Statul nu plăteşte penalităţi la ntrzierile la rambursările de TVA pentru că firmele nu cer. Din 1 ianuarie 2005, statul este parte egală cu agentul economic. Dacă ntrzie peste 45 de zile, este pasibil de penalizare. n realitate, ntrzieri sunt cu duiumul, dar cereri de plată pentru penalizări-ioc. Cartea Verde a PFA Contabilitatea si obligatiile fiscale Cheltuieli deductibile si nedeductibile Registrul de Evidenta Fiscala PFA
Dacă anul trecut aceste penalizări reprezentau dobnda de ntrziere (0,01% pe zi) şi penalităţile (0,6% pe lună sau fracţiune de lună), din acest an se cheamă "majorări de ntrziere" şi s-au majorat la 0,1% pe zi. ncercnd să aflăm de la ANAF cte firme s-au bucurat de plata unor sume suplimentare - ca urmare a ntrzierilor cu care statul plăteşte rambursările de TVA - am aflat că niciuna, pentru că nicio firmă n-a solicitat acest lucru.
Practica compensărilor, combinată cu controlul perpetuu
Practic se utilizează sistemul compensărilor, care, combinat cu sistemul controlului fiscal perpetuu, taie pofta firmei de penalităţi. "Termenul de 45 de zile se poate prelungi cu perioada necesară Fiscului pentru obţinerea de informaţii suplimentare relevante", zice ANAF. Ariadna Dumitru, director la Romtrade SA (exportator), spune că agenţii economici ştiu că pot solicita penalităţi, dar n-o fac, de frică. Penalităţile se cer n instanţă, iar cel care dă statul n judecată trebuie să facă eforturi financiare. "Trebuie să ai de luat cteva sute de milioane ca să se justifice. Apoi inspectorii vin, fac control, acordă rambursarea şi stai cteva luni, pentru că nu sunt bani n Trezorerie. E un cerc vicios din care ieşi foarte ciufulit material", explică d-na Dumitru.
Gabriel Biriş, expert n fiscalitate, avocat la Salans, explică: "Există o reticenţă n a cere penalităţi statului din cauza repercusiunilor, deoarece statul trebuie să le recupereze sumele de la salariaţi". Nivelul majorat din acest an - 0,1% pe zi - nseamnă o dobndă de 36,5% pe an, ceea ce s-ar putea să devină foarte tentant. "ntrzierile cele mai mari sunt n Bucureşti şi n oraşele mari, din cauza lipsei de personal şi din cauză că rambursarea fără control (pentru marii exportatori) nu funcţionează cum ar trebui. Cel mai uşor se califică aceştia, pentru cei mici e mult mai problematic", explică Gabriel Biriş.
Fiscul face eforturi
Cristian Nicolae Stoina, şeful Fiscului bucureştean, recunoaşte că mai sunt ntrzieri, dar s-au făcut eforturi mari pentru ca să se ajungă la zi. "Cnd am preluat Direcţia, aveam lucrări n stoc din 2003. Acum am ajuns n două sectoare n 2006, iar restul sunt spre sfrşitul lui 2005". Dl Stoina spune că Fiscul nu alege unde să vină n control, principalele criterii fiind vechimea solicitării şi abia apoi mărimea sumei. "Pentru noi nu contează dacă agentul economic este mare sau mic", spune dl Stoina.
Sursa: Adevarul /02.03.2006
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML
