatii de catre actionari/asociati, cu dobanda clara, de exemplu 7,5% pe an, calculata la soldul imprumutului, dobanda se inregistreaza periodic, pe masura acumularii ei. De regula nu se inregistreaza cheltuiala cu dobanda doar la data platii. Plata stinge o datorie deja recunoscuta; nu acela este momentul in care se naste cheltuiala.
Copiaza Link-ul catre aceasta sectiune: Care este regula contabila aplicabila dobanzilor (contabilitatea de angajamente)?
Regula contabila este cea a contabilitatii de angajamente. OMFP nr. 1802/2014, pct. 53 alin. (1), prevede ca efectele tranzactiilor si ale altor evenimente sunt recunoscute atunci cand acestea se produc, nu pe masura ce numerarul este incasat sau platit.
La alin. (2), se prevede: (2) Trebuie sa se tina cont de veniturile si cheltuielile aferente exercitiului financiar, indiferent de data incasarii veniturilor sau data platii cheltuielilor.(...).
Iar pct.53 alin. (4) este foarte explicit pentru dobanzi: Principiul contabilitatii de angajamente se aplica inclusiv la recunoasterea dobanzii aferente perioadei, indiferent de scadenta acesteia
Asta inseamna ca, daca societatea foloseste capitalul pus la dispozitie de actionar/asociat, dobanda aferenta acelei perioade trebuie calculata si inregistrata ca datorie si cheltuiala a perioadei. Nu conteaza ca dobanda se plateste efectiv peste cateva luni sau la finalul anului.
Consilier Taxe si Impozite pentru Contabili 12 actualizari
PFA II IF Taxe Impozite Deduceri Contributii 2026
Ghidul practic al contabilitatii in 2026 Legislatie explicata - Exemple detaliate - Monografii contabile complete
Formula practica este:
Dobanda perioada = sold creditare rata anuala numar zile / 365
Copiaza Link-ul catre aceasta sectiune: Care este monografia contabila pentru imprumut si dobanda?
Ca monografie contabila:
La primirea creditarii de la actionar/asociat:
5121 = 4551
Dobanda acumulata periodic:
666 = 4558
La plata efectiva a dobanzii catre actionarul persoana juridica:
4558 = 5121
La plata dobanzii catre actionarul persoana fizica, daca se aplica retinerea impozitului la sursa:
4558 = %
5121 suma neta platita persoanei fizice
446 impozit retinut la sursa
Plata impozitului retinut:
446 = 5121
Aici as folosi, ca regula, contul 4558, nu 4518, pentru ca speta priveste creditarea societatii de catre actionari/asociati.
Se poate utiliza si contul 4518 daca situatia poate fi tratata ca decontare intre entitati afiliate/grup, dar in forma in care ati formulat intrebarea actionari ai societatii, unul persoana juridica si unul persoana fizica, fiecare cu 50% de regula se utilizeza conturile 455.
Nota:
Tratamentul contabil pe care l-am expus de mai sus este valabil pentru dobanda clara, neconditionata, calculata pro-rata temporis. Daca in contract apar clauze speciale, analiza se schimba.
O varianta speciala este dobanda globala conditionata, de exemplu:
Societatea datoreaza o dobanda globala de 37.500 lei, care devine exigibila numai daca imprumutul este mentinut pana la 31.12.2029. In caz de rambursare anticipata, dobanda nu se datoreaza.
Aici nu mai avem o dobanda anuala care curge automat. Avem o remuneratie globala dependenta de un eveniment viitor si nesigur: mentinerea imprumutului pana la o anumita data. Codul civil defineste obligatia conditionala ca obligatia a carei eficacitate sau desfiintare depinde de un eveniment viitor si nesigur, iar conditia este suspensiva atunci cand de indeplinirea ei depinde eficacitatea obligatiei.
Intr-o asemenea varianta, nu as mai merge pe inregistrarea lunara 666 = 4558, ca si cum dobanda ar curge sigur. Trebuie analizat daca exista o obligatie prezenta sau doar o obligatie posibila. Totusi, fiscal, structura este sensibila. Daca, in realitate, imprumutul functioneaza economic ca un imprumut clasic cu dobanda, iar clauza conditionata pare folosita doar pentru a muta cheltuiala intr-un an convenabil, ANAF poate invoca art. 11 Cod fiscal pentru a reincadra tranzactia potrivit continutului economic.
O alta varianta este dobanda decisa ulterior de AGA, de tipul:
Imprumutul este neremunerat, cu exceptia situatiei in care AGA decide anual acordarea unei dobanzi. Nivelul dobanzii, daca se acorda, va fi stabilit prin hotararea AGA.
Aici, la semnarea contractului, nu exista dobanda determinata. Nu exista rata, nu exista baza de calcul, nu exista obligatie nascuta de plata. Pana la hotararea AGA, imprumutul este, in forma sa juridica, gratuit. Daca AGA decide ulterior o dobanda, obligatia apare atunci, dar aceasta solutie este mai fragila fiscal decat un contract normal cu dobanda clara.
Copiaza Link-ul catre aceasta sectiune: Ce este dobanda de piata si cum se trateaza persoanele afiliate?
Pentru ca actionarii au cate 50%, tranzactia este intre persoane afiliate. Persoana fizica este afiliata cu societatea daca detine direct sau indirect minimum 25% din titlurile de participare sau drepturile de vot, iar persoana juridica este afiliata cu alta persoana juridica daca detine direct sau indirect minimum 25% ori controleaza efectiv acea persoana juridica. In plus, intre persoane afiliate, pretul la care se transfera bunuri, servicii sau alte valori reprezinta pret de transfer.
Art. 11 alin. (4) Cod fiscal prevede ca tranzactiile intre persoane afiliate sa se realizeze conform principiului valorii de piata. Daca principiul nu este respectat sau contribuabilul nu pune la dispozitie datele necesare, organul fiscal poate ajusta sau estima venitul ori cheltuiala aferenta rezultatului fiscal. Acelasi text trimite la metodele de preturi de transfer si la Liniile directoare OCDE.
Pretul de piata este suma care ar fi platita de un client independent unui furnizor independent, in acelasi moment si loc, pentru acelasi bun/serviciu sau unul similar, in conditii de concurenta loiala. Pentru un imprumut, pretul este dobanda.
In functie de dimensiunea tranzactiei si profilul contribuabilului, justificarea poate merge de la o nota interna de comparabilitate pana la documentatie de preturi de transfer propriu-zisa.
Copiaza Link-ul catre aceasta sectiune: Cum se stabileste dobanda de piata conform OECD
Iar referitor la Cat ar fi dobanda de piata, nu as da o cota ferma fara datele imprumutului. O rata de 7,5% de exemplu poate fi rezonabila intr-un caz si nerezonabila in altul.
Ghidul OCDE spune ca analiza se face pe tranzactie, iar Codul fiscal trimite expres la liniile directoare OCDE (Ghidul 2022 tradus de ANAF) ca reper pentru metodele de preturi de transfer si principiul valorii de piata.
Capitolul X din Ghidul OCDE spune:
10.1. Scopul acestui capitol este de a oferi indrumari pentru a determina daca conditiile anumitor tranzactii financiare intre intreprinderile asociate sunt in concordanta cu principiul valorii de piata.
10.2. Sectiunea B descrie aplicarea principiilor Sectiunii D.1 din Capitolul I la tranzactiile financiare. Sectiunea C ofera indrumari cu privire la stabilirea conditiilor de valoare de piata pentru activitatile de numerar, inclusiv imprumuturile intragrup, punerea la comun a lichiditatilor si acoperirea riscurilor. Sectiunea D examineaza garantiile financiare, iar sectiunea E prezinta analiza societatilor captive de asigurare.
Deci unitatea de analiza este tranzactia financiara individuala.
In subsectiunea B.3 a Capitolului X, Ghidul enumera explicit caracteristicile relevante economic ale unei tranzactii financiare, cum ar fi:
a) clauzele contractuale (rata dobanzii, scadenta, subordonare, garantii, posibilitatea de rambursare anticipata etc.);
b) analiza functionala (ce functii indeplineste creditorul, ce riscuri isi asuma ex. evaluarea creditului, monitorizare, structura finantarii);
c) profilul de risc al imprumutatului;
d) tipul instrumentului, moneda, maturitatea etc.
Copiaza Link-ul catre aceasta sectiune: Cum se analizeaza un imprumut intragrup
In mod concret, pentru un imprumut intragrup, paragrafele 10.23 si 10.24 subliniaza ca:
10.23. Pentru delimitarea exacta a tranzactiei financiare efective, este necesara o analiza functionala. Aceasta analiza urmareste identificarea functiilor indeplinite, a activelor utilizate si a riscurilor asumate de partile la tranzactia controlata.
10.24. De exemplu, in cazul specific al unui imprumut intragrup, functiile cheie indeplinite de un creditor pentru a decide daca si in ce conditii sa avanseze fondurile ar include, de obicei, o analiza si o evaluare a riscurilor inerente imprumutului, capacitatea de a angaja capitalul afacerii in investitie, determinarea termenilor imprumutului si organizarea si documentarea imprumutului. Aceasta poate include, de asemenea, orice monitorizare continua si revizuire periodica a imprumutului. O astfel de analiza functionala este probabil sa includa analiza unor informatii similare cu cele pe care un creditor comercial sau o agentie de rating le-ar lua in considerare pentru a determina bonitatea imprumutatului.
Un creditor asociat nu va indeplini neaparat toate functiile la aceeasi intensitate ca un creditor independent. Cu toate acestea, atunci cand se analizeaza daca un imprumut a fost acordat in conditii similare celor intre intreprinderi independente, aceleasi considerente comerciale si circumstante economice sunt relevante (a se vedea comentariile la Perspectivele creditorului si ale imprumutatului si Utilizarea ratingurilor de credit din Sectiunile C.1.1.1 si C.1.1.2 din acest capitol).
Copiaza Link-ul catre aceasta sectiune: De ce trebuie analizat fiecare imprumut in mod individual?
Prin urmare, analiza se face pentru fiecare finantare in parte.
Ceee ce conteaza, in concret, este profilul (specificul) fiecarui imprumut: durata lui, nivelul garantiilor, bonitatea societatii imprumutate si scopul pentru care sunt folositi banii.
Un imprumut pe 2 ani nu se compara automat cu unul pe 10 ani. Un imprumut garantat cu ipoteca nu are acelasi risc ca unul fara garantii. Iar o societate stabila, profitabila si bancabila nu are acelasi profil cu o societate pe pierdere sau aflata intr-o zona de risc.
De aceea, doua imprumuturi acordate chiar de aceeasi persoana pot avea dobanzi diferite si, totusi, ambele sa fie de piata. Diferenta trebuie sa fie explicabila economic: risc diferit, durata diferita, garantii diferite, destinatie diferita a fondurilor.
De asemenea, in Sectiunea C.1.1.1 din Capitolul X trateaza imprumuturile intragrup si arata ca analiza trebuie facuta din perspectiva creditorului si a imprumutatului;
Copiaza Link-ul catre aceasta sectiune: Cum se raporteaza creditorul si debitorul la decizia de finantare?
Un creditor independent nu s-ar uita doar la procentul din contract, ci la riscul real al finantarii. L-ar interesa daca imprumutul se poate rambursa, ce remuneratie merita pentru riscul asumat si ce alternative ar avea pentru folosirea banilor.
La randul lui, imprumutatul ar compara costul acestei finantari cu alte optiuni reale: un credit bancar, o finantare de la alte societati din grup, aport de capital sau alte surse disponibile.
In aceasta logica, nu toate societatile si toate imprumuturile pot fi tratate identic. Daca un SRL imprumutat are capital negativ, activitate volatila si nu ofera garantii, dobanda de piata va fi, in mod normal, mai ridicata. Daca, in schimb firma imprumutata este stabila, are fluxuri previzibile si garanteaza imprumutul cu un imobil, dobanda de piata poate fi mai mica.
Prin urmare, analiza se face pe tranzactia concreta: cine este debitorul, care este riscul, ce garantii exista, pe ce durata se acorda imprumutul si ce alternative reale aveau partile.
Copiaza Link-ul catre aceasta sectiune: De ce se utilizeaza un interval de piata si nu o singura dobanda?
De asemenea, trebuie sa aveti in vedere un interval de valori de piata, si nu o singura dobanda.
In capitolul III din Ghid (Analiza de comparabilitate) spune explicit:
-aplicarea principiului valorii de piata duce, de multe ori, nu la o singura cifra, ci la un interval de valori toate relativ la fel de fiabile;
-diferentele dintre punctele din interval reflecta tocmai faptul ca si intre independenti preturile variaza in conditii similare.
3.55. In unele cazuri, este posibil sa se aplice principiul valorii de piata pentru a ajunge la o singura cifra (de exemplu, pret sau marja), care este cea mai fiabila pentru a stabili daca conditiile unei tranzactii sunt in valoare de piata.
Cu toate acestea, deoarece stabilirea preturilor de transfer nu este o stiinta exacta, vor exista, de asemenea, multe ocazii in care aplicarea metodei sau metodelor cele mai potrivite produce un interval de valori, toate fiind relativ la fel de fiabile. In aceste cazuri, diferentele dintre cifrele care compun intervalul pot fi cauzate de faptul ca, in general, aplicarea principiului valorii de piata produce doar o aproximare a conditiilor care ar fi fost stabilite intre intreprinderi independente.
De asemenea, este posibil ca diferitele puncte dintr-un interval sa reprezinte faptul ca acele intreprinderi independente angajate in tranzactii comparabile efectuate in circumstante comparabile nu pot stabili exact acelasi pret pentru tranzactie.
Copiaza Link-ul catre aceasta sectiune: Concluzie
De aici rezulta doua aspecte importante.
Prima: nici in piata nu exista, de regula, o singura dobanda corecta. Chiar si doua IMM-uri cu profil apropiat pot primi oferte diferite, de exemplu intre 7% si 9%, iar fiecare dintre aceste valori poate fi, in contextul ei, in zona de piata.
A doua: aceeasi logica se aplica si in relatiile intragrup. Daca pentru imprumuturi comparabile studiul arata un interval de piata de 6% 9%, atunci dobanzi precum 6,8%, 7,3% sau 8,1% pot fi toate justificabile. Important nu este ca ratele sa fie identice, ci ca fiecare sa se incadreze in intervalul de piata aferent conditiilor concrete ale imprumutului.
De asemenea, nu as folosi alte tranzactii dintre afiliati ca reper direct de piata. Analiza de comparabilitate trebuie facuta prin raportare la tranzactii necontrolate, adica la tranzactii intre parti independente.
Contractele incheiate in interiorul aceluiasi grup pot ajuta la intelegerea modului in care este organizata finantarea sau a politicii interne, dar nu dovedesc, prin ele insele, ca dobanda este de piata.
Cu alte cuvinte, faptul ca intr-un alt SRL afiliat s-a folosit o dobanda de 7,5% nu inseamna automat ca 7,5% este dobanda de piata si pentru acest imprumut. Reperul relevant trebuie sa vina din comparatii cu finantari intre independenti, in conditii cat mai apropiate.
Raspuns oferit in luna aprilie 2026 de catre specialistii site-ului PortalContabilitate.ro. Dati click AICI pentru a vedea toate noutatile contabile + consultanta si raspunsuri detaliate de la experti.
Radierea in 2026s Ce trebuie sa faci anul acestas
Gestionati rapid si fara erori
procesul de radiere al unui SRL/PFA!
Radierea explicata de la A la Z, cu exemple
concrete intalnite in mediul de afaceri!
Articole similare
CREDITARE SOCIETATE de catre actionari: Stabilirea dobanzii, monografia contabila si reguli fiscale aplicabileCREDITARE SOCIETATE de catre asociat: Ce trebuie sa stiti despre dobanzi si deductibilitateImprumut intre doua societati: implicatii fiscale si monografia contabila privind renuntarea la restituirea imprumutului acordatSocietate care primeste imprumut de la asociat. Care sunt inregistrarile contabile?Societate pe actiuni: poate fi creditata de un actionar care este persoana juridica?Ultimele articole
Modificari aduse de OUG 115/2023: cresterea plafonului pentru avansuri decontare la 5.000 lei, clarificari CREDITARE SOCIETATE si ce se intampla daca avem mai multe casieriiCREDITARE SOCIETATE cu suma de 50.000 de lei prin depunere numerar in banca: constituie o abatere de la prevederile art. 4 alin. (4) din legea 70/2015?Creditarea/restituirea sumelor in numerar: plafoanele prevazute de Legea 70/2015Creditarea societatii de catre administrator: Care sunt implicatiile fiscale?Lichidare microintreprindere. Care este monografia contabila?
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
"Codul fiscal 2026"
Noutati contabile actuale, explicate prin Studii de Caz
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML