Guvernul a marit numarul faptelor inscrise in cazierul fiscal pana la circa 80 si au fost operate doua schimbari majore fata de varianta anterioara a Codului fiscal.
In acest sens, documentul legislativ precizeaza: "Fata de reglementarile precedente, se observa doua modificari principale. Prima este o modificare formala in sensul ca infractiunile si contraventiile la regimul produselor accizabile, sunt reglementate de Codul fiscal, incepand cu data 01.01.2012, si nu mai sunt reglementate de Codul de procedura fiscala, conform OUG nr. 30/2011 si astfel se necesita si actualizarea faptelor inscrise in Cazierul fiscal, conform noilor temeiuri normative".
Cea de-a doua modificare se refera la extinderea numarului de fapte inscrise in cazier. Noile reglementari inscriu in cazierul fiscal circa 80 de fapte, atat infractiuni, cat si contraventii.
In linii mari, contraventiile si infractiunile la regimul conducerii contabilitatii se impart in sase categorii:
a) contraventii si infractiuni la regimul produselor accizabile;
Operare SAGA Exemple practice si recomandari
Cartea Verde a Contabilitatii
Examenul de ACCES la STAGIUL CECCAR 2024
b) contraventii si infractiuni, la regimul faptelor de evaziune fiscala;
c) contraventii si infractiuni, pentru retinerea si neplata contributiilor si impozitelor salariale cu retinere la sursa, prevazute atat de legea combaterii evaziunii fiscale, cat si de legislatia subsecventa (Legea 95/2006 privind sanatatea, Legea 76/2002 privind somajul etc.);
d) contraventii si infractiuni pentru nerespectarea autorizarii jocurilor de noroc;
e) contraventii si infractiuni, reglementate de Codul de procedura fiscala si de Codul vamal;
f) alte fapte reglementate punctual de diverse acte normative.
De exemplu:
Fapta contribuabilului, ce cu intentie, nu reface arhiva contabila distrusa, in termenul stabilit de organul de control abilitat, desi contribuabilul avea aceasta posibilitate. Fapta este prevazuta de art. 3 din Legea nr. 241/2004, pentru combaterea evaziunii fiscale, e considerata contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 5000 la 30000 lei.
Fapta contribuabilului persoana juridica de a retine si nevarsa in totalitate la buget contributiile si impozitele cu stopaj la sursa (de exemplu pentru salarii), in cazul in care fapta nu este considerata infractiune. Fapta este considerata contraventie de art. 219 alin. (2) lit. e,f si g) din Codul de procedura fiscala. Fapta este sanctionata cu amenda, 4000 la 27000 lei. (Discutam de stopaj la sursa de sume mici, sa analizam si cand aceeasi fapta este considerata infractiune). La sume mici este considerata infractiune, conform art. 6 coroborat cu art. 10 din Legea nr. 241/2005 privind evaziunea fiscala si se sanctioneaza cu inchisoare de la 1 an la 3 ani.
Pentru sume stopate si nevarsate intre 50.000 si 100.000 euro, fapta se sanctioneaza cu amenda penala. Pentru sume mai mici de 50.000 euro fapta se sanctioneaza cu sanctiune administrativa inscrisa in cazierul judiciar. Se presupune implicit plata sumelor la buget pentru a beneficia de aceste sanctiuni.