Informatii IMPORTANTE daca va aflati printre contribuabilii care nu si-au platit obligatiile fiscale

Multumim Revistei Romane de Fiscalitate

 

dir. ex. adj. Andrei Hass, D.G.F.P. Cluj

Informatii IMPORTANTE daca va aflati printre contribuabilii care nu si-au platit obligatiile fiscale

• veniturilor bugetului de stat, reprezentand impozite, taxe si alte venituri ale bugetului de stat, conform competentelor,
• veniturilor bugetului asigurarilor sociale de stat, bugetului asigurarilor pentru somaj, bugetului Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, reprezentand contributia de asigurari sociale, contributia de asigurari pentru somaj, contributia pentru asigurari sociale de sanatate, contributia de asigurari pentru accidente de munca si boli profesionale, datorate de platitori, persoane juridice si persoane fizice, care au calitatea de angajator sau asimilati ai acestora si alte persoane care au obligatii fata de bugetul de stat.

Temeiul legal pentru ducerea la bun sfarsit a acestui obiectiv este O.G. nr. 92/2003, republicata, privind Codul de procedura fiscala, precum si modificarile ulterioare aduse acestui act normativ, respectiv O.G. nr. 47/2007 si O.U.G. nr. 19/2008.

Potrivit art. 110 din Codul de procedura fiscala, colectarea „consta in exercitarea actiunilor care au ca scop stingerea creantelor fiscale.

(2) Colectarea creantelor fiscale se face in temeiul unui titlu de creanta sau al unui titlu executoriu, dupa caz.

Manualul Contabilului Incepator - stick USB

Vezi AICI detalii

Ghidul practic al contabilitatii in 2024 Legislatie explicata - Exemple detaliate - Monografii contabile complete

Vezi AICI detalii

Impozitarea veniturilor din chirii 2024

Vezi AICI detalii

(3) Titlul de creanta este actul prin care se stabileste si se individualizeaza creanta fiscala, intocmit de organele competente sau de persoanele indreptatite, potrivit legii“.

H.G. nr. 1.050/2004 privind Normele de aplicare a Codului de procedura fiscala prevede in mod explicit ce este titlul de creanta fiscala dupa cum urmeaza:

„Titlul de creanta este actul prin care, potrivit legii, se stabileste si se individualizeaza obligatia de plata privind creantele fiscale, intocmit de organele competente sau de alte persoane indreptatite potrivit legii.

Asemenea titluri pot fi:

a) decizia de impunere emisa de organele competente, potrivit legii;

b) declaratia fiscala, angajamentul de plata sau documentul intocmit de platitor prin care acesta declara obligatiile fiscale, in cazul in care acestea se stabilesc de catre platitor, potrivit legii;

c) decizia prin care se stabileste si se individualizeaza suma de plata, pentru creantele fiscale accesorii, reprezentand dobanzi si penalitati de intarziere, stabilite de organele competente;

d) declaratia vamala pentru obligatiile de plata in vama;

e) documentul prin care se stabileste si se individualizeaza datoria vamala, inclusiv accesorii, potrivit legii;

f) procesul-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei, intocmit de organul prevazut de lege, pentru obligatiile privind plata amenzilor contraventionale;

g) ordonanta procurorului, incheierea sau dispozitivul hotararii instantei judecatoresti ori un extras certificat intocmit in baza acestor acte in cazul amenzilor, al cheltuielilor judiciare si al altor creante fiscale stabilite, potrivit legii, de procuror sau de instanta judecatoreasca“.

La data expirarii termenului de plata (in cazul neachitarii obligatiei de plata), titlul de creanta devine titlu executoriu si din acest moment, practic, poate incepe procedura de executare silita. Pentru inceperea procedurii de executare silita este obligatorie transmiterea unei somatii care va fi insotita in mod obligatoriu de un exemplar al titlului executoriu.

Somatia va cuprinde, pe langa elementele prevazute la art. 43 alin. (2) din O.G. nr. 92/2003, republicata, privind continutul unui act administrativ fiscal, si urmatoarele elemente:

• numarul dosarului de executare;
• suma pentru care se incepe executarea silita;
• termenul in care cel somat urmeaza sa plateasca suma prevazuta in titlul executoriu;
• indicarea consecintelor nerespectarii acesteia.

In continutul acestei somatii este prevazut ca, daca in termen de 15 zile de la comunicarea acestui act administrativ fiscal nu se achita debitul, executarea silita se va continua, uzand de celelalte forme de executare silita.

O alta mentiune importanta care trebuie retinuta din cuprinsul acestei somatii este faptul ca toate cheltuielile legate de executarea silita, incepand cu transmiterea somatiei si pana la recuperarea integrala a debitului datorat, vor fi suportate de catre debitor.

Pentru recuperarea creantelor fiscale supuse executarii silite, organele fiscale vor urma forma de executare silita prin poprire asupra tuturor sumelor reprezentand venituri si disponibilitati banesti in lei si in valuta, titluri de valoare sau alte bunuri mobile necorporale. Poprirea conturilor bancare ale debitorului este cel mai des utilizata forma de executare silita folosita de catre organele de executare silita si, totodata, cea mai simpla metoda. In acest sens, poprirea se infiinteaza printr-o adresa trimisa prin scrisoare recomandata, cu dovada de primire, insotita de o copie certificata de pe titlul executoriu. Mentionam ca despre acest lucru va fi instiintat si debitorul.

Dupa primirea adresei de infiintare a popririi contului bancar (de la data si ora primirii adresei), bancile nu vor mai da curs niciunei operatiuni bancare ale debitorului, pana la achitarea integrala a sumelor inscrise in titlul executoriu, cu exceptia sumelor necesare platii drepturilor salariale. Facem mentiunea ca sumele in valuta aflate in conturile de disponibilitati ale debitorilor vor fi convertite in lei, fara a fi necesar acordul debitorului, in vederea onorarii titlului executoriu.

In cazul in care, prin aceasta forma de executare silita nu pot fi recuperate sumele inscrise in titlul executoriu, organul de executare silita va trece la urmatoarea forma de executare, respectiv sechestrarea si valorificarea bunurilor urmaribile din proprietatea debitorului. Totodata, potrivit art. 142 alin. (3) din Codul de procedura fiscala, se face mentiunea: „in cadrul procedurii de executare silita se pot folosi succesiv sau concomitent modalitatile de executare silita prevazute de prezentul cod“, iar alin. (4) prevede ca: „executarea silita a creantelor fiscale nu se perimeaza“.
Astfel, rezulta ca organul de executare silita poate sa foloseasca, concomitent cu poprirea bancara, si celelalte forme de executare care urmeaza a fi prezentate mai jos.

Avand in vedere prevederile art. 142 din O.G. nr. 92/2003, republicata, privind Codul de procedura fiscala care precizeaza:

„Executarea silita se poate intinde asupra veniturilor si bunurilor proprietate a debitorului, urmaribile potrivit legii, iar valorificarea acestora se efectueaza numai in masura necesara pentru realizarea creantelor fiscale si a cheltuielilor de executare. Executarea silita a bunurilor proprietate a debitorului, urmaribile potrivit legii, se efectueaza, de regula, in limita a 150% din valoarea creantelor fiscale, inclusiv a cheltuielilor de executare.
Sunt supuse sechestrarii si valorificarii bunurile urmaribile proprietate a debitorului, prezentate de acesta si/sau identificate de catre organul de executare, in urmatoarea ordine:

a) bunurile mobile si imobile care nu sunt direct folosite in activitatea ce constituie principala sursa de venit;

b) bunuri care nu sunt nemijlocit predestinate pentru desfasurarea activitatii care constituie principala sursa de venit;

c) bunurile mobile si imobile ce se afla temporar in detinerea altor persoane in baza contractelor de arenda, de imprumut, de inchiriere, de concesiune, de leasing si altele;

d) ansamblu de bunuri in conditiile prevederilor art. 158;

e) masini-unelte, utilaje, materii prime si materiale si alte bunuri mobile, precum si bunuri imobile ce servesc activitatii care constituie principala sursa de venit;

f) produse finite.

(1²) Organul fiscal poate trece la sechestrarea bunurilor din urmatoarea categorie din cele prevazute la alin. (1¹) ori de cate ori valorificarea nu este posibila.

Organele de executare silita pot trece la valorificarea acestor bunuri ale debitorilor pentru a recupera sumele inscrise in titlurile executorii.
Pentru a putea trece la valorificarea bunurilor debitorilor este necesar in prealabil incheierea unui proces-verbal de sechestru care va cuprinde toate elementele prevazute in art. 152 din O.G. nr. 92/2003, republicata, din Codul de procedura fiscala.

Un exemplar din acest proces-verbal de sechestru va fi predat debitorului sub semnatura. Totodata, in cuprinsul acestui act se va face mentiunea ca, in cazul in care debitorul nu va achita in termen de 15 zile obligatiile fiscale, organul de executare silita va trece la valorificarea bunurilor care fac obiectul sechestrului. In cazul bunurilor imobile, organul de executare silita va solicita imediat biroului de carte funciara efectuarea inscriptiei ipotecare. In cazul in care debitorul nu va face plata obligatiilor restante in termenul de 15 zile de la data incheierii procesului-verbal de sechestru, organul de executare competent va proceda la valorificarea bunurilor sechestrate prin una din modalitatile prevazute de art. 159 alin. (3) din O.G. nr. 92/2003, republicata, din Codul de procedura fiscala, respectiv,

• intelegerea partilor;
• vanzare in regim de consignatie a bunurilor mobile;
• vanzare directa;
• vanzare la licitatie;
• alte modalitati admise de lege, inclusiv valorificarea bunurilor prin case de licitatii, agentii imobiliare sau societati de brokeraj, dupa caz.

Pentru ducerea la bun sfarsit a valorificarii bunurilor sechestrate, organul de executare silita va trece obligatoriu la evaluarea bunurilor sechestrate, care va putea fi facuta fie prin experti evaluatori proprii, fie prin experti evaluatori independenti. Pretul stabilit de evaluator prin raportul de expertiza, care va fi transmis si debitorului, va sta la baza valorificarii bunurilor sechestrate, respectiv pretul de pornire in cazul unei licitatii sau in cazul altor modalitati de valorificare.

Modalitatea cea mai des folosita de valorificare a bunurilor sechestrate este vanzarea prin licitatie. In vederea desfasurarii licitatiei, organul de executare este obligat sa efectueze publicitatea vanzarii cu cel putin 10 zile inainte de data fixata pentru desfasurarea licitatiei, prin afisarea anuntului la sediul debitorului, la locul vanzarii, la sediul organului de executare si prin anunturi in presa centrala, locala, pagina de internet sau alte modalitati prevazute de lege. Despre data, ora si locul desfasurarii licitatiei va fi instiintat si debitorul. Anuntul privind vanzarea va cuprinde urmatoarele elemente:

a) denumirea organului fiscal emitent;

b) data la care a fost emis;

c) numele si semnatura persoanelor imputernicite ale organului fiscal, potrivit legii, si stampila organului fiscal emitent;

d) numarul dosarului de executare silita;

e) bunurile care se ofera spre vanzare si descrierea lor sumara;

f) pretul de evaluare ori pretul de pornire a licitatiei, in cazul vanzarii la licitatie, pentru fiecare bun oferit spre vanzare;

g) indicarea, daca este cazul, a drepturilor reale si a privilegiilor care greveaza bunurile;

h) data, ora si locul vanzarii;

i) invitatia, pentru toti cei care pretind vreun drept asupra bunurilor, sa instiinteze despre aceasta organul de executare inainte de data stabilita pentru vanzare;

j) invitatia catre toti cei interesati in cumpararea bunurilor sa se prezinte la termenul de vanzare la locul fixat in acest scop si pana la acel termen sa prezinte oferte de cumparare;

k) mentiunea ca ofertantii sunt obligati sa depuna in cazul vanzarii la licitatie, pana la termenul prevazut, o taxa de participare ori o scrisoare de garantie bancara, reprezentand 10% din pretul de pornire a licitatiei;

l) mentiunea ca toti cei interesati in cumpararea bunurilor trebuie sa prezinte dovada emisa de organele fiscale ca nu au obligatii fiscale restante;

m) data afisarii publicatiei de vanzare.

Ofertantii vor trebui sa depuna cu cel putin o zi inainte de data licitatiei urmatoarele documente:

a) oferta de cumparare;

b) dovada platii taxei de participare sau a constituirii garantiei sub forma scrisorii de garantie bancara, care va reprezenta 10% din pretul de pornire a licitatiei;

c) imputernicirea persoanei care il reprezinta pe ofertant;

d) pentru persoanele juridice de nationalitate romana, copie dupa certificatul unic de inregistrare eliberat de oficiul registrului comertului;

e) pentru persoanele juridice straine, actul de inmatriculare tradus in limba romana;

f) pentru persoanele fizice romane, copie dupa actul de identitate;

g) pentru persoanele fizice straine, copie dupa pasaport;

h) dovada, emisa de organele fiscale, ca nu are obligatii fiscale restante fata de acestea.

Este important de retinut faptul ca in Normele metodologice de aplicare a O.G. nr. 92/2003, republicata, privind Codul de procedura fiscala este prevazut faptul ca debitorul nu va putea participa la licitatie nici personal, nici prin persoana interpusa, iar pretul de pornire a licitatiei este pretul de evaluare pentru prima licitatie, diminuat cu 25% pentru a doua licitatie si cu 50% pentru a treia licitatie. Bunurile pot fi adjudecate si in cazul in care se prezinta numai un singur ofertant, daca acesta ofera cel putin pretul de pornire.

In cazul bunurilor sechestrate ce nu au putut fi valorificate nici la a treia licitatie, cu ocazia reluarii procedurii in cadrul termenului de prescriptie, daca organul de executare considera ca nu se impune o noua evaluare, pretul de pornire a licitatiei nu poate fi mai mic de 50% din pretul de evaluare a bunurilor.

Asa cum se observa in cele prezentate mai sus, pentru a duce la bun sfarsit incasarea obligatiilor restante inscrise in titlul executoriu, organul de executare silita este nevoit sa faca unele cheltuieli suplimentare ocazionate de executarea silita si care, potrivit prevederilor art. 168 alin. (1) din O.G. nr. 92/2003, republicata, din Codul de procedura fiscala sunt in sarcina debitorului. Acestea sunt avansate de catre organul de executare silita, dar sunt recuperate de la debitor pe baza unui proces-verbal, care constituie titlu executoriu potrivit Codului de procedura fiscala, iar la baza intocmirii acesteia stau toate documentele privind cheltuielile efectuate in acest sens. Facem mentiunea ca aceste cheltuieli de executare vor avea prioritate la distribuirea sumelor obtinute din valorificarea bunurilor sechestrate.

Cheltuielile de executare silita a creantelor fiscale reprezinta totalitatea cheltuielilor necesare efectuarii procedurii de executare silita, reprezentand plati ale unor servicii, cum ar fi:

• sumele reprezentand cheltuieli pentru comunicarea somatiei si a celorlalte acte procedurale;
• sumele reprezentand cheltuieli de evaluare a bunurilor supuse executarii; 
•  sumele reprezentand alte cheltuieli privind sechestrarea, ridicarea, manipularea, transportul, depozitarea, conservarea, precum si culegerea fructelor etc., dupa caz;
• sumele reprezentand cheltuieli efectuate pentru administrarea bunurilor imobile;
• remuneratia custodelui sau a administratoruluisechestru;
• sumele reprezentand cheltuieli efectuate cu organizarea licitatiei;
• alte cheltuieli necesare indeplinirii procedurii de executare silita a creantelor fiscale.

Rolul expunerii acestor prevederi este de a supune atentiei contribuabililor persoane fizice si juridice implicatiile care pot sa apara in cazul in care obligatiile fiscale nu sunt achitate in termenul legal. Astfel, se poate observa faptul ca, pe langa majorarile de intarziere pe care trebuie sa le suporte contribuabilul si care presupun de cele mai multe ori un efort mare din partea acestuia, el va fi obligat sa suporte, suplimentar, si aceste cheltuieli de executare silita de cele mai multe ori destul de ridicate. Aici avem in vedere in principal cheltuielile legate de evaluarea bunurilor sechestrate si cele legate de publicitatea privind anuntul de licitatie in cotidienele locale si nationale, care se pot ridica la 5-6 mii lei si chiar la mai mult, daca anunturile in presa se repeta de mai multe ori.

Este mult mai avantajoasa contractarea unui credit bancar pentru achitarea eventualelor obligatii restante, care presupune plata unei dobanzi de cel mult 15-16% anual, fata de o dobanda anuala de 36% platita in cazul majorarilor de intarziere pentru neplata la termenul legal al obligatiilor fiscale datorate.

Neplata obligatiilor fiscale creeaza neajusurile prezentate si afecteaza grav imaginea contribuabililor. Totodata dorim sa subliniem faptul ca actiunile intreprinse de catre organele de executare silita ale unitatilor fiscale teritoriale din cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala in ultima perioada au cunoscut o intensificare, rolul principal fiind acela de a reduce arieratele acumulate si de a creste indirect gradul de conformare la plata voluntara a obligatiilor fiscale.

Drepturile de proprietate intelectuala asupra continutului acestui articol apartin Editurii Rentrop & Straton. Articolul poate fi preluat in limita a 500 de caractere, cu conditia sa fie insotit de textul: "Sursa: Portalul contabilul.ro" si link catre www.contabilul.ro . In caz contrar, vom actiona conform legilor privind protectia drepturilor de proprietate intelectuala.