Ministerul Finantelor Publice a publicat un nou proiect de ordonanta, cu privire la obligativitatea intermediarilor de a raporta informatii referitoare la anumite aranjamente transfrontaliere.
Ministerul Finantelor a lansat in dezbatere publica un proiect de ordonanta pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscala, ce are ca obiect transpunerea, in cuprinsul Codului de procedura fiscala, a prevederilor Directivei (UE) 2018/822.
Proiectul propune instituirea obligatiei intermediarilor de a raporta autoritatilor fiscale informatii cu privire la anumite aranjamente transfrontaliere care ar putea fi utilizate in scopul obtinerii unor avantaje fiscale (transferul profiturilor catre regimuri fiscale mai favorabile, diminuarea impozitului datorat etc.).
In categoria intermediarilor intra consultanti fiscali, avocati, experti contabili, consultanti financiari, precum și entitati cu sau fara personalitate juridica, spre exemplu institutiile financiare, etc.
Raportarea se va face in termen de 30 de zile de la data la care a luat cunostinta aranjamentul transfrontalier.
Noile cerinte de raportare vor intra in vigoare de la 1 iulie 2020, statele membre ale UE avand obligatia de a face schimb de informatii la fiecare 3 luni dupa aceasta data. Primul schimb de informatii va avea loc pana la 31 octombrie 2020.
Intermediarii care, potrivit legii, pot invoca un privilegiu profesional raporteaza informatiile referitoare la un aranjament transfrontalier raportabil numai in masura in care nu sunt avute in vedere informatii de care aceștia iau la cunoștinta in cursul evaluarii situatiei juridice a clientului in cadrul unor proceduri judiciare sau al indeplinirii obligatiei de aparare sau de reprezentare a clientului in proceduri judiciare.
Prin exceptie de la situatia mentionata anterior, obligatia de raportare este impusa tuturor actorilor care sunt implicati in conceperea, comercializarea, organizarea sau gestionarea implementarii unui aranjament transfrontalier raportabil, precum și celor care ofera asistenta sau consiliere in acest scop.
In cazul in care contribuabilul concepe și implementeaza singur o schema transfrontaliera, obligatia de raportare ii este transferata contribuabilului care beneficiaza de un aranjament fiscal transfrontalier și care i-ar putea genera un avantaj fiscal.
In vederea indeplinirii obligatiei de raportare, intermediarii sau contribuabilii, dupa caz, trebuie sa declare autoritatilor fiscale doar acele aranjamente transfrontaliere care prezinta anumite caracteristici și elemente ce ofera indicii cu privire la evitarea obligatiilor fiscale sau la obtinerea unui avantaj fiscal. Aceste caracteristici sunt denumite semne distinctive, adica o caracteristica sau o insusire a unui aranjament transfrontalier care prezinta un indiciu al unui potential risc de evitare a obligatiilor fiscale.
Semnele distinctive se refera, in principal, la transferuri intra-grup de active necorporale greu de evaluat, achizitionarea de companii care inregistreaza pierderi și utilizarea pierderilor pentru reducerea obligatiilor fiscale, conversia veniturilor in capital sau in categorii de venituri scutite de la plata impozitelor etc.
Actul normativ prevede și stabilirea unor sanctiuni pentru incalcarea obligatiilor de raportare in vederea creșterii gradului conformarii voluntare atat a contribuabililor, cat și a intermediarilor.
Totul despre documentele de contabilitate primara Solutii de organizare a gestiunilor
SAF-T pentru Contribuabili Mici
Marea Carte Verde a Monografiilor Contabile
Printr-un ordin al președintelui ANAF urmeaza sa fie aprobat modelul formularului prin care intermediarii sau contribuabilii iși vor indeplini obligatia de raportare. De asemenea, ANAF va elabora un ghid in vederea detalierii aspectelor privind modul de aplicare a prevederilor referitoare la tipurile de semne distinctive pe care intermediarii sau contribuabilii relevanti le utilizeaza in vederea stabilirii caracterului raportabil al aranjamentelor transfrontaliere.