Imprumuturi intre societati si falimentul beneficiarului: Cum se recupereaza creanta

In ianuarie 2024, societatea A a imprumutat societatii B suma de 100.000 lei. In decembrie 2024, societatea B a deschis procedura de faliment. Cele doua societati nu sunt afiliate. Specialistul ne va explica ce trebuie sa avem in vedere la intrarea si la inchiderea procedurii de faliment.

In momentul in care societatea B intra in faliment, imprumutul acordat de societatea A devine o creanta pe care o poate recupera doar in cadrul procedurii de faliment a debitorului.

Conform legii 85/2014, exista anumite reguli de prioritizare a creantelor, iar aceasta este ordinea in care creditorii vor fi platiti:
Creantele garantate (daca exista vreo forma de garantie asociata imprumutului) vor avea prioritate fata de cele negarantate.
Creantele nepreferentiale, cum ar fi imprumuturile de la creditori care nu beneficiaza de garantii sau alte cauze de preferinta, vor fi incluse in masa credala si vor fi platite in functie de disponibilitatile lichiditatilor rezultate din lichidarea bunurilor debitorului.

De asemenea, in perioada de observatie sau in procedura de reorganizare judiciara, imprumuturile acordate de societati externe (ca si societatea A in acest caz) nu sunt neaparat considerate ca imprumuturi de finantare curenta si, prin urmare, nu beneficiaza de prioritate la restituire, cu exceptia cazului in care au fost acordate in mod expres in vederea desfasurarii activitatilor curente si au fost aprobate de catre adunarea creditorilor (Art. 87 din Legea nr. 85/2014). Daca imprumutul nu a fost acordat in aceste conditii, nu va avea un regim de prioritate si va fi recuperat impreuna cu celelalte creante.
 
In momentul in care procedura de faliment se inchide, daca lichidatorul a reusit sa vanda bunurile debitorului si au fost generate fonduri, creantele sunt distribuite conform ordinii stabilite de Legea nr. 85/2014. Societatea A, in calitate de creditor, va primi o parte din sumele disponibile, proportional cu valoarea creantei sale si cu ordinea de prioritate stabilita prin lege.
 
Este important de mentionat ca:
Daca nu au existat fonduri suficiente pentru a acoperi toate creantele, societatea A va primi o parte proportionala din valoarea disponibila.

 
In cazul in care societatea B a avut active suficiente, iar imprumutul a fost acordat in conditii care nu contravin reglementarilor legale (de exemplu, nu exista plati preferentiale neautorizate), atunci societatea A va avea dreptul sa recupereze o parte din suma imprumutata, in functie de rezultatul procedurii de lichidare.

Societatea A trebuie sa depuna o cerere de inscriere a creantei la masa credala conform prevederilor art. 146 din Legea nr. 85/2014.
 
In cazul in care imprumutul acordat include dobanzi, acestea vor fi tratate ca accesorii ale imprumutului principal si vor face parte din masa credala, fiind supuse aceleasi conditii de recuperare.

Concluzie

In concluzie, pentru societatea A, recuperarea imprumutului acordat societatii B care intra in faliment depinde de prioritizarea creantei sale in cadrul procedurii de faliment. In functie de modul in care se va incheia procedura de lichidare a bunurilor, societatea A poate obtine o parte din suma imprumutata sau, in caz de lichidare insuficienta, va putea inregistra o pierdere completa sau partiala.

In cazul societatilor aflate in dificultate, creantele nascute dupa data deschiderii procedurii, in perioada de observatie sau in procedura reorganizarii judiciare, vor fi platite conform documentelor din care rezulta, nefiind necesara inscrierea la masa credala. De asemenea, acesta se aplica in mod corespunzator si creantelor nascute in procedura de faliment.
 
Art. 87 al. (1) pct. 4 din Legea nr. 85/2014, releva anumite reguli menite sa sprijine eforturile de finantare ale debitorului insolvent pe perioada de observatie. Din aceste dispozitii legale rezulta ca finantarile acordate debitorului in perioada de observatie, in vederea desfasurarii activitatilor curente, se obtin cu acordul comitetului creditorilor, convocat de administratorul judiciar, respectiv, cu acordul creditorului avand o clauza de preferinta daca este cazul. Asadar, pe langa acordul comitetului pentru obtinerea finantarii se cere si acordul creditorului, care are o cauza de preferinta pentru garantarea cu bunul respectiv a creditului. Cum legea 85/2014 nu distinge, sursele financiare pot veni din partea unei persoane fizice sau a unei institutii financiare. In concret, aceste sume pot proveni inclusiv din partea asociatilor/actionarilor/membrilor, sub forma de creditare.
 
Art. 87. din Legea 85 /2014:
 
(1) In perioada de observatie, debitorul va putea sa continue desfasurarea activitatilor curente si poate efectua plati catre creditorii cunoscuti, care se incadreaza in conditiile obisnuite de exercitare a activitatii curente, dupa cum urmeaza:
 
a) sub supravegherea administratorului judiciar, daca debitorul a facut o cerere de reorganizare, in sensul art. 67 alin. (1) lit. g), si nu i-a fost ridicat dreptul de administrare;
 
b) sub conducerea administratorului judiciar, daca debitorului i s-a ridicat dreptul de administrare.
 
(2) Actele, operatiunile si platile care depasesc conditiile prevazute la alin. (1) vor putea fi autorizate in exercitarea atributiilor de supraveghere de administratorul judiciar; acesta va convoca o sedinta a comitetului creditorilor in vederea supunerii spre aprobare a cererii administratorului special, in termen de maximum 5 zile de la data primirii acesteia. In cazul in care o anumita operatiune care excedeaza activitatii curente este recomandata de catre administratorul judiciar, iar propunerea este aprobata de catre comitetul creditorilor, aceasta va fi indeplinita obligatoriu de administratorul special. In cazul in care activitatea este condusa de catre administratorul judiciar, operatiunea va fi efectuata de catre acesta cu aprobarea comitetului creditorilor, fara a fi necesara cererea administratorului special.
 
(3) In cazul propunerilor de instrainare a bunurilor din averea debitorului grevate de cauze de preferinta, creditorul titular are urmatoarele drepturi:
 
a) dreptul de a beneficia de o protectie corespunzatoare a creantei sale, potrivit prevederilor art. 78;
 
b) dreptul de a beneficia de distribuiri de sume in conditiile art. 159 alin. (1) pct. 3 si art. 161 pct. 1, in conditiile in care nu poate beneficia de o protectie corespunzatoare a creantei, beneficiind de o cauza de preferinta, conform prevederilor art. 78.
 
(4) Finantarile acordate debitorului in perioada de observatie in vederea desfasurarii activitatilor curente, cu aprobarea adunarii creditorilor, beneficiaza de prioritate la restituire, potrivit prevederilor art. 159 alin. (1) pct. 2 sau, dupa caz, potrivit prevederilor art. 161 pct. 2. Aceste finantari se vor garanta, in principal, prin afectarea unor bunuri sau drepturi care nu formeaza obiectul unor cauze de preferinta, iar in subsidiar, daca nu exista astfel de bunuri sau drepturi disponibile, cu acordul creditorilor beneficiari ai respectivelor cauze de preferinta. In ipoteza in care acordul acestor creditori nu va fi obtinut, prioritatea la restituire a acestor creante, prevazuta de art. 159 alin. (1) pct. 2, va diminua regimul de indestulare al creditorilor beneficiari ai cauzelor de preferinta, proportional, prin raportare la intreaga valoare a bunurilor sau drepturilor care formeaza obiectul acestor cauze de preferinta. In cazul inexistentei sau al insuficientei bunurilor care sa fie grevate de cauze de preferinta in favoarea creditorilor ce acorda finantare in perioada de observatie in vederea desfasurarii activitatilor curente, pentru partea negarantata a creantei, acestia vor beneficia de prioritate potrivit prevederilor art. 161 pct. 2.
 
O conditie a aplicarii acestor prevederi legale cu privire la finantarea unei societati in insolventa, consta in aceea ca aceste finantari trebuie sa fie aprobate de Adunarea Generala a Creditorilor cu majoritatea simpla din totalul creantelor. In acest fel, creditorii finantatori vor avea prioritate la distribuirea sumelor obtinute ca urmare a lichidarii bunurilor grevate de sarcini in favoarea lor in consens si cu prevederile art. 159 (1) pct. 2 din Lg. 85/2014.
 
Art. 159. - Legea 85/2014:
 
(1) Fondurile obtinute din vanzarea bunurilor si drepturilor din averea debitorului, grevate, in favoarea creditorului, de cauze de preferinta, vor fi distribuite in urmatoarea ordine:
 
1. taxe, timbre si orice alte cheltuieli aferente vanzarii bunurilor respective, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea si administrarea acestor bunuri, precum si cheltuielile avansate de creditor in cadrul procedurii de executare silita, creantele furnizorilor de utilitati nascute ulterior deschiderii procedurii, in conditiile art. 77, remuneratiile datorate la data distribuirii persoanelor angajate in interesul comun al tuturor creditorilor, in conditiile art. 57 alin. (2), art. 61 si 63, care se vor suporta pro rata, in raport cu valoarea tuturor bunurilor din averea debitorului;
Recursuri in interesul legii - solutii de admitere (1)
 
2. creantele creditorilor beneficiari ai unei cauze de preferinta nascute in timpul procedurii de insolventa. Aceste creante cuprind capitalul, dobanzile, precum si alte accesorii, dupa caz;
 
In situatia in care debitorul ajunge totusi in faliment, in contextul legii 85, creditorii finantatori se gasesc in situatia creditorilor initiali, urmand sa formuleze declaratie de creanta in temeiul art. 146 (1) din lege. De altfel, in atare situatie, creditorii vor avea impotriva debitorului creantele consemnate in tabelul definitiv si nu pe cele din planul confirmat, fiind scazute sumele platite intre timp.
 
Asadar, poate fi o solutie viabila acordarea unui imprumut societatiii aflate in insolventa pentru plata datoriilor.
 
La acordarea imprumutului unei societati afiliate de catre o alta societate este necesar sa se incheie un contract de imprumut in care sa se precizeze cel putin urmatoarele:
 
- durata pentru care se acorda creditul,
- perioada de rambursare,
- daca se percepe sau nu dobanda.
 
Date fiind relatiile de afiliere dintre parti, societatea imprumutatoare va stabili (era necesar sa stabileasca) un nivel al dobanzii (daca percepeti dobanda) care sa aiba in vedere respectarea principiului valorii de piata, in caz contrar organele fiscale putand ajusta, in cazul in care principiul valorii de piata nu este respectat, sau putand estima, in cazul in care contribuabilul nu pune la dispozitia organului fiscal competent datele necesare pentru a stabili daca preturile de transfer practicate, suma veniturilor din dobanzi pe baza nivelului tendintei centrale a pietei.
 
Societatea care acorda imprumutul va trebui sa perceapa dobanzi pentru suma imprumutata la nivelul dobanzii medii de pe piata, care poate fi dobanda oferita de banca colaboratoare sau chiar dobanda de referinta a BNR.
 
Pentru societatile care primesc imprumuturi nu exista implicatii fiscale, in cazul in care imprumutul e acordat fara dobanda.
 
In cazul in care s-ar percepe o dobanda peste nivelul dobanzii medii pe piata, in caz de control, se poate ajusta nivelul dobanzii, in sensul diminuarii acesteia. Implicatii ar putea interveni doar daca imprumutul ar fi acordat cu o dobanda peste nivelul pietei, caz in care organele fiscale vor putea ajusta, in sensul diminuarii, cheltuielile cu dobanzile la societatea debitoare.
 
In conditiile in care societatea care acorda imprumutul nu constituie depozite cu scopul acordarii de imprumuturi operatiunea este admisa implicit si de legea bancara. Aceasta de altfel nu instituie restrictii exprese in acest sens ci interzice activitatea de atragere de depozite. Este de mentionat in acest sens art. 5 alin. (1) din OUG nr. 99/2006.
 
Imprumutul acordat de societate este posibil din perspectiva argumentelor prezentate mai sus si in contextul reglementarilor privind desfasurarea activitatii de creditare cu titlu profesional.
 
Activitatea de creditare se desfasoara cu titlu profesional prin institutii de credit si prin institutiile financiare prevazute de OUG nr. 99/2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului, precum si prin institutii financiare nebancare, in conditiile stabilite prin Legea nr. 93/2009 privind institutiile financiare nebancare.
 
Interdictiile din aceste acte normative vizeaza doar desfasurarea activitatii cu titlu profesional, nerestrictionand operatiunile de imprumut din sfera comerciala si civila care nu sunt circumscrise acestui caracter.
 
In concluzie, daca entitatile sunt legate de raporturi de afiliere potrivit criteriilor prevazute la art. 7 pct. 26 din Codul fiscal tranzactiile pot fi supuse unei ajustari sau reincadrari cu consecinte fiscale (inclusiv la nivelul dobanzilor, in sensul estimarea acestora), pentru respectarea principiului pietei libere.
 
Inregistrarile contabile sunt:

Pentru societatea care acorda imprumutul:

4511 Decontari intre entitatile afiliate = 5121 Conturi la banci in lei
 
Achitarea imprumutului si a dobanzii:
5121 Conturi la banci in lei = %, 4511 Decontari intre entitatile afiliate, 766 Venituri din dobanzi
 
Pentru societatea care primeste imprumutul:
 
1. Primirea sumelor conform contractului incheiat intre entitatile afiliate:
5121 Conturi la banci in lei = 4511 Decontari intre entitatile afiliate
 
2. Inregistrarea dobanzilor de platit:
666 Cheltuieli privind dobanzile = 4518 Dobanzi aferente decontarilor intre entitatile afiliate
 
3. Achitarea imprumutului si a dobanzii:
% = 5121 Conturi la banci in lei
4511 Decontari intre entitatile afiliate
4518 Dobanzi aferente decontarilor intre entitatile afiliate