Avantaje in natura. Exemple de inregistrari contabile si studii de caz utile

In intelesul general, avantajele in natura reprezinta acele bunuri, servicii sau orice alte beneficii in bani sau in natura, acordate de un angajator unei persoane fizice salariate. Avantajele in natura pot fi definite ca fiind cheltuieli efectuate de catre angajator materializate in bunuri sau servicii, suportate integral sau partial de catre acesta pentru nevoi personale ale salariatului. In cele ce urmeaza va propunem spre consultare 5 studii de caz privind avantajele in natura.

Studiu de caz nr. 1: Cazare in spatiile proprii ale angajatorului. Tratament fiscal

Intrebare: O societate are diverse santiere in tara si a cumparat in scopul asigurarii cazarii salariatilor aflati in deplasare imobile pe care le-a pus in mod gratuit la dispozitia salariatilor.

Va rog un punct de vedere cu privire la aceste posibile avantaje in natura, posibila ajustarea a tva, avand in vedere derularea unor operatiuni care nu dau drept de deducere, respectiv al cheltuielilor in legatura cu imobilele achizitionate.

Raspuns: Conform art. 76 alin. (41) si (42) din Codul fiscal:
(41) Urmatoarele venituri cumulate lunar nu reprezinta venit impozabil in intelesul impozitului pe venit, in limita plafonului lunar de cel mult 33% din salariul de baza corespunzator locului de munca ocupat:

a) prestatiile suplimentare primite de salariati in baza clauzei de mobilitate potrivit legii, altele decat cele prevazute la alin. (2) lit. k), in limita a 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizatia de delegare/detasare, prin hotarare a Guvernului, pentru personalul autoritatilor si institutiilor publice;

b) contravaloarea hranei acordate de catre angajator pentru angajatii proprii, persoane fizice care realizeaza venituri din salarii sau asimilate salariilor, in alte situatii decat cea prevazuta la alin. (4) lit. c), astfel cum este prevazut in contractul de munca sau in regulamentul intern, in limita valorii maxime, potrivit legii, a unui tichet de masa/persoana/zi, prevazuta la data acordarii, in conformitate cu legislatia in vigoare. La stabilirea plafonului lunar neimpozabil nu se iau in calcul numarul de zile din luna in care persoana fizica desfasoara activitate in regim de telemunca sau munca la domiciliu sau se afla in concediu de odihna/medical/delegare. Prin hrana se intelege hrana preparata in unitati proprii sau achizitionata de la unitati specializate. Prevederile nu sunt aplicabile angajatilor care beneficiaza de tichete de masa, in conformitate cu legislatia in vigoare;

c) cazarea si contravaloarea chiriei pentru spatiile de cazare/de locuit puse de catre angajatori la dispozitia angajatilor proprii, persoane fizice care realizeaza venituri din salarii sau asimilate salariilor, astfel cum este prevazut in contractul de munca sau in regulamentul intern, in limita unui plafon neimpozabil de 20% din salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata/luna/persoana, in urmatoarele conditii:

(i)angajatul, sotul/sotia acestuia nu detin o locuinta in proprietate personala sau in folosinta in localitatea in care isi desfasoara activitatea;
(ii)spatiul de cazare/de locuit se afla in unitatile proprii, inclusiv de tip hotelier sau intr-un imobil inchiriat in acest scop de la o terta persoana, de catre angajator;
(iii)contractul de inchiriere dintre angajator si terta persoana este incheiat in conditiile legii;
(iv)plafonul neimpozabil se acorda unuia dintre soti, in cazul in care ambii soti desfasoara activitate in aceeasi localitate, la acelasi angajator sau la angajatori diferiti, pe baza declaratiei pe propria raspundere a acestuia.

Consilier Taxe si Impozite pentru Contabili 12 actualizari

Vezi AICI detalii

Examen Consultant Fiscal 2024

Vezi AICI detalii

Registrul de Evidenta Fiscala PFA

Vezi AICI detalii

Ghidul practic al contabilitatii in 2024 Legislatie explicata - Exemple detaliate - Monografii contabile complete

Vezi AICI detalii

La determinarea plafonului de 20% din salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata se ia in calcul valoarea cea mai mica a salariului minim brut pe tara, in vigoare in luna pentru care se acorda avantajele.

Verificarea indeplinirii conditiilor se efectueaza pe baza documentelor justificative si constituie responsabilitatea angajatorului;

d) contravaloarea serviciilor turistice si/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului, pentru angajatii proprii si membrii de familie ai acestora, acordate de angajator, astfel cum este prevazut in contractul de munca, regulamentul intern, sau primite in baza unor legi speciale si/sau finantate din buget, in limita unui plafon anual, pentru fiecare angajat, reprezentand nivelul unui castig salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul in care au fost acordate;

e) contributiile la un fond de pensii facultative potrivit Legii nr. 204/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, si cele reprezentand contributii la scheme de pensii facultative, calificate astfel in conformitate cu legislatia privind pensiile facultative de catre Autoritatea de Supraveghere Financiara, administrate de catre entitati autorizate stabilite in state membre ale Uniunii Europene sau apartinand Spatiului Economic European, suportate de angajator pentru angajatii proprii, in limita a 400 euro anual pentru fiecare persoana;

f) primele de asigurare voluntara de sanatate, precum si serviciile medicale furnizate sub forma de abonament, suportate de angajator pentru angajatii proprii, astfel incat la nivelul anului sa nu se depaseasca echivalentul in lei al sumei de 400 euro, pentru fiecare persoana;

g) sumele acordate angajatilor care desfasoara activitati in regim de telemunca pentru sustinerea cheltuielilor cu utilitatile la locul in care angajatii isi desfasoara activitatea, precum electricitate, incalzire, apa si abonamentul de date, si achizitia mobilierului si a echipamentelor de birou, in limitele stabilite de angajator prin contractul de munca sau regulamentul intern, in limita unui plafon lunar de 400 lei corespunzator numarului de zile din luna in care persoana fizica desfasoara activitate in regim de telemunca. Sumele sunt acordate fara necesitatea de prezentare a documentelor justificative.

h)contravaloarea abonamentelor pentru utilizarea facilitatilor sportive in vederea practicarii sportului si educatiei fizice cu scop de intretinere, profilactic sau terapeutic oferite de furnizori ale caror activitati sunt incadrate la codurile CAEN 9311, 9312 sau 9313, precum si contravaloarea abonamentelor, oferite de acelasi furnizor care actioneaza in nume propriu sau in calitate de intermediar, ce includ atat servicii medicale, cat si dreptul de a utiliza facilitatile sportive, in vederea practicarii sportului si educatiei fizice cu scop de intretinere, profilactic sau terapeutic, suportate de angajator pentru angajatii proprii, in limita echivalentului in lei a 400 euro anual pentru fiecare persoana.
 
Astfel cum se prevede la lit. c) de mai sus, asigurarea cazarii de angajator in spatii proprii de angajator nu se incadreaza la avantaj taxabil cu taxele salariale daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
Angajatul, sotul/sotia acestuia nu detin o locuinta in proprietate personala sau in folosinta in localitatea in care isi desfasoara activitatea.
Doar unul dintre soti sa beneficieze de aceasta modalitate de cazare. Daca amandoi sotii lucreaza in aceeasi localitate doar unul poate beneficia de cazare fara taxe salariale din partea angajatorului.
Contravaloarea cazarii sa se incadreze in suma de 600 lei/luna si in plafonul lunar de 33%. Angajatorul trebuie sa evalueze contravaloarea cazarii la pretul pietei. Din pretul pietei o suma de 600 lei nu se intra in baza de calcul al impoziului pe venit si al contributiilor sociale. Diferenta dintre suma de 600 lei si pretul pietei reprezinta avantaj salarial taxabil.
Sa se reglementeze prin contractul de munca sau regulamentul intern asigurarea folosintei spatiului de cazare de angajator.
TVA

Avand in vedere ca se efectueaza cu titlu gratuit, cazarea reprezinta un avantaj in natura acordat  salariatilor, avantajul in natura fiind  asimilat  veniturilor din salarii, motiv pentru care valoarea acestuia intra  in baza de impozitare la determinarea impozitului pe venit si a contributiilor sociale. In acest context, de retinut este faptul ca angajatorul trebuie sa respecte prevederile art. 76 alin. (4^1) lit. c)  si alin.  (4^2), daca prin contractul de munca sau in regulamentul intern a prevazut astfel de avantaje in natura
 "(4^1) Urmatoarele venituri cumulate lunar nu reprezinta venit impozabil in intelesul impozitului pe venit, in limita plafonului lunar de cel mult 33% din salariul de baza corespunzator locului de munca ocupat sau din solda lunara/salariul lunar acordata/acordat potrivit legii:
............
c) cazarea si contravaloarea chiriei pentru spatiile de cazare/de locuit puse de catre angajatori la dispozitia angajatilor proprii, persoane fizice care realizeaza venituri din salarii sau asimilate salariilor, astfel cum este prevazut in contractul de munca sau in regulamentul intern, in limita unui plafon neimpozabil de 20% din salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata/luna/persoana, in urmatoarele conditii:.......
(4^2) Ordinea in care veniturile prevazute la alin. (4^1) se includ in plafonul lunar de cel mult 33% din salariul de baza corespunzator locului de munca ocupat sau din solda lunara/salariul lunar acordata/acordat potrivit legii se stabileste de angajator."     
 
Spre deosebire de chirii, reprezinta venituri impozabile sumele reprezentand utilitatile aferente bunurilor imobile puse la dispozitie, cu titlu gratuit, salariatilor. 
 
Deci,  d.p.d.v. al TVA, pentru bunurile imobile achizitionate, angajatorul nu era indreptatit sa exercite dreptul de deducere al sumei TVA deductibile aferente acestora, caz in care suma TVA care nu trebuia dedusa, reintregea costul de achizitie al constructiilor, urmand a fi recuperata, indirect, prin cheltuielile cu amortizarea fiecarui bun imobil.   
 
Reprezinta avantaje in natura  acordate salariatilor si valoarea utilitatilor aferente spatiilor de cazare puse la dispozitie cu titlu gratuit, caz in care  suma TVA deductibila inscrisa in factura emisa de catre  furnizorul de utilitati  nu poate fi  dedusa  de catre angajator, motiv pentru care  reintregeste costul de achizitie al acestora.
 
Deci, exercitarea dreptului de deducere nu poate fi efectuata, nici in cazul achizitiei bunurilor imobile, dar nici in cazul utilitatilor aferente acestora deoarece persoana impozabila inregistrata in scopuri de TVA in regim normal (angajatorul) nu  indeplineste  cerinta de la art.  297  "Sfera de aplicare a dreptului de deducere" alin. (4) de la lit. a) la lit. e)     conform careia "(4) Orice persoana impozabila are dreptul sa deduca taxa aferenta achizitiilor, daca acestea sunt destinate utilizarii in folosul urmatoarelor operatiuni:
    a) operatiuni taxabile;
    b) operatiuni rezultate din activitati economice pentru care locul livrarii/prestarii se considera ca fiind in strainatate, daca taxa ar fi deductibila, in cazul in care aceste operatiuni ar fi fost realizate in Romania;
    c) operatiuni scutite de taxa, conform art. 294, 295 si 296;"
 
Altfel spus, prin cazarea gratuita a salariatilor, nu se poate considera ca angajatorul realizeaza in mod direct operatiuni taxabile, chiar daca salariatii respectivi lucreaza pe santiere, contribuind in mod direct ca forta de munca pentru  realizarea de catre angajator al unor obiective destinate realizarii de operatiuni taxabile, din obiectul de activitate al societatii. 
 
In situatia in care, la momentul achizitiei s-a exercitat dreptul de deducere al sumei TVA deductibile inscrise in factura furnizorilor sau al sumei TVA deductibile din formula contabila 4426 = 4427 in cazul aplicarii regimului de taxare inversa pentru  bunuri imobile, persoana impozabila/angajatorul este obligat sa ajusteze negativ, in fiecare an, dreptul de deducere al sumei TVA deductibile deduse, in cadrul perioadei de ajustare ramase din cadrul perioadei totale de 20 de ani. Ajustarea se efectueaza conform prevederilor art. 305 alin. (2) lit. b) 
"(2) Taxa deductibila aferenta bunurilor de capital, in conditiile in care nu se aplica regulile privind livrarea catre sine sau prestarea catre sine, se ajusteaza, in situatiile prevazute la alin. (4) lit. a) - d):
............
b) pe o perioada de 20 de ani, pentru constructia sau achizitia unui bun imobil, .........."     
 
Ajustarea negativa se efectueaza  de catre proprietar conform prevederilor art. 305 alin. (4) lit. a) pct. 2 din Codul fiscal "Ajustarea taxei deductibile prevazute la alin. (1) lit. d) se efectueaza:
a) in situatia in care bunul de capital este folosit de persoana impozabila: .....
2. pentru realizarea de operatiuni care nu dau drept de deducere a taxei;"
 
Ajustarea negativa se efectueaza   pentru o douazecime in fiecare an din  perioada ramasa din totalul perioadei de ajustare de  20 de ani  conform prevederilor art. 305 alin. (5)   "Ajustarea taxei deductibile se efectueaza astfel:
a) pentru cazurile prevazute la alin. (4) lit. a), ajustarea se efectueaza in cadrul perioadei de ajustare prevazute la alin. (2), pentru o cincime sau, dupa caz, o douazecime din taxa dedusa initial, pentru fiecare an in care apare o modificare a destinatiei de utilizare. Ajustarea se efectueaza in perioada fiscala in care intervine evenimentul care genereaza obligatia de ajustare sau, dupa caz, in ultima perioada fiscala a fiecarui an, in conditiile prevazute prin normele metodologice. "

Aceste prevederi trebuie coroborate cu cele de la pct. 79  alin. (1) din normele de aplicare ale acestui articol
"79. (1) In perioada de ajustare prevazuta la art. 305 alin. (2) din Codul fiscal, in cazul in care intervin situatiile prevazute la art. 305 alin. (4) din Codul fiscal, se ajusteaza taxa pe valoarea adaugata deductibila aferenta bunurilor de capital, potrivit regulilor stabilite la art. 305 alin. (5) din Codul fiscal. In sensul art. 305 alin. (5) lit. a) si c) din Codul fiscal, in situatia in care intervin situatiile prevazute la art. 305 alin. (4) lit. a) si c), se considera ca are loc o modificare a destinatiei de utilizare a bunului atat in anul in care intervin aceste situatii, cat si in fiecare an urmator pana la sfarsitul perioadei de ajustare, atat timp cat se mentin situatiile care au generat ajustarea, ajustarile efectuate pentru o cincime sau, dupa caz, o douazecime din taxa dedusa initial, fiind atat pozitive, cat si negative, in functie de modul in care bunul este alocat unor operatiuni cu sau fara drept de deducere a taxei....... "
 
Asa cum se poate constata, consider ca acordarea cazarii gratuite in bunurile imobile ale angajatorului nu reprezinta prestari de servicii catre sine conform prevederilor art. 271 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal astfel incat angajatorul sa colecteze, lunar TVA 
"(4) Sunt asimilate prestarii de servicii efectuate cu plata urmatoarele:
a) utilizarea bunurilor, altele decat bunurile de capital, care fac parte din activele folosite in cadrul activitatii economice a persoanei impozabile in folosul propriu sau de catre personalul acesteia ori pentru a fi puse la dispozitie, in vederea utilizarii in mod gratuit, altor persoane, pentru alte scopuri decat desfasurarea activitatii sale economice, daca taxa pentru bunurile respective a fost dedusa .......;"     
 
Totusi, consider ca, d.p.d.v. al TVA,  reprezinta operatiune asimilata unei prestari de servicii (prestare catre sine), valoarea utilitatilor aferente utilizarii bunurilor imobile, dar numai daca angajatorul a exercitat dreptul de deducere a sumei TVA deductibile inscrise in facturile furnizorilor de utilitati 

"(4) Sunt asimilate prestarii de servicii efectuate cu plata urmatoarele:
................................
b) serviciile prestate in mod gratuit de catre o persoana impozabila pentru uzul propriu sau al personalului acesteia ori pentru uzul altor persoane, pentru alte scopuri decat desfasurarea activitatii sale economice."     
 
In acest caz, angajatorul persoana impozabila, trebuie sa emita lunar, o autofactura prin care colecteaza TVA asupra bazei de impozitare a TVA reprezentand valoarea  utilitatilor puse gratuit la dispozitia salariatilor.  Practic, TVA autocolectata, inregistrata in creditul contului 4427 este egala cu suma TVA deductibila dedusa inregistrata in debitul contului 4426.  
 
Referitor la cheltuielile inregistrate cu suma TVA ajustata negativ in cazul bunurilor imobile si a sumei TVA colectate pentru operatiuni asimilate prestarilor de servicii, consider ca acestea sunt deductibile  la determinarea rezultatului fiscal deoarece valoarea avantajelor in natura intra in baza de impozitare a salariilor si a contributiilor sociale. 

Studiu de caz nr. 2: Bunuri acordate gratuit salariatilor

Intrebare: Bunurile de natura mijloacelor fixe acordate cu titlu gratuit angajatilor si care au o valoare ramasa contabila de 0 lei se pot considera avantaj in natura? Daca da, la ce valoare?

Raspuns: Din punct de vedere TVA

Conform art 270 alin (4) Sunt asimilate livrarilor de bunuri efectuate cu plata urmatoarele operatiuni:
b) preluarea de catre o persoana impozabila a bunurilor mobile achizitionate sau produse de catre aceasta pentru a fi puse la dispozitia altor persoane in mod gratuit, daca taxa aferenta bunurilor respective sau partilor lor componente a fost dedusa total sau partial;

In situatia in care activele corporale fixe sunt complet amortizate, nu intra in baza de impozitare a TVA daca ele sunt acordate gratuit unor organizatii fara scop patrimonial, institutii publice sau unitati de cult si structuri ale cultelor religioase recunoscute in Romania. Acestea din urma trebuie sa faca dovada ca le vor acorda gratuit in scopuri sociale sau filantropice.

Din punct de vedere impozit profit

Conform art 25 alin. (4) lit (c) Urmatoarele cheltuieli nu sunt deductibile cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a mijloacelor fixe amortizabile constatate lipsa din gestiune ori degradate, neimputabile, precum si taxa pe valoarea adaugata aferenta, daca aceasta este datorata potrivit prevederilor titlului VII. Aceste cheltuieli sunt deductibile in urmatoarele situatii/conditii: 7. alte bunuri decat cele aflate in situatiile/conditiile prevazute la pct. 1 - 6, daca termenul de valabilitate/expirare este depasit, potrivit legii;

Conform Normelor Metodologice pct. (3) In sensul art. 25 alin. (4) lit. c) pct. 3 din Codul fiscal, conditia referitoare la distrugerea stocurilor sau a mijloacelor fixe amortizabile se considera indeplinita atat in situatia in care distrugerea se efectueaza prin mijloace proprii, cat si in cazul in care stocurile sau mijloacele fixe amortizabile sunt predate catre unitati specializate.

In concluzie daca bunurile sunt acordate in alte situatii decat cele mentionate mai sus pot fi considerate avantaje in natura la pretul pietei pentru astfel de bunuri.

Studiu de caz nr. 3 Acordare alimente si alte bunuri gratuit. Tratament fiscal si contabil

Intrebare: Societatea noastra acorda cu titlu gratuit salariatilor proprii diverse bunuri (de ex: bomboane de ciocolata; rame foto; set gratar, geanta termoizolanta) - ca si modalitate de premiere a salariatilor pentru imbunatatiri aduse activitatii desfasurate.

Care este monografia contabila si tratamentul fiscal aferent acestor bunuri acordate salariatilor?

Raspuns: Dpdv contabil sunt incidente normele prevazute de pct. 450 alin. (1) lit. a) din Reglementarile contabile aprobate prin OMFP 1802/2014, potrivit caruia:

Contabilitatea cheltuielilor se tine pe feluri de cheltuieli, dupa natura lor, astfel:
a) cheltuieli de exploatare, care cuprind:
-cheltuieli cu materii prime si materiale
-cheltuieli cu servicii executate de terti
-cheltuieli cu personalul
- alte cheltuieli de exploatare

Dpdv fiscal, potrivit prevederilor art.76 alin.3 din Codul fiscal:
(3) Avantajele, in bani sau in natura, primite in legatura cu o activitate mentionata la alin. (1) si (2), precum si cele primite de la terti ca urmare a unei relatii contractuale intre parti, cu exceptia celor prevazute la alin. (4), includ, insa nu sunt limitate la:
b) cazare, hrana, imbracaminte, personal pentru munci casnice, precum si alte bunuri sau servicii oferite gratuit ori la un pret mai mic decat pretul pietei, altele decat cele care se incadreaza in limitele prevazute la alin. (4 1) lit. b) si c);

In conformitate cu precizarile aduse de punctul nr.12 alin.2 din Normele metodologice date in aplicarea art.76 alin.3 din Codul fiscal:

12(2) Avantajele in bani si in natura prevazute la art.76 ali.3 din Codul fiscal, sunt considerate a fi orice foloase primite de angajat de la terti sau ca urmare a prevederilor contractului individual de munca ori a unei relatii contractuale intre parti, dupa caz.

12(3) La stabilirea venitului impozabil se au in vedere si avantajele primite de persoana fizica, in conformitate cu prevederile art.76 alin.3 din Codul fiscal, cum ar fi:
(b) acordarea de produse alimentare, imbracaminte, cherestea, lemne de foc, carbuni, energie electrica, termica si altele;

Codul fiscal prin art. 76 alin. 4 1, dispune:
(4 1) Urmatoarele venituri cumulate lunar nu reprezinta venit impozabil in intelesul impozitului pe venit, in limita plafonului lunar de cel mult 33% din salariul de baza corespunzator locului de munca ocupat sau din solda lunara/salariul lunar acordata/acordat potrivit legii:

a) prestatiile suplimentare primite de salariati in baza clauzei de mobilitate potrivit legii, altele decat cele prevazute la alin. (2) lit. k), in limita a 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizatia de delegare/detasare, prin hotarare a Guvernului, pentru personalul autoritatilor si institutiilor publice;
b) contravaloarea hranei acordate de catre angajator pentru angajatii proprii, persoane fizice care realizeaza venituri din salarii sau asimilate salariilor, in alte situatii decat cea prevazuta la alin. (4) lit. c), astfel cum este prevazut in contractul de munca sau in regulamentul intern, in limita valorii maxime, potrivit legii, a unui tichet de masa/persoana/zi, prevazuta la data acordarii, in conformitate cu legislatia in vigoare. La stabilirea plafonului lunar neimpozabil nu se iau in calcul numarul de zile din luna in care persoana fizica desfasoara activitate in regim de telemunca sau munca la domiciliu sau se afla in concediu de odihna/medical/delegare. Prin hrana se intelege hrana preparata in unitati proprii sau achizitionata de la unitati specializate. Prevederile nu sunt aplicabile angajatilor care beneficiaza de tichete de masa, in conformitate cu legislatia in vigoare;
c) cazarea si contravaloarea chiriei pentru spatiile de cazare/de locuit puse de catre angajatori la dispozitia angajatilor proprii, persoane fizice care realizeaza venituri din salarii sau asimilate salariilor, astfel cum este prevazut in contractul de munca sau in regulamentul intern, in limita unui plafon neimpozabil de 20% din salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata/luna/persoana, in urmatoarele conditii:
(i) angajatul, sotul/sotia acestuia nu detin o locuinta in proprietate personala sau in folosinta in localitatea in care isi desfasoara activitatea;
(ii) spatiul de cazare/de locuit se afla in unitatile proprii, inclusiv de tip hotelier sau intr-un imobil inchiriat in acest scop de la o terta persoana, de catre angajator;
(iii) contractul de inchiriere dintre angajator si terta persoana este incheiat in conditiile legii;
(iv) plafonul neimpozabil se acorda unuia dintre soti, in cazul in care ambii soti desfasoara activitate in aceeasi localitate, la acelasi angajator sau la angajatori diferiti, pe baza declaratiei pe propria raspundere a acestuia.

La determinarea plafonului de 20% din salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata se ia in calcul valoarea cea mai mica a salariului minim brut pe tara, in vigoare in luna pentru care se acorda avantajele.
Verificarea indeplinirii conditiilor se efectueaza pe baza documentelor justificative si constituie responsabilitatea angajatorului;
d) contravaloarea serviciilor turistice si/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului, pentru angajatii proprii si membrii de familie ai acestora, acordate de angajator, astfel cum este prevazut in contractul de munca, regulamentul intern, sau primite in baza unor legi speciale si/sau finantate din buget, in limita unui plafon anual, pentru fiecare angajat, reprezentand nivelul unui castig salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul in care au fost acordate;
e) contributiile la un fond de pensii facultative potrivit Legii nr. 204/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, si cele reprezentand contributii la scheme de pensii facultative, calificate astfel in conformitate cu legislatia privind pensiile facultative de catre Autoritatea de Supraveghere Financiara, administrate de catre entitati autorizate stabilite in state membre ale Uniunii Europene sau apartinand Spatiului Economic European, suportate de angajator pentru angajatii proprii, in limita a 400 euro anual pentru fiecare persoana;
f) primele de asigurare voluntara de sanatate, precum si serviciile medicale furnizate sub forma de abonament, suportate de angajator pentru angajatii proprii, astfel incat la nivelul anului sa nu se depaseasca echivalentul in lei al sumei de 400 euro, pentru fiecare persoana;
g) sumele acordate angajatilor care desfasoara activitati in regim de telemunca pentru sustinerea cheltuielilor cu utilitatile la locul in care angajatii isi desfasoara activitatea, precum electricitate, incalzire, apa si abonamentul de date, si achizitia mobilierului si a echipamentelor de birou, in limitele stabilite de angajator prin contractul de munca sau regulamentul intern, in limita unui plafon lunar de 400 lei corespunzator numarului de zile din luna in care persoana fizica desfasoara activitate in regim de telemunca. Sumele sunt acordate fara necesitatea de prezentare a documentelor justificative.
h) contravaloarea abonamentelor pentru utilizarea facilitatilor sportive in vederea practicarii sportului si educatiei fizice cu scop de intretinere, profilactic sau terapeutic oferite de furnizori ale caror activitati sunt incadrate la codurile CAEN 9311, 9312 sau 9313, precum si contravaloarea abonamentelor, oferite de acelasi furnizor care actioneaza in nume propriu sau in calitate de intermediar, ce includ atat servicii medicale, cat si dreptul de a utiliza facilitatile sportive, in vederea practicarii sportului si educatiei fizice cu scop de intretinere, profilactic sau terapeutic, suportate de angajator pentru angajatii proprii, in limita echivalentului in lei a 400 euro anual pentru fiecare persoana.
(4 2) Ordinea in care veniturile prevazute la alin. (4 1) se includ in plafonul lunar de cel mult 33% din salariul de baza corespunzator locului de munca ocupat sau din solda lunara/salariul lunar acordata/acordat potrivit legii se stabileste de angajator.

In concluzie:
Acordarea de produse alimentare reprezinta avantaj in natura, impozabil; - art. 76 alin. 3 lit. b) din Codul fiscal, pct. 12 alin. 2 din Normele metodologice date in aplicarea art.76 alin.3 din Codul fiscal. Avand in vedere definitia data hranei prin art.76 alin.4 1 lit.b) din Codul fiscal, aceasta categorie de avantaje nu reprezinta hrana si nu intra in pachetul de avantaje neimpozabile in limitele prevazute de acest articol. In conformitate cu prevederile art.25 coroborat cu pct.14 din Normele metodologice date in aplicarea acestui articol, sunt considerate cheltuieli deductibile pentru determinarea rezultatului fiscal, indiferent de regimul fiscal aplicabil acestora la nivelul persoanei fizice, exceptie facand doar cele deductibile limitat si nedeductibile reglementate la alin. (3) si (4) din art. 25 din Codul fiscal.

Bunurile acordate salariatilor cu titlu de premii (rame foto, set gratar, geanta termoizolanta) sunt tot avantaje in natura asimilate salariilor, dupa parerea mea si se datoreaza impozit pe venitul din salarii, CAS si CAS si contributie asiguratorie de munca.

Din perspectiva impozitului pe profit, acestea nu pot fi considerate cheltuieli de protocol deoarece nu sunt efectuate pentru partenerii de afaceri si nici cheltuieli de reclama si publicitate, deoarece bunurile nu se acorda in cadrul unor campanii publicitare ca mostre, pentru incercarea produselor sau in scopul stimularii vanzarilor ci sunt efectuate cu scop de premiere/recompensa a salariatilor.

Asa cum am mentionat, conform art.25 din Codul fiscal, avantajele asimilate salariilor reprezinta cheltuieli deductibile la calculul rezultatului fiscal si a impozitului pe profit, indiferent de regimul fiscal aplicabil acestora la nivelul persoanei fizice, exceptie facand doar cele deductibile limitat si nedeductibile reglementate la alin. (3) si (4) din art. 25 din Codul fiscal. Potrivit art.25 alin.2 din Codul fiscal, salariile si sumele asimilate salariilor acordate, reprezinta cheltuieli deductibile la calculul rezultatului fiscal.

Monografia contabila propusa este urmatoarea:

- achizitia bunurilor de la furnizor:
% = 401
3xx
4426

-acordarea bunurilor ca avantaj(cost achizitie):
4282 = 3xx

-colectarea TVA:
4282 = 4427

-includerea pe cheltuieli cu salariile a avantajelor in natura:
6421 = 421

- retinerea impozitului pe salarii si a contributiilor datorate de angajat
421 = %
4315
4316
444

- inregistrarea decontarii avantajului acordat
421 = 4282

- inregistrarea contributiei asiguratorii pentru munca
646 = 436

Studiu de caz nr. 4: Decontare cheltuieli cu masa administrator si salariati. Tratament fiscal

Intrebare: Care este tratamentul fiscal si contabil al cheltuielilor cu masa servita in urmatoarele situatii:

1. Deplasarea angajatilor si a administratorului in interes de serviciu, atat in tara, cat si in strainatate, in conditiile in care isi deconteaza doar bonuri/facturi de masa servita, fara diurna. Pot fi considerate aceste mese servite avantaje in natura?

2. Masa servita cu ocazia unei sedinte anuale de vanzari.

3. Masa servita de catre angajati cu reprezentanti din cadrul Grupului de care apartine firma (reprezentanti ai conducerii sau persoane din cadrul departamentului tehnic care vin in Romania pentru diverse teste/dezvoltare de produse).

Raspuns: Conform art. 76 alin. (2) lit. k) si art. 142 lit. g) din Codul fiscal intra in baza de calcul al impozitului pe venit si al contributiilor sociale indemnizatia de delegare, indemnizatia de detasare, inclusiv indemnizatia specifica detasarii transnationale, prestatiile suplimentare primite de salariati in baza clauzei de mobilitate, precum si orice alte sume de aceeasi natura, altele decat cele acordate pentru acoperirea cheltuielilor de transport si cazare, primite de salariati potrivit legislatiei in materie, pe perioada desfasurarii activitatii in alta localitate, in tara sau in strainatate, in interesul serviciului, pentru partea care depaseste plafonul neimpozabil stabilit astfel:
(i) in tara, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizatie, prin hotarare a Guvernului, pentru personalul autoritatilor si institutiilor publice, in limita a 3 salarii de baza corespunzatoare locului de munca ocupat;
(ii) in strainatate, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru diurna, prin hotarare a Guvernului, pentru personalul roman trimis in strainatate pentru indeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, in limita a 3 salarii de baza corespunzatoare locului de munca ocupat.

Plafonul aferent valorii a 3 salarii de baza corespunzatoare locului de munca ocupat se calculeaza prin raportarea celor 3 salarii la numarul de zile lucratoare din luna respectiva, iar rezultatul se multiplica cu numarul de zile din perioada de delegare/detasare/desfasurare a activitatii in alta localitate, in tara sau in strainatate.

Astfel cum se observa din prevederea legala citata, in plafonul neimpozabil intra indemnizatia de delegare + alte sume de aceeasi natura cu exceptia cheltuielilor de transport si cazare.

Aceste alte sume de aceeasi natura sunt si cheltuielile cu masa.

Prin urmare, se acorda indemnizatie de delegare + masa = limita neimpozabila. Separat se acorda neimpozabil cheltuielile de transport si cazare justificate cu documente.

Daca salariatii nu beneficiaza de indemnizatie de delegare (diurna), cheltuielile cu masa sunt neimpozabile in limita mai sus mentionata.

Spre exemplu, in tara suma neimpozabila este 50 lei. Ceea ce depaseste suma de 50 lei reprezinta venit salarial taxabil cu impozit pe venit si contributii sociale.
Conform art. 76 alineatul (4) lit. j) din Codul fiscal urmatoarele venituri nu sunt impozabile, in intelesul impozitului pe venit:

j) indemnizatiile si orice alte sume de aceeasi natura, primite pe perioada deplasarii, in alta localitate, in tara si in strainatate, in interesul desfasurarii activitatii, astfel cum este prevazut in raportul juridic, de catre administratorii stabiliti potrivit actului constitutiv, contractului de administrare/mandat, de catre directorii care isi desfasoara activitatea in baza contractului de mandat potrivit legii, de catre membrii directoratului de la societatile administrate in sistem dualist si ai consiliului de supraveghere, potrivit legii, si de catre manageri, in baza contractului de management prevazut de lege, in limita plafonului neimpozabil stabilit la alin. (2) lit. m), precum si cele primite pentru acoperirea cheltuielilor de transport si cazare. Plafonul zilnic neimpozabil se acorda numai daca durata deplasarii este mai mare de 12 ore, considerandu-se fiecare 24 de ore cate o zi de deplasare in interesul desfasurarii activitatii;

Plafonul neimpozabil stabilit de la lit. m) este urmatorul:
m) indemnizatiile si orice alte sume de aceeasi natura, altele decat cele acordate pentru acoperirea cheltuielilor de transport si cazare primite pe perioada deplasarii in alta localitate, in tara si in strainatate, in interesul desfasurarii activitatii, astfel cum este prevazut in raportul juridic, de catre administratorii stabiliti potrivit actului constitutiv, contractului de administrare/mandat, de catre directorii care isi desfasoara activitatea in baza contractului de mandat potrivit legii, de catre membrii directoratului de la societatile administrate in sistem dualist si ai consiliului de supraveghere, potrivit legii, precum si de catre manageri, in baza contractului de management prevazut de lege, pentru partea care depaseste plafonul neimpozabil stabilit astfel:
(i) in tara, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizatie, prin hotarare a Guvernului, pentru personalul autoritatilor si institutiilor publice, in limita a 3 remuneratii prevazute in raportul juridic;
(ii) in strainatate, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru diurna, prin hotarare a Guvernului, pentru personalul roman trimis in strainatate pentru indeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, in limita a 3 remuneratii prevazute in raportul juridic.

Plafonul aferent valorii a 3 remuneratii prevazute in raportul juridic se calculeaza prin raportarea celor 3 remuneratii la numarul de zile lucratoare din luna respectiva, iar rezultatul se multiplica cu numarul de zile din perioada deplasarii.

Astfel, in cazul administratorilor situatia este aceeasi cu cea a salariatilor in ceea ce priveste plafonul cheltuielilor cu masa neimpozabile cu conditia mentionarii in contractul de mandat/administrare a decontarii acestor cheltuieli pe durata deplasarii in interesul societatii.

In alte situatii decat in perioada delegarii, hrana poate fi venit neimpozabil cu respectarea dispozitiilor art. 76 alin. (4 1) din Codul fiscal:
(4 1) Urmatoarele venituri cumulate lunar nu reprezinta venit impozabil in intelesul impozitului pe venit, in limita plafonului lunar de cel mult 33% din salariul de baza corespunzator locului de munca ocupat sau din solda lunara/salariul lunar acordata/acordat potrivit legii:
a) prestatiile suplimentare primite de salariati in baza clauzei de mobilitate potrivit legii, altele decat cele prevazute la alin. (2) lit. k), in limita a 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizatia de delegare/detasare, prin hotarare a Guvernului, pentru personalul autoritatilor si institutiilor publice;
b) contravaloarea hranei acordate de catre angajator pentru angajatii proprii, persoane fizice care realizeaza venituri din salarii sau asimilate salariilor, in alte situatii decat cea prevazuta la alin. (4) lit. c), astfel cum este prevazut in contractul de munca sau in regulamentul intern, in limita valorii maxime, potrivit legii, a unui tichet de masa/persoana/zi, prevazuta la data acordarii, in conformitate cu legislatia in vigoare. La stabilirea plafonului lunar neimpozabil nu se iau in calcul numarul de zile din luna in care persoana fizica desfasoara activitate in regim de telemunca sau munca la domiciliu sau se afla in concediu de odihna/medical/delegare. Prin hrana se intelege hrana preparata in unitati proprii sau achizitionata de la unitati specializate. Prevederile nu sunt aplicabile angajatilor care beneficiaza de tichete de masa, in conformitate cu legislatia in vigoare;
c) cazarea si contravaloarea chiriei pentru spatiile de cazare/de locuit puse de catre angajatori la dispozitia angajatilor proprii, persoane fizice care realizeaza venituri din salarii sau asimilate salariilor, astfel cum este prevazut in contractul de munca sau in regulamentul intern, in limita unui plafon neimpozabil de 20% din salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata/luna/persoana, in urmatoarele conditii:
(i) angajatul, sotul/sotia acestuia nu detin o locuinta in proprietate personala sau in folosinta in localitatea in care isi desfasoara activitatea;
(ii) spatiul de cazare/de locuit se afla in unitatile proprii, inclusiv de tip hotelier sau intr-un imobil inchiriat in acest scop de la o terta persoana, de catre angajator;
(iii) contractul de inchiriere dintre angajator si terta persoana este incheiat in conditiile legii;
(iv) plafonul neimpozabil se acorda unuia dintre soti, in cazul in care ambii soti desfasoara activitate in aceeasi localitate, la acelasi angajator sau la angajatori diferiti, pe baza declaratiei pe propria raspundere a acestuia.

La determinarea plafonului de 20% din salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata se ia in calcul valoarea cea mai mica a salariului minim brut pe tara, in vigoare in luna pentru care se acorda avantajele.

Verificarea indeplinirii conditiilor se efectueaza pe baza documentelor justificative si constituie responsabilitatea angajatorului;
d) contravaloarea serviciilor turistice si/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului, pentru angajatii proprii si membrii de familie ai acestora, acordate de angajator, astfel cum este prevazut in contractul de munca, regulamentul intern, sau primite in baza unor legi speciale si/sau finantate din buget, in limita unui plafon anual, pentru fiecare angajat, reprezentand nivelul unui castig salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul in care au fost acordate;
e) contributiile la un fond de pensii facultative potrivit Legii nr. 204/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, si cele reprezentand contributii la scheme de pensii facultative, calificate astfel in conformitate cu legislatia privind pensiile facultative de catre Autoritatea de Supraveghere Financiara, administrate de catre entitati autorizate stabilite in state membre ale Uniunii Europene sau apartinand Spatiului Economic European, suportate de angajator pentru angajatii proprii, in limita a 400 euro anual pentru fiecare persoana;
f) primele de asigurare voluntara de sanatate, precum si serviciile medicale furnizate sub forma de abonament, suportate de angajator pentru angajatii proprii, astfel incat la nivelul anului sa nu se depaseasca echivalentul in lei al sumei de 400 euro, pentru fiecare persoana;
g)sumele acordate angajatilor care desfasoara activitati in regim de telemunca pentru sustinerea cheltuielilor cu utilitatile la locul in care angajatii isi desfasoara activitatea, precum electricitate, incalzire, apa si abonamentul de date, si achizitia mobilierului si a echipamentelor de birou, in limitele stabilite de angajator prin contractul de munca sau regulamentul intern, in limita unui plafon lunar de 400 lei corespunzator numarului de zile din luna in care persoana fizica desfasoara activitate in regim de telemunca. Sumele sunt acordate fara necesitatea de prezentare a documentelor justificative.
h) contravaloarea abonamentelor pentru utilizarea facilitatilor sportive in vederea practicarii sportului si educatiei fizice cu scop de intretinere, profilactic sau terapeutic oferite de furnizori ale caror activitati sunt incadrate la codurile CAEN 9311, 9312 sau 9313, precum si contravaloarea abonamentelor, oferite de acelasi furnizor care actioneaza in nume propriu sau in calitate de intermediar, ce includ atat servicii medicale, cat si dreptul de a utiliza facilitatile sportive, in vederea practicarii sportului si educatiei fizice cu scop de intretinere, profilactic sau terapeutic, suportate de angajator pentru angajatii proprii, in limita echivalentului in lei a 400 euro anual pentru fiecare persoana.

Astfel, conform literei b) masa servita in alte conditii decat in delegare, nu reprezinta avantaj daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
- contravaloarea nu depaseste 30 lei/zi (valoarea maxima tichet de masa);
- salariatul nu beneficiaza de tichet de masa;
- suportarea mesei de angajator este prevazuta in contractul de munca sau in regulamentul intern;
- nu se iau in calcul numarul de zile din luna in care persoana fizica desfasoara activitate in regim de telemunca sau munca la domiciliu sau se afla in concediu de odihna/medical/delegare;
- este incadrata in venituri neimpozabile in cadrul plafonului de 33% astfel incat impreuna cu celelalte venituri de mai sis nu de depaseste acest plafon.

Studiu de caz nr. 5 - Inregistrare avantaje in natura

Intrebare: Pentru o SRL cu un singur salariat, acesta primeste in functie de performantele avute in fiecare luna, diverse avantaje in natura. Spre exemplu: haine si diverse cadouri.

Care este monografia contabila pentru aceste avantaje salariale pe statul de salarii? Care este monografia contabila pentru facturile de haine si cadouri care le primeste societatea pentru a le putea acorda salariatului?

Raspuns: Ca si inregistrari contabile va propun:

- inregistrare achizitie haine, cadouri:
602 Cheltuieli cu materiale consumabile = 401 Furnizori

- recunoasterea pe venituri a avantajului acordat:
4282 Alte creante in legatura cu personalul = 7588 Alte venituri din exploatare

- inregistrarea cheltuielilor cu salariile cuvenite salariatului:
641 Cheltuieli cu salariile personalului = 421 Personal - salarii datorate

- recunoasterea pe cheltuieli de personal a avantajului in natura suportat pentru salariatul respectiv
6421 Cheltuieli cu avantajele in natura acordate salariatilor = 421 Personal - salarii datorate

- retinerea contributiilor sociale obligatorii si a impozitului pe salarii (pentru salariu avantaj):
421 Personal - salarii datorate = %
4315 Contributia de asigurare sociale
4316 Contributia de asigurari sociale de sanatate
444 Impozitul pe venituri de natura salariilor

- inregistrarea contributiei asiguratorie pentru munca datorata de societate:
646 Cheltuieli privind contributia asiguratorie pentru munca = 436 Contributia asiguratorie pentru munca

- decontarea avantajului suportat de societate:
421 Personal - salarii datorate = 4282 Alte creante in legatura cu personalul

- plata salariului net:
421 Personal - salarii datorate = 5311 Casa in lei
 

Raspunsuri oferite de catre specialistii site-ului PortalContabilitate.ro. Dati click AICI pentru a vedea toate noutatile contabile + consultanta si raspunsuri detaliate de la experti. 

Foto: unsplash.com