Conta Util: Importanta si structura dosarului preturilor de transfer

In situatia economica mondiala actuala, cand multinationalele nu mai sunt deloc o raritate si cresterea volumului si frecventei tranzactiilor intra-grup sunt o realitate, problema preturilor de transfer a devenit o problema atat pentru marile companii, cat si pentru autoritatile fiscale, deoarece afecteaza semnificativ sarcina fiscala a grupurilor.

Pretul de transfer este in esenta pretul folosit la transferul de bunuri corporale si necorporale intre persoane afiliate si el ar trebui sa fie stabilit pe baza principiului valorii de piata fara a fi influentat de relatia de afiliere. Totusi, daca in cazul serviciilor sau imobilizarilor corporale, comparatia pretului de transfer cu cel de piata este relativ usor de realizat, in cazul imobilizarilor necorporale (brevete, marci de comert, marci de fabrica, etc), cuantificarea beneficiilor viitoare la care renunta persoana afiliata comparativ cu situatia in care aceasta ar fi fost independenta este mai greu de stabilit.

Codul fiscal stipuleaza ca autoritatile fiscale pot sa reconsidere preturile de transfer si, in consecinta, sa ajusteze veniturile sau cheltuielile oricareia dintre persoanele afiliate implicate intr-o tranzactie daca pretul la care tranzactia respectiva a fost efectuata nu este un pret de piata, respectiv pretul la care tranzactia ar fi fost incheiata in aceleasi conditii sau in conditii similare de catre persoane independente. Tranzactiile care pot fi reconsiderate sunt cele incheiate intre persoane juridice romane cu persoanele afiliate nerezidente, precum si cu persoane fizice romane.

Conform Normelor metodologice de aplicare a Codului fiscal, tranzactiile incheiate intre persoane juridice romane nu fac obiectul ajustarii de catre autoritatile fiscale. Ajustarile veniturilor si cheltuielilor efectuate de autoritatile fiscale sunt efectuate exclusiv pentru scopuri fiscale, fara a afecta situatiile financiare ale persoanelor afiliate.

Prevederi privind obligatia contribuabililor de a determina preturile de transfer exista inca din 1999. A urmat O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala si, odata cu aparitia Codului fiscal, s-a facut trimitere la aplicarea prevederilor Liniilor Directoare privind preturile de transfer, emise de Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica, referitoare la alegerea metodei de determinare a acestora. In 2006 O.G. nr. 35/2006 pentru modificarea si completarea Codului de procedura fiscala introduce cerinta pregatirii dosarului preturilor de transfer.

Totusi, prevederile privind continutul specific al dosarului preturilor de transfer au aparut abia in februarie 2008, prin emiterea Ordinului presedintelui ANAF nr. 222/2008, publicat in Monitorul Oficial nr. 129 din 19 februarie 2008.

Pentru ca problema preturilor de transfer nu este localizata in Romania, ci este o problema luata in considerare in toate economiile functionale din Europa, cerintele legislatiei interne privind continutul dosarului preturilor de transfer sunt conforme cu prevederile Codului de conduita privind documentatia preturilor de transfer pentru intreprinderile asociate din Uniunea Europeana (publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. C176/1 din 28 iulie 2006), care si completeaza prevederile Ordinului nr. 222/2008. De asemenea, Ordinul nr. 222/2008 se completeaza si cu Liniile directoare privind preturile de transfer emise de Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica.

Conform prevederilor Ordinului presedintelui ANAF nr. 222/2008, dosarul preturilor de transfer trebuie sa prezinte urmatoarele informatii, grupate in 2 sectiuni: informatii despre grup si informatii despre contribuabil.

"A. Informatii despre grup

1. structura organizatorica a grupului, legala si operationala, inclusiv participatiile, istoricul si datele financiare referitoare la acesta;
2. descrierea generala a activitatii grupului, strategia de afaceri, inclusiv schimbarile din strategia de afaceri fata de anul fiscal precedent;
3. descrierea si implementarea aplicarii metodologiei preturilor de transfer in cadrul grupului, daca este cazul;
4. prezentarea generala a tranzactiilor intre persoane afiliate, din Uniunea Europea na:

a) modul de tranzactionare;
b) modul de facturare;
c) contravaloarea tranzactiilor;
5. descrierea generala a functiilor si riscurilor asumate de persoanele afiliate, inclusiv schimbarile intervenite in acest sens fata de anul precedent;
6. prezentarea detinatorilor de active necorporale, din cadrul grupului (patent, nume, know-how etc.) si redeventele platite sau primite;
7. prezentarea acordurilor de pret in avans incheiate de catre contribuabil sau de catre alte societati din cadrul grupului, in legatura cu acesta, cu exceptia celor emise de Agentia Nationala de Administrare Fiscala.

B. Informatii despre contribuabil
1. prezentarea detaliata a tranzactiilor cu persoanele afiliate:
a) modul de tranzactionare;
b) modul de facturare;
c) contravaloarea tranzactiilor;
2. prezentarea analizei comparative:
a) caracteristicile bunurilor sau serviciilor;
b) analiza functionala (functii, riscuri, mijloace fixe utilizate etc.);
c) termenii contractuali;
d) circumstantele economice;
e) strategii de afaceri specifice;
f) informatii cu privire la tranzactii comparabile externe sau interne;
3. prezentarea persoanelor afiliate si a sediilor permanente ale acestora implicate in aceste tranzactii sau intelegeri;
4. descrierea metodei de calcul al preturilor de transfer si argumentarea criteriilor de selectie a acesteia:
a) in cazul in care nu se folosesc metode traditionale de determinare a preturilor de transfer se va justifica aceasta optiune;
b) in toate cazurile in care nu se aplica metoda de comparare a preturilor se va justifica aceasta optiune;
5. descrierea altor conditii considerate ca fiind relevante pentru contribuabil."

Solicitarea de intocmire si prezentare a dosarului preturilor de transfer se face in scris si se poate emite in cursul desfasurarii unei inspectii fiscale generale sau partiale.

Stabilirea termenului de catre organul fiscal competent, pentru punerea la dispozitie de catre contribuabil a dosarului preturilor de transfer, va avea in vedere numarul de persoane afiliate implicate in tranzactii, numarul de tranzactii efectuate si complexitatea acestora, precum si perioada de timp pe care se desfasoara tranzactiile. Termenul pentru punerea la dispozitie a dosarului preturilor de transfer va fi de maximum 3 luni calendaristice, cu posibilitatea prelungirii o singura data, la solicitarea scrisa a contribuabilului, cu o perioada egala cu cea stabilita initial.