CECCAR propune eliminarea urgenta a TVA la incasare

Printre masurile propuse de CECCAR in vederea construirii unui mediu de afaceri concurential, se numara si eliminarea sistemului de TVA la incasare.

"Intr-un scenariu pesimist FMI face trimitere la reducerea PIB cu 5%, deprecierea cursului cu 20% ceea ce ar insemna o recesiune severa. Sunt posibile toate acestea si altele asemanatoare?

Multi analisti economici s-au grabit sa spuna ca toate acestea nu ar fi decat rezultatele unui scenariu pesimist greu de realizat in practica. Inainte de a trata acest aspect propunem sa trecem in revista cateva din dezechilibrele existente de foarte multa vreme in economia romaneasca care au determinat stadiul actual de dezvoltare

- Ponderea scazuta a populatiei ocupate in total populatie.
- Raportul necorespunzator intre productivi si neproductivi.
- Raportul necorespunzator intre veniturile medii realizate in administratie si veniturile medii din mediul privat.
- Impartirea defectuoasa a fondurilor intre investitii si consum.
- Un mediu de afaceri guvernat de legi proaste si puternic afectat de conflicte de interese si concurenta neloiala.

Dintre aceste 5 puncte cel mai usor Guvernul Romaniei poate sa actioneze in domeniul construirii unui mediu de afaceri concurential prin modificarea unor legi care sa nu aiba impact asupra bugetului in sensul cresterii cheltuielilor si reducerii veniturilor ci dimpotriva fara o crestere a cheltuielilor sa se realizeze importante cresteri de venit in buget.

Sunt foarte multe legi in vigoare care reglementeza domeniul economico-financiar si care introduc un volum mare de birocratie care inseamna de fapt cheltuiala suplimentara si inutila, distorsiuni in mediul concurential care de fapt inseamna preturi mai mari pentru populatie si agenti economici cu impact negativ asupra consumului si implicit a nivelului de trai.

Un mediu economic neconcurential sugruma competitia si implicit productivitatea muncii si in aceeasi masura rentabilitatea agentilor economici cu precadere a celor mici si mijlocii.

Avand in vedere aspectele prezentate anterior va supunem atentiei urmatoarele probleme:

I. Asigurarea unui climat legislativ concurential care sa faciliteze dezvoltarea IMM-urilor si a profesiilor liberale. Eliminarea tuturor barierelor organizatorice si administrative care fac ca in Romania profesiile liberale sa existe numai pe hartie.

Activitatile de audit financiar, consultanta fiscala si expertiza contabila au acelasi domeniu de activitate care initial a fost reglementat prin OG nr. 65/1994. Ulterior, aceasta ordonanta a fost modificata prin OUG nr. 75/1999 si OG 71/2001, auditul financiar si consultanta fiscala au fost luate de la CECCAR si atribuite Camerei Auditorilor Financiari din Romania si Camerei Consultantilor Fiscali, dar interzicandu-se expertilor contabili sa mai desfasoare astfel de activitati.

Prin aceste acte normative s-au creat de fapt mici monopoluri in domeniul auditului financiar si consultantei fiscale care conduc la afectarea activitatii IMM-urilor in conditiile in care exista "obligativitati legale".

In continuare vom prezenta doua prevederi actuale din Codul de Procedura Fiscala cu privire la aceste aspecte care afecteaza negativ activitatea IMM- urilor.

1. Codul de Procedura Fiscala - Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 - FORMA ACTUALA
"Art. 83
Depunerea declaratiilor fiscale
(5) Declaratiile fiscale anuale ale contribuabililor persoane juridice vor fi certificate de catre un consultant fiscal, in conditiile legii, cu exceptia celor pentru care este obligatorie auditarea (se suspenda pana la 1 ianuarie 2010)"

2. Codul de Procedura Fiscala - Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 - FORMA ACTUALA
"Dreptul la contestatie
Art. 205
Posibilitatea de contestare
Impotriva titlului de creanta, precum si impotriva altor acte administrative fiscale se poate formula contestatie potrivit legii."

Aceste doua articole inseamna de fapt pentru IMM-uri in primul rand birocratie neiustificata si cheltuieli suplimentare. Declaratiile fiscale anuale ale agentilor mici sunt intocmite de catre expertii contabili si sunt incluse intr-un pachet de servicii impreuna cu altele si nu se taxeaza separat.

Existenta acestui articol ar presupune pentru agentul economic intocmirea unui contract de certificare a declaratiilor, ceea ce ar putea sa presupuna si apelarea la servicii juridice, deci noi documente si noi cheltuieli. Art. 205 care se refera la „Contestatie” obliga agentii economici sa conteste actele de control la ANAF dar introducerea contestatiei nu suspenda executarea, ceea ce inseamna ca trebuie introdusa actiune in contencios administrativ si fiscal, ceea ce inseamna birocratie si cheltuieli suplimentare.

Aceasta contestatie conform legislatiei actuale poate fi facuta numai de un consultant fiscal ceea ce inseamna contracte, birocratie si cheltuieli suplimentare. Pana in anul 2007 cand s-a modificat OG nr. 71/2001 aceasta contestatie la ANAF putea fi facuta si de expertul contabil care avea contract de prestari servicii contabile si financiare cu agentul economic ceea ce nu presupunea incheierea unui nou contract si o noua plata.

Codul de Procedura Fiscala in vigoare da dreptul ANAF sa raspunda la contestatie intr-un termen de 45 de zile. in practica din totalul de contestatii depuse la ANAF, 95% sunt respinse deoarece serviciul contestatii care se pronunta este format din colegii inspectorilor fiscali si de cele mai multe ori nu au pregatire juridica. Independenta serviciului contestatii ca organ de jurisdictie practic nu exista. in toata aceasta perioada de 45 de zile agentul economic nu se poate adresa justitiei deoarece trebuie sa faca dovada ca a depus contestatie la ANAF si ca aceasta a fost respinsa.

In tot acest timp ANAF emite titluri executorii si sechestreaza bunurile si conturile bancare si in consecinta activitatea agentului economic este blocata.

In conditiile in care aceste doua articole din Codul de Procedura Fiscala ar fi eliminate agentii economici mici si mijlocii ar avea urmatoarele avantaje:

- Se reduce semnificativ birocratia iar pierderea de timp semnificativa poate fi alocata desfasurarii activitatii.
- Se reduc semnificativ costurile, activitatile putand fi desfasurate de persoane care au deja contracte de prestari servicii financiar-contabile.
- Timpul de 45 de zile in care se solutioneaza contestatia la DGFP dispare si situatia prin care se ingreuneaza activitatea agentului economic prin blocarea conturilor se diminueaza in timp.
- Institutia care judeca se afla intr-o situatie de independenta totala fata de organul care a efectuat controlul. Obiectivitatea acesteia poate sa fie mai buna.
- De la primele termene care pentru comercial ar putea fi de o saptamana si mai putin, instanta ar putea sa decida ca in schimbul depunerii unei garantii de catre agentul economic (care sa dovedeasca buna credinta a acestuia) conturile acestuia sa nu mai fie blocate si astfel sa isi poata desfasura activitatea normal.
- In practica, 85% din agentii economici care au curajul sa ajunga in instanta castiga procesele desi contestatia lor la ANAF a fost respinsa.
- In practica, multi agenti economici castiga procesele dar datorita acestei proceduri in vigoare se trezesc in faliment si pentru acest aspect nu raspunde nici un functionar public care a fost implicat.
- In Romania, a mai existat o situatie asemanatoare la Curtea de Conturi unde Sectia Jurisdictionala a fost desfiintata si agentii economici se pot adresa direct instantelor avand beneficiile prezentate mai sus.

Dorim sa precizam ca exemple asemanatoare mai putem prezenta si din urmatoarele acte normative: 

- Legea nr. 82/1991 - Legea Contabilitatii
- Legea nr. 53/2003 - Codul Muncii
- Legea nr 571/2003-Codul Fiscal
- OG nr. 65/1994 privind activitatea de expertiza contabila si de contabil autorizat.
- OUG nr. 90/2008 privind auditul statutar.

II. Eliminarea preturilor si tarifelor de monopol

In economia romaneasca sunt multe domenii in care in prezent se practica preturi si tarife de monopol care afecteaza grav dezvoltarea economica si in special activitatea IMM-urilor.

Pentru ca anterior am prezentat importanta profesiilor liberale care ar trebui sa functioneze corect vom prezenta impactul negativ care il are asupra economiei tarifele de monopol practicate in activitatea notariala.

Activitatea notariala se doreste a fi o profesie liberala dar prin accesul limitat in profesie si stabilirea administrativa a numarului de notari in realitate se practica tarife de monopol. Tarifele notariale in Romania sunt de 2-3 ori mai mari decat in Polonia si Cehia foste state socialiste in care nivelul de trai este mult mai mare in compoaratie cu Romania.

Practicarea unor tarife notariale de monopol afecteaza grav domeniul constructiilor dar si agricultura. Tarifele uriase notariale practicate la intabularea terenurilor agricole au facut ca in prezent peste 90% din terenurile agricole aflate in extravilan sa nu fie intabulate pe proprietari.

Acest fapt are o importanta deosebita in mediul economic deoarece impiedica comasarea terenurilor, face imposibila arendarea cu acte a suprafetelor de teren, scade artificial valoarea terenurilor agricole, impiedica asocierea in ferme mai mari, etc. Lipsa titlurilor de proprietate si intabularea terenurilor pe proprietari va face imposibila impozitarea terenurilor asa cum doreste in prezent Guvernul Romaniei.

Asa cum am aratat anterior titluri de proprietate au persoanele decedate dar acestea nu pot fi platitori de impozite. Baza de impozitare (suprafetele de teren) nu poate fi identificata pe proprietari deoarece acestia nu sunt intabulati cu aceste suprafete si nu au titluri de proprietate.

Aceasta problema ar putea fi rezolvata in doua moduri:


    Fie se reintroduc notariatele de stat care vor concura actualele cabinete notariale si care prin sumele incasate isi vor asigura autofinantarea, impactul asupra cheltuielilor statului fiind zero cu posibilitatea cresterii veniturilor.

    Fie se acorda prin lege posibilitatea ca o serie de profesionisti (avocati, juristi consultanti, consilieri juridici) sa poata practica activitatea notariala, din concurenta, tarifele notariale cu siguranta vor scadea iar masa impozabila va fi mai mare deoarece suprafetele neintabulate se vor intabula la tarifele mai mici accesibile.


III. Asezarea impozitelor si taxelor locale pe o baza reala si corecta

In prezent foarte multe localitati solicita bani de la bugetul central in conditiile in care pentru impozitele si taxele locale nu exista o corelatie intre cuantumul taxei si valoarea bazei de impozitare. De exemplu, un agent economic pentru o masina de 18.000 euro valoare cu cilindre de pana la 2000 cmc achita o taxa de 180 lei.

Pentru o masina de 500.000 euro valoare cu cilindre de 3500-4500 cmc achita o taxa de 2500-3000 lei. Daca taxa s-ar achita la valoare, al doilea agent economic ar trebui sa plateasca o taxa dubla. Asa se explica ca sunt foarte multi agenti economici care achizitioneaza autoturisme de lux si valori foarte mari. in mod normal pentru agentii economici ar trebui sa se considere o valoare de 30.000 de euro pentru care sa poata trece pe cheltuieli amortizarea iar pentru diferenta de pana la 500.000 de euro cheltuielile cu amortizarea sa fie considerate nedeductibile si impozitate. in mod asemanator stau lucrurile pentru impozitele pe cladiri platite de populatie.

Pentru un apartament cu o suprafata locuibila de 50 mp si o valoare de 30.000 de euro se achita un impozit de 120 lei iar pentru o casa in aceeasi zona cu o suprafata de 400 mp locuibili si o valoare de 300.000 de euro se achita un impozit de 650 lei.

Daca impozitul s-ar plati la valoare, in cel de-al doilea caz acesta ar fi dublu. in domeniul taxelor locale mai exista si o mare evaziune fiscala in sensul ca la autorizare se declara o suprafata si o valoare iar la finalizare nu mai verifica nimeni daca exista corelatie intre ce s-a autorizat si ce s-a finalizat.

Din modul cum sunt asezate impozitele si taxele locale rezulta ca paturile mai sarace ale populatiei achita impozite si taxe locale mai mari decat populatia mai bogata. O impozitare la valoare ar crea o echitate intre taxele locale si valoarea de impozitare si ar determina un plus de venituri la bugetele locale.

IV. Constituirea unui sistem informational integrat intre toate institutiile publice centrale si locale ale statului

Pana in prezent fiecare institutie a statului si-a format propriul sistem informational cerand de la agenti economici si populatie declaratii care sa fie prelucrate electronic fara sa tina seama de interconectarile cu celelalte institutii publice. ANAF, Casa de Pensii, Casa de Sanatate au creat baze de date proprii dar care nu permit o verificare incrucisata.

Pe langa faptul ca toate aceste sisteme informatice au indus o birocratie excesiva ele au insemnat si cheltuieli imense pentru bugetul de stat. S-a introdus D112 care a mai simplificat lucrurile si a creat o baza de date comuna intre ANAF, Casa de Pensii si Casa de Sanatate pentru contributiile agentilor economici la bugetul de stat si bugetul asigurarilor sociale.

O declaratie asemanatoare pentru cele trei institutii ar trebui creata si pentru contributiile populatiei la cele doua bugete mentionate anterior. Aceasta situatie nu este satisfacatoare deoarece in sistemul informational integrat ar trebui introduse si primariile si politia. Fraudele estimate datorita functionarii defectoase a sistemului informatic folosit de Casa de Sanatate si denumit „SIUI” si necorelarii acestuia cu baza de date a primariilor a permis sa se emita retete compensate pentru morti la o valoare de 100-200 de milioane euro anual.

Toate aceste probleme pot fi rezolvate daca se creeaza un sistem informational integrat intre institutiile publice centrale si locale perfect securizat de catre serviciul STS. Avantajele unui sistem informational integrat pot fi urmatoarele:

- Reducerea substantiala a birocratiei excesive practicate in prezent.
- Cresterea eficientei in depistarea fraudelor.
- Introducerea controlului electronic care se poate face si de la ghiseul institutiei publice fara a mai impune deplasarea organelor de control la agentii economici.
- Eliminarea unor abuzuri efectuate de organele de control, care practica „controale inopinate” facute la agenti economici de "n" ori intr-un an.

V. Eliminarea urgenta a TVA la incasare si implementarea urgenta a Directivei 2011/7/UE care transforma statul si institutiile statului in agenti economici corecti supusi legitatilor economice

In prezent TVA se colecteaza la intocmirea facturii dar agentul economic deduce TVA pe baza facturilor de la furnizor chiar daca nu au fost achitate. TVA de plata rezulta din scaderea din tva colectata a TVA deductibila indiferent daca facturile au fost incasate sau achitate.

In varianta noua TVA se va colecta numai din sumele incasate dar se va deduce TVA numai la sumele achitate furnizorilor, in consecinta influenta asupra TVA de plata VA FI NESEMNIFICATIVA in comparatie cu birocratia imensa care se va introduce o data cu acest nou sistem.

Trecerea la noul sistem va presupune schimbarea din temelii a documentelor existente cu influente nefavorabile asupra birocratiei si a costurilor suportate de IMM-uri. Toate aceste eforturi si cheltuieli sunt inutile deoarece Romania ca tara membra UE are obligatia ca pana la data de 16 martie 2013 sa elaboreze legislatia necesara implementarii Directivei 2011/7/UE.

Aceasta directiva transforma statul si institutiile statului in agenti economici normali supusi legitatilor economice deoarece va impune acestora ca decontarea facturilor sa se faca in termen de 30 de zile.

Acest termen se practica in mod normal de aproape toate IMM-urile fiind de 60 de zile in cazul furnizorilor de medicamente si al farmaciilor conform altei directive UE. Termenul de 30 de zile este un termen normal si care permite selectarea agentilor economici pe criteriul rentabilitatii.

Decontarea la 30 de zile inseamna ca nu produci pe stoc, incasarea se face intr-un termen rezonabil iar agentul economic supus acestui termen este viabil. Agentii economici care accepta termene de plata mai mari de 60 de zile practica preturi anormal de mari pentru ca includ marje de profit uriase care sa-i permita decontari la 180-260 de zile.

Asa se explica faptul ca in Romania preturile la medicamente sunt mai mari sau comparabile cu Germania unde veniturile populatiei sunt de 10 ori mai mari. Asa se explica faptul ca importatorii si distribuitorii au acceptat termene de decontare de 180-260 de zile. Impunerea unui termen de 30 de zile de la emiterea facturii pentru stat si institutiile statului va permite urmatoarele:

- Eliminarea blocajelor in economie care au efect negativ asupra IMM- urilor si preturilor practicate in economie.
- Mentinerea in piata numai a agentilor economici care au o rentabilitate normala recunoscuta de piata. Blocajele in economie au permis mentinerea unui numar important de agenti economici cu o rentabilitate scazuta dar care au rezistat pe seama arieratelor din economie.
- Satisfacerea unei cerinte mai vechi a IMM-urilor care a cerut ca si statul cu institutiile centrale si locale sa faca decontarea in termen de 30 de zile de la emiterea facturilor.

VI. Avand in vedere nenumaratele cazuri de fraude, evaziuni si mai ales de disparitii de pe piata a unor firme, (asa numitele firme fantoma) datorita imposibilitatii verificarii de catre autoritati a calitatii persoanelor care infiinteaza societati comerciale in Romania, precum si a obligativitatii legiuitorului de a nu restrange accesul nici unei persoane la infiintarea de societati, propunem urmatoarele :


    introducerea obligativitatii ca odata cu inregistrarea societatilor comerciale la Registrul Comertului si declararea persoanelor care vor avea calitatea de administrator sa fie declarata si persoana care in conformitate cu Legea contabilitatii se va ocupa cu evidenta contabila a agentului economic.


Avantajele introducerii acestei modificari legislative:


    Instituirea pentru antreprenori a unei reguli general acceptate a organizarii contabilitatii, si asumarea acesteia

    Fiscalizarea veniturilor obtinute din prestarea de servicii contabile - avand in vedere existenta unei piete negre si gri de aproape 40% din totalul pietei acestor servicii

    Posibilitatea ca organele fiscale sa poata gasi mult mai simplu agentul economic verificat

    O mai buna colectare a veniturilor bugetare avand in vedere principiul prudentei pe care profesionistii contabili il considera axioma in activitatea pe care o desfasoara si pe care il aplica cu consecventa

    Evitarea pe cat posibil a cazurilor de inselaciune si distorsionare a pietei prin respectarea obligatiei profesionistilor contabili de sesizare a ONPCSB cu cazurile care sunt suspecte ca deruleaza activitati specifice privind spalarea banilor


VII. Instituirea prin Legea 31/1990 privind societatile comerciale a obligativitatii ca administratorii oricarei entitati economice indiferent de forma de organizare sa faca dovada unui minim de pregatire profesionala in domeniul antreprenoriatului sau managementului unei entitati

Avantajele introducerii acestei modificari legislative:


    evitarea cazurilor de transfer de societati catre persoanele care sunt lipsite de discernamant, catre persoane care sunt doar paravan pentru adevaratii administratori

    finalitatea cursurilor de antreprenoriat finantate prin Fondurile europene

    evitarea cazurilor de administrare a entitatilor economice de catre persoane analfabete, care infiinteaza societati in baza declaratiilor notariale ca nu cunosc carte

    reducerea impactului negativ asupra sumelor estimate a fi incasate la buget din activitatea IMM-urilor avand in vedere scaderea potentialilor infractori economici care infiinteaza si administreaza astfel de entitati economice


VIII. Limitarea posibilitatii functionarii ca si intreprindere individuala sau asociatie familiala a entitatilor economice care ajung sa indeplineasca anumite criterii privind cifra de afaceri si valoare a activelor avand in vedere modul de organizare al contabilitatii acestor entitati economice respectiv, contabilitatea in partida simpla. Aceasta organizare a contabilitatii in partida simpla nu intra in sfera de aplicare a Legii contabilitatii, desi implicatiile activitatii desfasurate de acesti agenti economici se reflecta de multe ori intr-o piata larga, iar reglementarile contabile nu sunt corelate cu fiscalitatea aplicabila acestor entitati.

Avantajele introducerii acestei modificari legislative:


    eliminarea situatiilor de evaziune fiscala in acest domeniu printr-o mai buna reglementare si fiscalizare a acestor entitati

    evitarea discriminarii fiscale in ceea ce priveste impozitarea anumitor tipuri de venituri ( exemplu anumite subventii agricole care sunt venituri impozabile pentru societatile comerciale si neimpozabile pentru intreprinderile individuale)

    instituirea obligativitatii declararii la infiintare a persoanei care se ocupa de organizarea contabilitatii in partida simpla sau dovada existentei pregatirii necesare pentru organizarea acestei activitati de catre persoana care inregistreaza aceasta entitate economica

    avand in vedere instituirea unor reguli mai stricte privind modul de desfasurare a activitatii din punct de vedere al gestionarii economice, dar mai ales fiscale, vor creste cazurile de persoane care vor opta pentru aplicarea regimului de taxare pe baza normelor de venit ceea ce va conduce la realizarea unor venituri mult mai sigure la bugetul de stat

Sursa: CECCAR