5.2. Termene de prescriptie

Cuvinte cheie:

• prescriptia la constatare
• prescriptie la executare
• termen de contestare
• dobanzi de intarziere
• penalitati
• estimarea bazei de impozitare
• cazierul fiscal

Legislatia in general si in mod special cea din domeniul contraventiilor stabileste niste termene stricte in cadrul carora organele statului pot constata contraventii. Legea sanctioneaza astfel lipsa de vigilenta a organelor de control. Dupa implinirea acestor termene de prescriptie, fapta constatata nu mai poate fi si sanctionata. Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 introduce modificari consistente si in ceea ce priveste termenele de prescriptie.

Doua sunt termenele de prescriptie care se aplica in domeniul contraventiilor:

1. Primul termen este cel in cadrul caruia agentul constatator are posibilitatea de a constata fapta ce constituie contraventie si de a aplica sanctiunea amenzii. Acest termen este de 6 luni de la data savarsirii faptei. De la aceasta regula sunt doua exceptii. Prima vizeaza contraventiile continue. O contraventie continua este aceea in care incalcarea obligatiei legale dureaza in timp. Un mare numar de contraventii din domeniul fiscal au acest caracter. Cea de a doua exceptie este reprezentata de contraventiile prevazute de Codul de procedura fiscala care se constata de organele prevazute de acesta. In acest caz, termenul de prescriptie a dreptului de a constata contraventii este de 5 ani.
2. Cel de-al doilea termen de prescriptie este cel in cadrul caruia amenda aplicata trebuie sa fie executata. Adica, organele abilitate cu aplicarea masurilor de executare silita trebuie sa incaseze amenda. Acest termen este, incepand cu data de prescriptie 1 ianuarie 2004, de 5 ani. Anterior, acest termen era de 3 ani potrivit Ordonantei Guvernului nr. 61/2002, aplicabil in perioada 1 ianuarie 2003 – 31 decembrie 2003. Subliniem ca, in vederea determinarii termenului de prescriptie aplicabil, va fi utilizat termenul de prescriptie in vigoare la data intocmirii procesuluiverbal de constatare si sanctionare a contraventiilor in care este stabilita amenda.

Registrul de Evidenta Fiscala PFA

Vezi AICI detalii

Manualul Contabilului Incepator - stick USB

Vezi AICI detalii

Cheltuieli deductibile si nedeductibile

Vezi AICI detalii

Este de precizat ca cele doua termene de mai sus pot fi intrerupte sau suspendate. Astfel, prin intreprinderea unor masuri ale organelor de executare, aceste termene pot sa isi reia cursul de la inceput sau calculul lor poate fi suspendat pe anumite perioade.

ATENTIE!

Pentru a evita executarea silita pentru plata amenzii faceti in toate cazurile plangere impotriva procesului-verbal de contraventie. Veti pune organele competente cu incasarea acestora in imposibilitatea de a va mai constrange sa o platiti. Daca in urma solutionarii plangerii la instanta sunteti in continuare obligat la plata amenzii, veti plati o amenda al carei nivel va fi diminuat de efectul inflatiei.

CONTESTAREA PROCESULUI-VERBAL

Procesul-verbal de constatare a contraventiei poate fi contestat la instanta judecatoreasca. Spre deosebire de celelalte modalitati de contestare pentru care exercitarea acestora nu suspenda obligatia de plata, contestarea proceselor-verbale la instanta suspenda exercitarea oricaror modalitati de constrangere din partea autoritatilor.

Contestarea proceselor-verbale de constatare a contraventiilor se exercita prin intermediul plangerii care se depune la organul din cadrul caruia face parte persoana care l-a intocmit. Termenul de depunere a plangerii este de 15 zile calendaristice. Organul din care face parte agentul constatator este obligat sa primeasca plangerea impotriva procesului-verbal si sa emita un document care sa constate acest fapt. Plangerea va fi transmisa de catre organul constatator la judecatoria pe raza careia a fost savarsita contraventia. Plangerea precum si celelalte acte de procedura privind solutionarea acesteia sunt scutite de taxa de timbru.

ATENTIE!

Procesele-verbale contestate pot fi puse in executare numai dupa ce hotararile instantelor au devenit irevocabile. Acest lucru se realizeaza numai dupa pronuntarea instantei si asupra recursului formulat impotriva primei solutii.

SANCTIUNI FISCALE

Pe langa stabilirea diferentelor de impozite si taxe si aplicarea amenzilor, organele fiscale pot dispune si alte masuri. Desigur ca o componenta deosebit de importanta a sanctiunilor este reprezentata de catre amenzi. Mai reduse ca numar, sanctiunile fiscale sunt deosebit de importante, mai ales sub aspectul cuantumului.

Sanctiunile din domeniul fiscal sunt foarte diverse, iar conditiile de aplicare a acestora sunt specifice fiecareia in parte putand consta in:

• calcularea dobanzilor de intarziere pentru neplata la termen a impozitelor,taxelor, contributiilor.

Dobanzile de intarziere sunt stabilite in baza art. 115 din Codul de procedura fiscala in functie de scadenta obligatiei si de data la care are loc stingerea acesteia prin plata sau alte modalitati. Cota acestora este stabilita periodic prin hotarare a Guvernului in functie de evolutia dobanzii de referinta, in prezent cota fiind de 0,06% pentru fiecare zi de intarziere;

• stabilirea de penalitati de intarziere pentru neefectuarea platii impozitelor, taxelor, contributiilor.

Sanctiunea fiscala reprezentata de penalitatile de intarziere a fost introdusa de Ordonanta Guvernului nr. 26/2001 incepand cu data de 1 octombrie 2001. Pentru toate obligatiile bugetare neachitate la termen, cu exceptia majorarilor de intarziere, a penalitatilor si a amenzilor, organele fiscale calculeaza si aplica sanctiunea penalitatilor de intarziere. Calculul penalitatilor incepe din luna urmatoare celei in care a expirat termenul de plata. In acelasi timp, aceasta sanctiune se adauga celorlalte sanctiuni legate de neefectuarea platii in termen, constand in majorari de intarziere si penalitati. Calculul penalitatilor de intarziere se face pe fiecare luna sau fractiune de luna de intarziere, iar cota acestora este 0,5%;

• estimarea bazei de impozitare reprezinta procedura de stabilire a obligatiei decatre organul fiscal, inlocuind sau rectificand nivelul impozitelor sau taxelor declarat de catre contribuabil. Estimarea are loc in situatiile in care:

1. nu sunt depuse declaratii fiscale sau cele prezentate nu permit stabilirea corecta
   a bazei de impunere;
2. rganul fiscal constata refuzul contribuabilului de a colabora la stabilirea starii de fapt fiscale. In aceasta situatie intra si cazurile in care contribuabilul obstructioneaza sau refuza actiunea de inspectie fiscala;
3. nu este condusa evidenta contabila sau fiscala;
4. cand au disparut evidentele contabile si fiscale sau actele justificative privind operatiunile producatoare de venituri si contribuabilul nu si-a indeplinit obligatia de refacere a acestora.

O alta dispozitie plasata in aceeasi sfera vizeaza posibilitatea organului fiscal, potrivit art. 64 din Codul de procedura fiscala, de a stabili provizoriu obligatia fiscala in sarcina persoanelor care detin bunuri sau venituri si care in mod continuu beneficiaza de castigurile sau de orice foloase obisnuite aduse de acestea, dar care declara in scris ca nu sunt proprietarii bunurilor sau veniturilor in cauza, fara sa arate insa care sunt proprietarii acestora;

• Inscrierea in cazierul fiscal in cazul in care au fost savarsite fapte sanctionate de legile financiare/fiscale si vamale sau care privesc disciplina financiar-fiscala.

Cazierul fiscal al contribuabililor reprezinta un mijloc de evidenta si urmarire a contribuabililor cu risc fiscal ridicat. Organizarea cazierului fiscal si efectuarea inregistrarilor in acesta se realizeaza in baza Ordonantei Guvernului nr. 75/2001, cu modificarile ulterioare.