Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
email
Modificari in Codul Fiscal 2019 - 12 Proceduri Contabile actualizate la zi

Va oferim CADOU un Raport Special Gratuit 

"Modificari in Codul Fiscal 2019 - 12 Proceduri Contabile actualizate la zi"

Adauga adresa ta de e-mail pentru a primi Raportul Gratuit, oferit de Contabilul.ro.

1.1. Salariile realizate in baza unui contract individual de munca

Cuvinte cheie:

  • contractul individual de munca
  • durata de munca
  • caracteristici
  • cumul de functii
  • negocierea colectiva
  • salariul minim brut
  • venituri din salarii
  • sporuri
  • al 13-lea salariu
  • participarea la profit

CONTRACTUL INDIVIDUAL DE MUNCA SI CONTRACTUL COLECTIV DE


MUNCA

La baza platii salariului sta un contract individual de munca. In temeiul acestui contract individual de munca, o persoana fizica, denumita salariat, se obliga sa presteze munca pentru si sub autoritatea unui angajator, persoana fizica sau juridica. Drepturile si obligatiile legate de relatiile de munca dintre angajator si salariat se stabilesc prin negociere, prin contractele colective de munca si contractele individuale de munca. Contractul individual de munca se incheie de obicei pe durata nedeterminata, dar poate fi incheiat si pe durata determinata. De asemenea, contractul individual de munca poate fi incheiat cu durata normala a timpului de munca sau cu timp partial.

Durata normala a timpului de munca este de 8 ore pe zi, respectiv de 40 de ore pe saptamana, cu urmatoarele exceptii:

  • in cazul tinerilor in varsta de pana la 18 ani, durata timpului de munca fiind de 6 ore pe zi si de 30 de ore pe saptamana;
  • in cazul efectuarii de ore suplimentare, durata maxima legala a timpului de munca neputand depasi 48 de ore pe saptamana, inclusiv orele suplimentare;
  • cand munca se efectueaza in schimburi, durata timpului de munca putand fi prelungita peste 8 ore pe zi si peste 48 de ore pe saptamana, cu conditia ca media orelor de munca, calculata pe o perioada maxima de 3 saptamani, sa nu depaseasca 8 ore pe zi sau 48 de ore pe saptamana.

Negocierea salariului presupune nu numai stabilirea cuantumului acestuia, dar si a tuturor elementelor care fac parte din ceea ce tot mai frecvent se numeste pachetul salarial (salariul de baza, avantaje in natura – acordarea unei masini din patrimoniul afacerii, plata unor asigurari medicale, prime pentru diverse ocazii cum ar fi de Craciun, de Pasti, de 8 martie, de 1 iunie, repaus zilnic si saptamanal, concediu de odihna anual, securitate si sanatate in munca, formarea profesionala, protectie in caz de concediere s.a.).

In orice relatie de munca intervin doua parti:

  • angajatorul – este orice persoana juridica sau fizica si orice alta entitate, la care isi desfasoara activitatea una sau mai multe persoane fizice care presteaza munca in schimbul unei plati; angajatorul care poate fi atat persoana fizica, cat si persoana juridica poate angaja forta de munca numai prin incheierea unui contract individual de munca;
  • salariatul – este persoana fizica care isi desfasoara activitatea la un angajator in baza unui contract individual de munca sau in baza unor legi speciale – in cazul personalului care lucreaza in sectorul de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala –, in schimbul unei plati sau remuneratii.

Pentru ca venitul platit de angajator angajatului sa fie considerat salariu din punct de vedere fiscal si impozitat in categoria veniturilor din salarii, trebuie sa prezinte caracteristicile unei activitati dependente:

  • angajatorul si salariatul stabilesc de la inceput: felul activitatii, timpul de lucru, locul desfasurarii activitatii, plata muncii si alte drepturi si obligatii ale fiecarei parti, concretizate in incheierea unui contract individual de munca; angajatorul va asigura permanent conditiile tehnice si organizatorice avute in vedere la elaborarea normelor de munca si conditiile corespunzatoare de munca;
  • partea care utilizeaza forta de munca– angajatorul – pune la dispozitia celeilalte parti – salariatul – mijloacele de munca (spatii cu inzestrare corespunzatoare desfasurarii activitatii, imbracaminte speciala, unelte de munca etc.);
  • persoana care activeaza contribuie numai cu forta ei fizica sau cu capacitatea ei intelectuala (nu si cu capitalul propriu);
  • platitorul de venituri de natura salariala suporta cheltuielile in interesul serviciului ale angajatului (indemnizatie de delegare sau detasare in tara sau in strainatate, alte cheltuieli de deplasare in interesul serviciului, cum ar fi cele generate de transport si cazare);
  • plata indemnizatiei de concediu de odihna, precum si a prestatiilor de asigurari sociale stabilite de legislatia de asigurari sociale;
  • persoana care activeaza lucreaza sub indrumarea unei alte persoane si este obligata sa respecte indrumarile acesteia, precum si disciplina muncii si prevederile cuprinse in contractul de munca.

IMPORTANT:

Un caz special de contract individual de munca il reprezinta contractul de munca cu timp partial ce poate fi incheiat pe durata nedeterminata sau pe durata determinata, dar incadrarea salariatilor se face cu program de lucru corespunzator unei fractiuni de norma de cel putin doua ore pe zi.

Durata concediului de odihna anual pentru salariatii cu contract individual de munca cu timp partial se acorda proportional cu timpul efectiv lucrat. Durata saptamanala de lucru a unui salariat angajat cu contract individual de munca cu timp partial este inferioara celei a unui salariat cu norma intreaga comparabil, fara a putea fi mai mica de 10 ore.

Potrivit art. 35 din Codul muncii, adoptat prin Legea nr. 53/2003, orice salariat are dreptul de a cumula mai multe functii, in baza unor contracte individuale de munca, beneficiind de salariul corespunzator pentru fiecare dintre acestea. De asemenea,salariatii care cumuleaza mai multe functii sunt obligati sa declare fiecarui angajator locul unde exercita functia pe care o considera de baza. Durata normala a timpului de lucru este de 8 ore pe zi, respectiv de 40 de ore pe saptamana, fiind stabilita prin art. 109 alin. (1) din Codul muncii.

ATENTIE!

Durata normala a timpului de munca la acelasi angajator poate fi completata cu un numar de cel mult 8 ore saptamanal, reprezentand munca suplimentara, potrivit art. 117 din Codul muncii (munca prestata in afara duratei normale a timpului de munca saptamanal este considerata munca suplimentara).

In ceea ce priveste programul de lucru corespunzator unei fractiuni de norma, durata saptamanala de lucru a unui salariat angajat cu contract individual de munca cu timp partial est inferioara celei a unui salariat cu norma intreaga, fara a putea fi mai mic de 10 ore saptamanal.

Daca legea aduce precizari cu privire la durata timpului de munca in cazul unui contract de munca cu norma intreaga sau fractie de norma, nu precizeaza insa si un numar limita de contracte de munca si de ore acumulate in baza mai multor contracte individuale de munca incheiate in decursul unei saptamani. Aceasta lipsa constituie o lacuna a legii, intrucat in practica exista multe cazuri de cumul a doua sau mai multe contracte individuale de munca, fara respectarea nici macar a prevederilor referitoare la repausul de munca.

Neexistand nici o prevedere limitativa sau sanctionatorie, se pot incheia doua contracte individuale de munca cu norma intreaga la doua unitati diferite, cu conditia ca doar una dintre ele sa reprezinte functie de baza. Cu toate acestea, este probabil ca unul dintre cei doi angajatori sa nu respecte programul de lucru de 8 ore, dar se pot avea in vedere si prevederile art. 105-107 din Codul muncii referitoare la munca la domiciliu.

Contractul colectiv de munca este o conventie incheiata in forma scrisa prin care se stabilesc clauze privind conditiile de munca, salarizarea, precum si alte drepturi si obligatii ce decurg din raporturile de munca, incheiata intre:

  • negocierea colectiva
  • salariul minim brut
  • angajator sau organizatia patronala si
  • salariati, reprezentati prin sindicate.

Negocierea colectiva este obligatorie, cu exceptia cazului in care angajatorul are incadrati mai putin de 21 de salariati. Contractele colective de munca se pot incheia la nivelul angajatorilor, al ramurilor de activitate, la nivel national si la nivelul unor grupuri de angajatori. Contractul colectiv de munca se incheie pe o perioada determinata, care nu poate fi mai mica de 12 luni.

Negocierea salariului se poate efectua atat la angajarea salariatului, cat si pe parcursul activitatii. Negocierea este, in practica, posibila numai in sistemul privat pentru ca in sistemul bugetar salariul se stabileste conform unor reguli specifice, generate de prevederile legilor speciale care le reglementeaza (de exemplu, statutul functionarilor publici, statutul corpului didactic etc.).

SALARIUL MINIM BRUT PE ECONOMIE

Potrivit art. 159 din Codul muncii, aprobat prin Legea nr. 53/2003, salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata, corespunzator programului normal de munca, se stabileste prin hotarare a Guvernului, dupa consultarea sindicatelor si a patronatelor.

Va prezentam, in continuare, valorile salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata, stabilit periodic prin hotarari ale Guvernului:

1.000.000 lei lunar pentru un program complet de lucru de 170 de ore in medie pe luna in anul 2001, reprezentand 5.882,40 lei/ora, in perioada 1 ianuarie 2001 – 1 martie 2001 (Hotararea Guvernului nr. 1.166/2000, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 615 din 29 noiembrie 2000);

1.400.000 lei lunar pentru un program complet de lucru de 170 de ore in medie pe luna, reprezentand 8.235,30 lei/ora, in perioada 1 martie 2001 – 1 martie 2002 (Hotararea Guvernului nr. 231/2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 83 din 19 februarie 2001);

1.750.000 lei lunar pentru un program complet de lucru de 170 de ore in medie pe luna, reprezentand 10.294,15 lei/ora, in perioada 1 martie 2002 – 1 martie 2003 (Hotararea Guvernului nr. 1037/2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 671 din 24 octombrie 2001);

2.500.000 lei lunar pentru un program complet de lucru de 170 de ore in medie pe luna, reprezentand 14.705,90 lei/ora, in perioada 1 ianuarie 2003 – 31 decembrie 2003 (Hotararea Guvernului nr. 1105/2002, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 752 din 15 octombrie 2002);

2.800.000 lei lunar pentru un program complet de lucru de 172 de ore in medie pe luna in anul 2004, reprezentand 16.279,10 lei/ora, in perioada 1 ianuarie 2004 – 31 decembrie 2004 (Hotararea Guvernului nr. 1.515/2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 920 din 22 decembrie 2003);

3.100.000 lei lunar pentru un program complet de lucru de 171, 333 ore in medie pe luna, reprezentand 18.093,40 lei/ora, incepand cu 1 ianuarie 2005 (Hotararea Guvernului nr. 2.346/2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1 din 3 ianuarie 2005).

In cazul in care programul normal de munca este mai mic de 8 ore zilnic, salariul de baza minim brut orar se calculeaza prin raportarea salariului de baza minim brut pe tara la numarul mediu de ore lunar, potrivit programului legal de lucru aprobat.

Angajatorul nu poate negocia si stabili salarii de baza prin contractul individual de munca sub salariul de baza minim brut orar pe tara.

Angajatorul este obligat sa garanteze plata unui salariu brut lunar cel putin egal cu salariul de baza minim brut pe tara, chiar daca salariatul este prezent la lucru, in cadrul programului, dar nu poate sa isi desfasoare activitatea din motive neimputabile acestuia, cu exceptia grevei.

ATENTIE!
Stabilirea, pentru personalul incadrat prin incheierea unui contract individual de munca, de salarii de baza sub nivelul celui minim brut (orar) constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 10.000.000 lei la 20.000.000 lei.

Exemplu:

Societatea comerciala Infomedical S.R.L. a angajat cu contract individual de munca un salariat incepand cu data de 1 decembrie 2004, cu un salariu de baza de 2.800.000 lei pentru un program normal de munca de 8 ore zilnic. Intrucat din data de 1 ianuarie 2005 salariul de baza minim brut pe tara a devenit 3.100.000 lei lunar, aceasta situatie determina modificarea automata a salariului stabilit prin contractul de munca in sensul majorarii acestuia la nivelul de 3.100.000 lei lunar.

Angajatorul are obligatia de a aduce la cunostinta salariatilor salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata. Pentru salariatii carora angajatorul, conform contractului colectiv sau individual de munca, le asigura hrana, cazare sau alte facilitati, suma in bani cuvenita pentru munca prestata nu poate fi mai mica decat salariul minim brut pe tara prevazut de lege.

Veniturile cuprinse in categoria veniturilor din salarii cuprind urmatoarele venituri:

  1. sume primite pentru munca prestata ca urmare a contractului individual de munca, a contractului colectiv de munca, precum si pe baza actului de numire

Potrivit art. 154 alin. (1) din Codul muncii, adoptat prin Legea nr. 53/2003, salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca. Acesta cuprinde urmatoarele venituri care, din punct de vedere fiscal, sunt considerate sume primite pentru munca prestata ca urmare a contractului individual de munca, a contractului colectiv de munca, precum si pe baza actului de numire:

  • salariul de baza;
  • indemnizatiile;
  • sporuri la salariul de baza, care pot fi:
  • sporul pentru conditii deosebite de munca, grele, periculoase sau penibile, de minimum 10% din salariul de baza;
  • sporul pentru conditii nocive de munca, de minimum 10% din salariul minim negociat la nivel de unitate;
  • sporul pentru munca suplimentara, stabilit prin negociere, la minimum 75% din salariul de baza; este acordat in cazul in care compensarea prin ore libere platite
  • nu este posibila in urmatoarele 30 de zile de la efectuarea acesteia si reprezinta,
  • de fapt, un mod de plata a muncii suplimentare prin adaugarea la salariu a unui procent din salariu corespunzator duratei muncii suplimentare;
  • sporul pentru munca prestata in zilele libere si in zilele de sarbatori legale, care nu poate fi mai mic de 100% din salariul de baza corespunzator muncii prestate
  • in programul normal de lucru;
  • sporul pentru vechime in munca, stabilit prin contractul colectiv sau individual de minimum 5% pentru 3 ani vechime si maximum 25% la o vechime de peste 20 de ani, din salariul de baza;
  • sporul pentru munca de noapte, acordat pentru munca prestata intre orele 22,00 si 6,00, stabilit in cuantum de minimum 15% din salariul de baza pentru fiecare ora de munca de noapte prestata;
  • sporul pentru exercitarea si a unei alte functii, in cuantum de pana la 50% din salariul de baza al functiei inlocuite;
  • alte sporuri (spor de izolare, spor pentru folosirea unei limbi straine, daca aceasta nu este cuprinsa in obligatiile postului etc.).
  • adaosuri la salariul de baza

Veti stabili salariul de baza prin negocieri colective sau individuale cu salariati pe care-i veti angaja sau reprezentanti ai acestora. Persoana pe care o veti incadra in munca va dobandi, prin incheierea contractului individual de munca, calitatea de salariat si va avea drepturile si obligatiile prevazute de legislatia muncii, de contractele colective de munca si de contractele individuale de munca.

Salariul se plateste cel putin o data pe luna. Specific pentru veniturile din salarii il reprezinta posibilitatea ca salariul sa fie platit in mai multe rate, ultima plata, denumita de obicei lichidare, putandu-se efectua in luna urmatoare celui pentru care a fost stabilit salariul. In aceasta situatie, salariul trebuie judecat, din punctul de vedere al termenului de virare a impozitului, ca fiind un venit realizat intr-o luna. In cazul decesului unui salariat al dumneavoastra, veti plati drepturile salariale care se cuvin acestuia, pana la data decesului acestuia, sotului supravietuitor sau, in ordine, copiilor majori ai defunctului, parintilor acestuia sau celorlalti mostenitori in conditiile dreptului comun.

Sunt, de asemenea, considerate sume primite pentru munca prestata ca urmare a contractului individual de munca, a contractului colectiv de munca, precum si pe baza actului de numire:

  • sumele reprezentand premiul anual si stimulentele acordate, potrivit legii, personalului din institutiile publice

Astfel cum prevede Codul muncii, adoptat prin Legea nr. 53/2003, salariile se stabilesc prin negocieri individuale sau/si colective intre angajator si salariati sau reprezentanti ai acestora. Prin urmare, pentru a putea fi acordate aceste drepturi, contractul colectiv de munca, respectiv contractul indiviual de munca, trebuie sa cuprinda o clauza pentru acordarea acestor drepturi salariale.

Pentru activitatea desfasurata, angajatorul poate acorda salariatilor un premiu anual egal cu salariul mediu lunar de baza, realizat in anul pentru care se face premierea. Pentru salariatii care nu au lucrat tot timpul anului, premiul se acorda proportional cu perioada in care au lucrat, luandu-se in calcul media salariilor de baza lunare, realizate in perioada in care au desfasurat activitate, raportata la perioada intregului an.

Plata premiului anual se face, de regula, incepand cu luna ianuarie a anului urmator. In cazuri de sanctionare disciplinara in cursul anului pentru care se face premierea, angajatorul poate chiar reduce sau anula premiul anual. Premiul anual acordat sub forma celui de-al 13-lea salariu se cumuleaza cu veniturile salariale realizate in luna in care este platit.

Exemplu:

De exemplu, in situatia in care veti plati in luna ianuarie 2005, premiul aferent anului 2004 va reprezenta venit salarial al lunii ianuarie 2005, chiar daca se refera la o perioada anterioara si se va cumula in vederea impunerii cu celelalte drepturi salariale primite in aceasta luna.

ATENTIE!

Prin venituri realizate in anul curent se va intelege orice suma primita sub forma de salarii incepand cu luna ianuarie a anului curent, cu exceptia platilor, reprezentand lichidarea pe luna decembrie ale anului anterior, care sunt considerate venituri realizate in anul anterior.

  • sumele reprezentand stimulentele din fondul de participare la profit, acordatesalariatilor de catre agentii economici dupa aprobarea bilantului contabil

In exercitiul financiar al anului 2005, la societatile nationale, companiile nationale si societatile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum si la regiile autonome, profitul contabil ramas dupa deducerea impozitului pe profit se poate repartiza si pentru destinatia de mai sus.

Societatile nationale, companiile nationale si societatile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum si regiile autonome pot stabili prin bugetele de venituri si cheltuieli obligatia de participare la profit ca urmare a serviciilor angajatilor lor in relatie cu acestea. Ele pot acorda aceste drepturi in limita a 10% din profitul net, dar nu mai mult de nivelul unui salariu de baza mediu lunar realizat la nivelul agentului participarea economic, in exercitiul financiar de referinta. la profit

Aceste drepturi sunt venituri asimilate salariilor. Prin urmare, in contextul actual, nici asimilarea sumelor respective veniturilor din dividende si impozitarea cu 5% si nici cuprinderea in subcategoria diverse venituri si impozitarea finala cu o cota de 10% nu este corecta, reglementarea fiscala oferind solutia de impozitare.

|n ceea ce priveste personalul celelorlalte societati comerciale, din punctul nostru de vedere, acesta nu mai poate participa la beneficii. Daca, in conformitate cu Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, fondatorii, administratorii si personalul societatii putea participa la beneficii, daca aceasta este prevazuta in actul constitutiv ori, in lipsa unor asemenea prevederi, a fost aprobata de adunarea generala extraordinara, prin Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei (publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003), numai fondatorilor li se permite aceasta participare la profit (art. 183 alin. (4) din Legea nr. 31/1990, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004).

  • prime de vacanta

Subliniem faptul ca suma care reprezinta prima de vacanta sau o parte din aceasta se cumuleaza cu veniturile de natura salariala ale lunii in care se plateste aceasta prima.

  • sumele platite de angajator pentru concediul de odihna;
  • sumele platite din bugetul asigurarilor sociale de stat, in caz de incapacitate temporara de munca;
  • orice alte castiguri in bani si in natura, primite de la angajatori de catre angajati,ca plata a muncii lor.
Ti-a placut acest articol? Da Like, Printeaza sau trimite prin WhatsApp si Email!

Data aparitiei: 06 Martie 2006


Votati articolul "1.1. Salariile realizate in baza unui contract individual de munca":
Rating:

Nota: 5 din 5 din 1 voturi


Alte articole publicate in data de 06 Martie 2006 ARTICOLE SIMILARE

Opinia ta conteaza! Scrie-ne mai jos ce parere ai despre acest subiect dar si ce alte subiecte din domeniu te intereseaza si ai dori sa scriem despre ele!


Daca ai intrebari care necesita consultanta in contabilitate, le poti adresa pe www.PortalContabilitate.ro sau www.ClubContabilitate.ro. Va multumim!


X
user
user

Intrebare antispam: 4 + 3 =
  Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii articol

Postat de: cr*****
Buna ziua, M-am angajat la un magazin de haine de la noi din oras, intr`un complex comercial. Problema mea e urmatoarea: pe contractul de munca mi-a scris 650 lei. Salariul asta e netul sau brutul ? Multumesc
Data adaugarii: 03-Iun-2011
Postat de: cr*****
as fi fost interesat daca se poate folosi un artificiu contabil prin care primele pentru refacerea capacitatii temporare de munca sa nu fie impozitate.dealtfel in cadrul unei institutii bugetare X,s-a folosit deja acest artificiu,plate primelor facandu-se dintr-un cont separat,si nu din contul de salarii, si anume un cont de cheltuieli materiale.stimulentul acesta a fost castigat prin sentinta judecatoreasca definitiva si irevocabila,prin sindicatul la care este afiliata institutia.personal consider ca tertipul care s-a folosit pentru acordarea acestei prime este realmente justificat.
Data adaugarii: 31-Iul-2007

Subiectele saptamanii

Newsletter zilnic GRATUIT

Modificari in Codul Fiscal 2019 - 12 Proceduri Contabile actualizate la zi
Aboneaza-te la newsletterul Contabilul.ro si primesti gratuit Raportul special "Modificari in Codul Fiscal 2019 - 12 Proceduri Contabile actualizate la zi".
Stiri si analize economice
SATI

Atentie, Contabili!

Modificari in Codul Fiscal 2019 - ATENTIE la noile Proceduri Contabile  
Cititi «Raportul Special Gratuit» oferit de specialistii nostri

DESCARCA GRATUIT Raportul Special
"Modificari in Codul Fiscal 2019 - 12 Proceduri Contabile actualizate la zi"


email
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
X