Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
email
Codul Fiscal 2018 - 11 modificari majore analizate si explicate

Va oferim CADOU un Raport Special Gratuit 

"Codul Fiscal 2018 - 11 modificari majore analizate si explicate"

Adauga adresa ta de e-mail pentru a primi Raportul Gratuit, oferit de Contabilul.ro.
 Cartea Verde a Contabilitatii 2018

5. Cazuri practice

caz practic
  • Reconcilierea soldului la o anumita data cu un furnizor sau client (efectuarea unui punctaj)

Diferenta dintre mine si un furnizor este de aproximativ 5.000 RON, in sensul in care in evidenta mea soldul este mai mare cu atat. Am solicitat sa-mi prezinte o fisa de cont sau acte din care rezulta aceasta diferenta dar pana acum nu am primit nici un raspuns si nu ma astept sa primesc unul. Avand in vedere ca cel mai probabil evidenta furni-zorului este corecta, iar in contabilitatea mea nu au fost inregistrate niste chitante, pot sa trec aceasta diferenta pe 7588 „Alte venituri din exploatare“ ? Sau ce se poate face sa am un sold corect in contabilitate si sa ajungem la acelasi sold?


Penalitati, dobanzi si majorari de intarziere
Penalitati, dobanzi si majorari de intarziere

Vezi detalii

Registrul de Evidenta Fiscala PFA
Registrul de Evidenta Fiscala PFA

Vezi detalii

Ghid GDPR pentru cabinetele medicale
Ghid GDPR pentru cabinetele medicale

Vezi detalii


Recomandam sa mai depuneti o adresa oficiala cu numar de inregistrare la furnizorul dumneavoastra prin care sa cereti o fisa de cont pentru toata perioada pe care ati avut relatii comerciale. Fisa de cont trebuie sa contina cel putin urmatoarele informatii:

  • data intregistrarii;
  • numar factura, chitanta, ordin de plata sau nota contabila;
  • contul corespondent debitor sau creditor;
  • suma.

Pe baza acelei fise, veti identifica diferentele intre evidenta dumneavoastra si evidenta furnizorului si veti cere copii de pe documentele care va lipsesc, le veti inregistra in contabilitate in luna in care le-ati primit.

Recomandarea noastra porneste de la premisa ca eroarea este doar in contabilitatea societatii dumneavoastra, iar diferenta de 5.000 RON provine de la mai multe tipuri de erori posibile:

  • neinregistrarea de catre dumneavoastra a unor plati in registrul de casa;
  • inregistrarea unor plati catre acest furnizor pe analiticul altui furnizor;
  • neinregistrarea unei facturi de storno;
  • neinregistrarea unor ordine de compensare etc.

In situatia in care veti primi un raspuns in scris din partea furnizorului dumneavoastra ca nu va poate furniza o astfel de fisa de cont sau nu vrea, atunci transferati suma de 5.000 Ron din contul 401 „Furnizori“ in contul 473 „Decontari din operatiuni in curs de clarificare“ sau in contul 462 „Creditori diversi“. La sfarsitul anului, in urma efectuarii inventarierii patrimoniului societatii, veti constata ca suma de 5.000 RON din contul 473 „Decontari din operatiuni in curs de clarificare“ sau din contul 462 „Creditori diversi“ nu este confirmata de nici un partener si veti putea sa faceti o nota contabila prin care sa o treceti pe venit.

Nota contabila trebuie sa aiba atasat in spate toata aceasta documentatie si corespondenta intre dumneavoastra si furnizor pentru a putea justifica aceasta decizie de trecere pe venit.

Venitul va fi un venit impozabil, iar in cazul in care veti avea si cheltuieli generate de astfel de situatii, vor fi cheltuieli nedeductibile.

  • Vanzarea in pierdere a mijloacelor fixe

Conform Codului fiscal, pot sa vand un mijloc fix la un pret mai mic decat valoarea ramasa neamortizata? Este deductibila cheltuiala cu diferenta ramasa de amortizat? Care este pretul minim si cel maxim cu care pot sa vand un mijloc fix?

Potrivit prevederilor alin. (15) art. 24 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal al Romaniei, publicata in M.Of. nr. 927 din 23.12.2003, cu modificarile si completarile ulterioare, valoarea ramasa neamortizata, in cazul mijloacelor fixe amortizabile vandute, este deductibila la calculul profitului impozabil in situatia in care acestea sunt valorificate prin unitati specializate sau prin licitatie organizata potrivit legii.

Aflam din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicate in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 112 din 06/02/2004 si aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 44/2004 din 22/01/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, care sunt aceste unitati specializate: persoanele juridice care, potrivit obiectului de activitate, intermediaza instrainarea de proprietati imobiliare si a altor mijloace fixe, departamentele specializate aflate in structura organizatorica a contribuabililor si alte unitati cu activitati similare.

Deci este suficient ca in cadrul intreprinderii sa functioneze un departament care, printre alte atributii, sa se ocupe si de vanzarea mijloacelor fixe neamortizate integral, pentru ca valoarea ramasa a acestora sa fie deductibila la calculul impozitului pe profit.

Pe de alta parte, tot din Normele metodologice la Codul fiscal aflam ca valoarea fiscala ramasa neamortizata, in cazul mijloacelor fixe amortizabile vandute, reprezinta diferenta dintre valoarea de intrare fiscala si valoarea amortizarii fiscale, din care se scad sumele rezultate in urma valorificarii acestora.

In concluzie, daca suma rezultata din vanzarea mijlocului fix este mai mare decat diferenta dintre valoarea de intrare fiscala si valoarea amortizarii fiscale atunci valoarea ramasa neamortizata este deductibila la calculul profitului impozabil.

Nu exista un pret minim sau maxim de vanzare impus.

Exemplu:

Cazul 1: Se vinde un autoturism in urmatoarele conditii:

– Valoare de achizitie 10.000 RON

– Amortizare fiscala cumulata 8.000 RON

– Pret de vanzare fara TVA 3.000 RON

– Nu se apeleaza la o societate specializata si nici nu exista departament specializat in structura organizatorica a societatii.

461 „Debitori diversi“ = %                                                         3.570

                                     7583 „Venituri din vanzarea                   3.000

                                     activelor si alte operatiuni de capital“

                                       4427 „TVA colectata“                             570

Scoaterea din gestiune a autoturismului vandut :

 %= 2133 „Mijloace de transport“                                             10.000 

  2813 „Amortizarea instalatiilor, mijloacelor                                 8.000

           de transport, animalelor si plantatiilor“

6583 Analitic deductibil                                                              2.000

„Cheltuieli privind activele cedate si alte operatiuni de capital“

Cheltuiala inregistrata in contul 6583 este o cheltuiala deductibila deoarece venitul realizat din vanzarea autoturismului este mai mare decat valoarea fiscala ramasa neamortizata.

Cazul 2: Se vinde un autoturism in urmatoarele conditii:

– Valoare de achizitie 10.000 RON

– Amortizare fiscala cumulata 8.000 RON

– Pret de vanzare fara TVA 500 RON

– Nu se apeleaza la o societate specializata si nici nu exista departament specializat in structura organizatorica a societatii.

461 „Debitori diversi“ = %                                                                   595

                                       7583 „Venituri din vanzarea                             500

                                                 activelor si alte operatiuni de capital“

                                       4427 „TVA colectata“                                      95

Scoaterea din gestiune a autoturismului vandut:

%      = 2133 „Mijloace de transport“                                              10.000

2813 „Amortizarea instalatiilor,                                                          8.000

          mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor“

6583 Analitic nedeductibil                                                              1.500

„Cheltuieli privind activele cedate

  si alte operatiuni de capital“

6583 Analitic deductibil                                                                     500

„Cheltuieli privind activele cedate

  si alte operatiuni de capital“

Cheltuiala inregistrata in contul 6583 este deductibila doar la nivelul sumei de 500 Ron, deoarece valoarea fiscala ramasa neamortizata este 10.000 – 8.000-500 = 1.500 RON.

Datorita faptului ca autoturismul nu a fost comercializat printr-o unitate specializata, valoarea fiscala ramasa neamortizata reprezinta o cheltuiala nedeductibila la calculul impozitului pe profit.

Cazul 3: Se vinde un autoturism in urmatoarele conditii:

– Valoare de achizitie 10.000 RON

– Amortizare fiscala cumulata 8.000 RON

– Pret de vanzare fara TVA 500 RON

– Se apeleaza la o societate specializata sau exista un departament specializat in structura organizatorica a societatii care intermediaza aceasta tranzactie.

461 „Debitori diversi“ = %                                                                 595

                                     7583 „Venituri din vanzarea                           500

                                               activelor si alte operatiuni de capital“

                                    4427 „TVA colectata“                                     95

Scoaterea din gestiune a autoturismului vandut:

 %= 2133 „Mijloace de transport“                                                 10.000

2813 „Amortizarea instalatiilor,                                                       8.000

          mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor“

6583 Analitic deductibil                                                                   2.000

„Cheltuieli privind activele cedate si alte operatiuni de capital“

Cheltuiala inregistrata in contul 6583 este deductibila in totalitate, datorita vanzarii autoturismului printr-o unitate specializata.

  • Viza de control financiar preventiv

Este obligatorie obtinerea vizei de control financiar preventiv pe facturile emise catre clienti ? In cazul in care raspunsul este afirmativ va rugam sa ne indicati cadrul legal.

Controlul financiar preventiv este reglementat de Ordonanta Guvernatorului nr. 119/1999 din 31/08/1999 privind controlul intern si controlul financiar preventiv.

Aceasta ordonanta reglementeaza controlul intern si controlul financiar preventiv la entitatile publice si cu privire la utilizarea fondurilor publice si administrarea patrimoniului public.

Controlul financiar preventiv este acea activitate prin care se verifica legalitatea si regularitatea operatiunilor efectuate pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public, inainte de aprobarea acestora.

Fac obiectul controlului financiar preventiv proiectele de operatiuni care vizeaza, in principal, creditele legale si bugetare, deschiderea si repartizarea de credite bugetare, modificarea repartizarii pe trimestre si pe subdiviziuni ale clasificatiei bugetare a cre-ditelor aprobate, inclusiv prin virari de credite, ordonantarea cheltuielilor; efectuarea de incasari in numerar, vanzarea, gajarea, concesionarea sau inchirierea de bunuri din domeniul privat al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale etc.

Entitatile publice, prin conducatorii acestora, au obligatia de a organiza controlul financiar preventiv propriu si evidenta angajamentelor in cadrul compartimentului contabil.

Controlul financiar preventiv propriu se exercita, prin viza, de persoane din cadrul compartimentelor de specialitate, desemnate in acest sens de catre conducatorul entitatii publice.

Se supun aprobarii ordonatorului de credite numai proiectele de operatiuni care respecta cerintele de legalitate, regularitate si incadrare in limitele creditelor bugetare aprobate, care poarta viza de control financiar preventiv propriu.

Viza de control financiar preventiv propriu se exercita prin semnatura persoanelor in drept, competente in acest sens potrivit prezentei ordonante, si prin aplicarea de catre acestea a sigiliului personal. In vederea acordarii vizei de control financiar preventiv propriu, proiectele de operatiuni se prezinta insotite de documentele justificative cores-punzatoare, certificate in privinta realitatii si legalitatii prin semnatura conducatorilor compartimentelor de specialitate care initiaza operatiunea respectiva.

In acelasi timp, conform nomenclatorului din 02/12/1997 al formularelor tipizate, comune pe economie, cu regim special de tiparire, inseriere si numerotare, publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 368 din 19/12/1997, se precizeaza ca FACTURA FISCALA (cod 14-4-10/A) si FACTURA (cod 14-4-10/aA) sunt formulare cu regim special de inseriere si de numerotare, care circula la compartimentul in care se efectueaza operatiunea de control financiar preventiv pentru acordarea vizei (toate exemplarele).

Viza de control financiar preventiv se acorda numai pe exemplarul 3.

Coroborand cele doua acte normative, Ordonanta Guvernului nr. 119/1999 si Nomenclatorul din 02/12/1997 al formularelor tipizate, putem trage concluzia ca facturile emise doar de catre entitatile publice catre clienti lor, trebuie sa poarte viza de control financiar preventiv.

Aceasta viza de control financiar preventiv nu este oligatorie societatilor comerciale.

  • Achizitii de la persoane fizice

Exista o reglementare legala in baza careia se pot face achizitii de la persoanele fizice?

Se pot cumpara orice produse (ex. un motor de camion, porumb, grau etc.)?

Ce documente trebuie sa intocmeasca persoana juridica in acest caz si ce documente trebuie sa prezinte persona fizica pentru a putea vinde astfel de produse?

Desi nu exista o legislatie dedicata acestor tipuri de operatiuni, achizitiile de la persoane fizice sunt operatiuni legale si se intalnesc intr-un procent mic in activitatea unei societati comerciale. Aceste operatiuni apar intr-un procent mai mare in activitatea unor societati precum cele cu activitate agricola, colectare de fier vechi etc.

Totusi, sunt cateva acte normative care reglementeaza achizitiile de produse sau mijloace fixe de la persoanele fizice.

Unul din ele este Ordinul nr. 1.850/2004 din 14/12/2004 privind registrele si formularele financiar-contabile, publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 23 din 07/01/2005.

Acesta prevede ca NOTA DE RECEPTIE SI CONSTATARE DE DIFERENTE (Cod 14-3-1A si 14-3-1/aA) este un formular financiar-contabil comun (fara regim special) care serveste ca document pentru receptia bunurilor aprovizionate, document justificativ pentru incarcare in gestiune, act de proba in litigiile cu carausii si furnizorii, pentru diferentele constatate la receptie si document justificativ de inregistrare in contabilitate.

Este folosit ca document distinct de receptie in cazul bunurilor materiale cuprinse intr-o factura sau aviz de insotire a marfii, care fac parte din gestiuni diferite, bunurilor materiale primite spre prelucrare, in custodie sau in pastrare, precum si in cazul bunurilor materiale procurate de la persoane fizice.

Un alt formular folosit in aceste situatii este BORDEROU DE ACHIZITIE (Cod 14-4-13, Cod 14-4-13/a si Cod 14-4-13/b). El serveste ca document de inregistrare in gestiune a produselor cumparate, document justificativ de inregistrare in contabilitate a valorii produselor cumparate, document pentru justificarea sumelor primite ca avans spre decontare pentru achizitii sau pentru decontarea sumelor platite pentru achizitii.

Se intocmeste in doua exemplare de catre delegatul insarcinat sa aprovizioneze unitatea cu produse de pe piata taraneasca, de la producatorii individuali sau de la alte persoane fizice, in momentul achizitiei. Se semneaza de delegatul care face achizitiile respective si de gestionarul care primeste marfa.

Concluzionand, putem afirma ca se pot face achizitii de la persoane fizice.

In cazul in care achizitionati un camion:

  • documentele pe care le intocmiti sunt:

-Contractul de vanzare-cumparare;

-Proces-verbal de punere in functiune a mijlocului fix achizitionat;

  • documentele pe care le prezinta vanzatorul persoana fizica sunt:

-Copie de pe documentul care atesta ca persoana fizica este proprietar (de cele mai multe ori este o factura fiscala);

-Chitanta prin care vanzatorul persoana fizica declara ca a incasat suma de AAA Ron pentu vanzarea camionului.

In cazul in care achizitionati un motor pentru un camion sau o masina:

  • documentele pe care le intocmiti sunt:

-Contractul de vanzare-cumparare

-Proces-verbal de punere in functiune a motorului achizitionat;

  • documentele pe care le prezinta vanzatorul persoana fizica sunt:

-Copie de pe documentul care atesta ca persoana fizica este proprietar (de cele mai multe ori este o factura fiscala) sau o declaratie pe proprie raspundere ca persoana fizica este proprietarul motorului;

-Chitanta, prin care vanzatorul persoana fizica declara ca a incasat suma de AAA Ron pentu vanzarea motorului.

In cazul in care achizitionati produse agricole precum porumb, grau etc.:

  • documentele pe care le intocmiti sunt:

-Contractul de vanzare-cumparare (nu este necesar pentru achizitii ocazionale si de valori mici);

-Nota de receptie si constatare de diferente (NIR);

-Borderoul de achizitie;

  • documentele pe care le prezinta vanzatorul persoana fizica sunt:

-Copie de pe Certificatul de Producator;

-Chitanta, prin care vanzatorul persoana fizica declara ca a incasat suma de AAA Ron pentu vanzarea produselor agricole.

  • Bonuri fiscale – fara factura

Cum se inregistreaza bonurile fiscale fara factura atata timp cat ele reprezinta doar plata in registrul de casa? Care sunt notele contabile aferente lor?

In M.Of. nr. 194 din data de 01.03.2006 a fost publicat O.M.F. nr. 293/2006 pentru modificarea Ordinului ministrului finantelor publice nr. 1.714/2005 privind aplicarea prevederilor Hotararii Guvernului nr. 831/1997 pentru aprobarea modelelor formula-relor comune privind activitatea financiara si contabila si a normelor metodologice privind intocmirea si utilizarea acestora, stabilindu-se urmatoarele exceptii in care bonurile fiscale sunt si documente justificative:

  • bonurile fiscale pentru combustibili;
  • bonurile fiscale emise pentru servicii de taxi si de rent-a-car;
  • bonurile fiscale insotite de documentul de plata prin card;
  • bonurile fiscale cu valoare pana in 100 lei noi.

Prevederile O.M.F. 293/2006 se aplica incepand cu data de 1 ianuarie 2006.
Toate bonurile care nu indeplinesc conditiile de mai sus se inregistreaza in contabilitate astfel:

604 Analitic nedeductibil                      = 531 „Casa in lei“

„Cheltuieli privind materialele nestocate“

    sau

604 Analitic nedeductibil                       = 542 „Avansuri de Trezorerie“

„Cheltuieli privind materialele nestocate“

Ele se inregistreaza drept cheltuiala nedeductibila, pe natura contului de cheltuiala. Exemplu: un bon prin care s-au achizitionat prize in valoare de 150 RON se inregistreaza:

6049 „Cheltuieli nedeductibile cu = 5311 „Casa in lei“                          150

           materialele nestocate“

Motivul pentru care acea cheltuiala este nedeductibila este acelasi ca si atunci cand se fac inregistrari in contabilitate care nu au la baza documente justificative (sunt nedeductibile).

  • Declararea punctelor de lucru stabile – care au cel putin 5 salariati

In conditiile in care exista punct de lucru in alt sector, fata de sediul social, cu 6 salariati si activitatea se desfasoara la punctul de lucru, este necesara obtinerea unui Certificat de Inregistrare Fiscala separat de cel al sediului social?

Ce implica acest lucru: declaratii, raportari, plati, impozite? Ce legislatie exista?

Atunci cand exista punct de lucru in alt sector, fata de sediul social, cu mai mult de 5 salariati, iar activitatea se desfasoara la punctul de lucru, este necesara declararea acelui punct de lucru ca Punct de Lucru Stabil caruia i se va aloca un Cod de Identificare Fiscala separat de Codul Unic de Inregistrare al sediului social.

Orice punct de lucru fie ca este stabil, fie ca nu este, se inregistreaza la Registrul Comertului si la organul fiscal in a carui raza se afla sediul social.

Platitorii de impozite si taxe care au organizate puncte de lucru unde isi desfasoara activitatea cel putin 5 salariati sunt obligati ca in termen de 15 zile de la declararea lor sau de la atingerea numarului de 5 salariati sa solicite inregistrarea fiscala a acestora ca platitori de impozit pe venituri din salarii, la organul fiscal in a carui raza se afla punctul de lucru.

Prin punct de lucru stabil se intelege un centru de activitate cu minimum 5 salariati cu contract individual de munca pe perioada nedeterminata, care are un caracter fix sau permanent cum ar fi un birou, o fabrica, un atelier si alte asemenea.

Contractele individuale de munca ale persoanelor care au mentionat ca loc de desfasurare a activitatii punctul de lucru se inregistreaza la Inspectoratul Teritorial de Munca al judetului/sectorului unde este inregistrat sediul social al societatii.

Incepand cu data de intai a lunii urmatoare inregistrarii punctului de lucru, angajatorul are obligatia sa depuna o declaratie distincta privind obligatiile de plata la bugetul de stat referitoare la impozitul din salarii al salariatilor punctului de lucru si sa il vireze la Administratia Financiara locala.

Toate contributiile sociale aferente salariilor se vireaza la Administratia Financiara unde sediul social al societatii este inregistrat ca platitor de impozite si taxe.

In practica: se inregistreaza la Registrul Comertului noul punct de lucru, se primesc toate avizele necesare desfasurarii activitatii. Se declara la Administratia Financiara in termen de 15 zile de la primirea avizelor (daca sunt de la inceput mai mut de 5 salariati) sau in termen de 15 zile de la angajarea celui de-al cincilea salariat prin depunerea unui dosar care contine:

  • Formularul 060 „Declaratie de Inregistrare Fiscala pentru Sediile Secundare“
  • Declaratia 010 „Declaratie de Inregistrare Fiscala pentru Persoane Juridice, Asociatii Familiare si Asocieri Fara Personalitate Juridica“
  • Copie Certificat de Inregistrare (CUI)
  • Declaratie privind numarul de salariati la punctul de lucru
  • Copie legalizata a Actului Aditional sau a Hotararii Consiliului de Administratie pentru deschiderea punctului de lucru
  • Copie Declaratie privind Sediile Secundare inregistrata la organul fiscal unde isi are sediul social
  • Copie Certificat Constatator de la Registrul Comertului pentru autorizarea functionarii punctului de lucru.

In termen de 15 zile, Administratia Financiara va elibera un Certificat de inregistrare Fiscala care va contine adresa si Codul de Identificare Fiscala a noului punct de lucru.

Incepand cu data de 1 a lunii urmatoare celei in care este eliberat Certificatul de Inregistrare Fiscala se va depune la aceasta Administratie lunar Declaratia 100 in care declarati doar impozitul pe venitul din salarii aferent persoanelor care lucreaza la acest punct de lucru (trebuie intocmit stat de salarii separat pentru acesti salariati).

La Administratia unde este inregistrat sediul social al firmei, veti declara restul de impozit, astfel incat cele doua impozite declarate la cele doua Administratii sa fie total impozit pe salarii datorat de societatea dumneavoastra.

Lunar, pana pe data de 25 a lunii urmatoare trebuie sa virati acest impozit la Administratia la care l-ati declarat. Cand veti avea nevoie de un Certificat de Atestare Fiscala, va trebui sa obtineti unul si de la aceasta Administratie Financiara.

Actul normativ care prevede aceasta obligatie este Legea nr. 743/2001 Legea Bugetului de stat pe anul 2002, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 784 din 11/12/2001 – Capitolul V lit. 4) si 5).

Care sunt cotele de impozitare a dividendelor pentru persoane fizice romane:

– pentru profitul net al anului 2004, dividende repartizate in anul 2005;

– pentru profitul net al anului 2005, dividende repartizate in anul 2006;

– pentru profitul net al anului 2006, repartizarea urmand sa se faca in 2007?

Mentionam ca dividendele au fost lasate la dispozitia societatii, deci neridicate inca de asociati, urmand a fi ridicate in functie de necesitati.

Dividendele repartizate in cursul anului 2005 pe baza profitului realizat in anul 2004, conform prevederilor Art. 67. lit. 1) din Codul fiscal, veniturile sub forma de dividende s-au impus cu o cota de 10% din suma acestora. Obligatia calcularii si retinerii impozitului pe veniturile sub forma de dividende a revenit persoanelor juridice odata cu plata dividendelor catre actionari sau asociati.

Incepand cu data de 01/01/2006, impozitul pe dividende este de 16% si se aplica dividendelor anului 2005 distribuite in anul 2006. Acest lucru este reglementat de art. III din Ordonata de urgenta a Guvernului nr. 138 din 29.12.2004 pentru modificarea si com-pletarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1.281 din 30/12/2004, asa cum a fost completata prin Legea de aprobare nr. 163/2005.

Aceasta concluzie o puteti trage din Legea nr. 163/2005 din 01/06/2005 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 138/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 466 din 01/06/2005, punctul 39 alineatul (4) care precizeaza ca, incepand cu data de 1 ianuarie 2006, pentru calculul impozitului pe veniturile realizate de persoane fizice din investitii, definite potrivit dispozitiilor cap. V si VIII1 din titlul III, cota de impozit este de 16%.

Profitul realizat in anul 2006, ce va fi repartizat la dividende in 2007, va fi impus cu o cota de 16%.

Termenul de virare a impozitului este pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care se face plata. In cazul dividendelor distribuite, dar care nu au fost platite actionarilor sau asociatilor pana la sfarsitul anului in care s-a aprobat bilantul contabil, termenul de plata a impozitului pe dividende este pana la data de 31 decembrie a anului respectiv.

Nu uitati sa declarati impozitul pe dividende in Declaratia 100 a lunii in care retineti impozitul!

De asemenea, pana la data de 30 iunie a anului urmator trebuie sa depuneti Declaratia 205 „Declaratie informativa privind impozitul retinut pe veniturile cu regim de retinere la sursa, pe beneficiari de venit“, in cazul in care ati achitat dividende in cursul anului sau ati achitat unul din veniturile de mai jos:

  • venituri din drepturi de proprietate intelectuala;
  • venituri din vanzarea bunurilor in regim de consignatie;
  • venituri obtinute in baza unui contract de agent;
  • venituri obtinute in baza unui contract de comision sau mandat comercial;
  • venituri din activitatile de expertiza contabila si tehnica, judiciara si extrajudiciara;
  • venituri din activitati independente desfasurate in baza contractelor/conventiilor civile incheiate potrivit Codului civil;
  • venituri din activitati independente realizate intr-o forma de asociere cu o persoana juridica;
  • venituri din dividende;
  • venituri din dobanzi;
  • venituri din premii si din jocuri de noroc;
  • castiguri din transferul titlurilor de valoare;
  • venituri sub forma castigurilor din operatiuni de vanzare-cumparare de valuta la termen, pe baza de contract;
  • castiguri din transferul titlurilor de valoare pentru care beneficiarul de venit are obligatia stabilirii castigului net/pierderii;
  • venituri din pensii;
  • venituri din lichidare/dizolvare;
  • alte venituri.

  • Contractele civile de prestari servicii incheiate potrivit Codului civil.

Cum se impoziteaza Contractele Civile de Prestari Servicii incheiate potrivit Codului civil incepand cu anul 2006?

Impozitarea contractelor civile este reglementata de art. 52. al Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, asa cum a fost modificat prin art. I pct. 2 din O.U.G. nr. 138/2004.

Acesta prevede ca platitorii veniturilor de mai jos au obligatia de a calcula, de a retine si de a vira impozit prin retinere la sursa, reprezentand plati anticipate, din veniturile platite:

  • venituri din activitati desfasurate in baza contractelor/conventiilor civile incheiate potrivit Codului civil;
  • venituri din vanzarea bunurilor in regim de consignatie; 
  •  venituri din activitati desfasurate in baza contractelor de agent, comision sau mandat comercial;
  • venituri din drepturi de proprietate intelectuala;
  • venituri din activitatea de expertiza contabila si tehnica, judiciara si extrajudiciara;
  • venitul obtinut de o persoana fizica dintr-o asociere cu o persoana juridica contribuabil, potrivit titlului IV, care nu genereaza o persoana juridica.

Impozitul ce trebuie retinut se stabileste aplicand o cota de impunere de 10% la venitul brut.

Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificata de Ordonanta de urgenta nr. 138/2004 din 29/12/2004, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1.281 din 30/12/2004.

Aceasta Ordonanta de urgenta nr. 138/2004 modifica art. 43 al Codului fiscal, precizand ca cota de impozit pentru determinarea impozitului pe veniturile din activitati independente, salarii, cedarea folosintei bunurilor, pensii, activitati agricole, premii si alte surse va fi de 16% aplicata asupra venitului impozabil corespunzator fiecarei surse din categoria respectiva incepand cu data de 01.01.2005.

Astfel in 2006, cota de impozit este de 16% pentru venituri din activitati desfasurate in baza contractelor/conventiilor civile, dar societatile comerciale sunt obligate doar sa faca plati anticipate in cota de 10%, reprezentand impozit prin retinere la sursa. Diferenta de 6% va fi achitata de catre persoanele fizice care au realizat acele venituri. .

.
  • Descarcarea din gestiune a produselor finite obtinute la preturi diferite

Cum se inregistreaza descarcarea de gestiune la produse finite, in cazul in care se obtin la o valoare care depinde de cursul valutar din ziua obtinerii si se vand la o alta valoare, care depinde de cursul din ziua facturarii?

Descarcarea de gestiune pentru produsele finite vandute reprezinta un proces destul de complex, dar si interesant. Inregistrarea productiei realizate se poate face la un pret standard sau la un pret efectiv.

In exemplul pe care vi-l prezentam mai jos am ales metoda costului efectiv, iar metoda de descarcare din gestiune folosita este metoda FIFO (se mai poate folosi si metoda costului mediu ponderat, metoda LIFO etc.).

In cursul unei luni, societatea produce urmatoarele cantitati de pahare:

Data

Cantitate produsa

Curs BNR

Cost productie unitar Euro

Cost productie unitar RON

Valoare totala de productie Euro

Valoare totala de productie RON

1

2

3

4

5 = 3 * 4

6 = 2 * 4

7 = 2 * 5

02 July 2006

1,000.00

3.5602

6.00

21.36

6,000.00

21,361.20

07 July 2006

200.00

3.9886

6.00

23.93

1,200.00

4,786.32

12 July 2006

600.00

3.5755

6.00

21.45

3,600.00

12,871.80

17 July 2006

800.00

3.4002

6.00

20.40

4,800.00

16,320.96

22 July 2006

300.00

3.8891

6.00

23.33

1,800.00

7,000.38

27 July 2006

200.00

3.5762

6.00

21.46

1,200.00

4,291.44

3,100.00

18,600.00

66,632.10

Nota contabila pentru inregistrarea producerii paharelor este:

345 „Produse finite“ = 711 „Variatia stocurilor“ 66.632,10 Ron

In cursul aceleiasi luni, societatea vinde urmatoarele cantitati de pahare la

urmatoarele preturi:

Data

Cantitate produsa

Curs BNR

Cost productie unitar Euro

Cost productie unitar RON

Valoare totala de productie Euro

Valoare totala de productie RON

1

2

3

4

5 = 3 * 4

6 = 2 * 4

7 = 2 * 5

03 July 2006

800.00

3.5604

7.00

24.92

5,600.00

19,938.24

08 July 2006

100.00

3.9889

7.00

27.92

700.00

2.792.23

13 July 2006

700.00

3.5757

7.00

25.03

4,900.00

17,520.93

18 July 2006

600.00

3.4009

7.00

23.81

4,200.00

14,283.78

23 July 2006

500.00

3.8888

7.00

27.22

3,500.00

13,610.80

28 July 2006

300.00

3.5761

7.00

25.03

2,100.00

7,509.81

3,000.00

21,000.00

75,655.79

Nota contabila pentru inregistrarea facturilor de vanzare a paharelor este:

4111 „Clienti“= %                                                                90.030,39Ron

                        701 „ Venituri din vanzarea produselorfinite“  75.655,79Ron            

                       4427 „TVA colectata“                                    14.374,60Ron

Pentru o imagine mai buna a evolutiei stocului de pahare, am intocmit tabelul de mai jos, in care stim cat este costul de achizitie, urmand sa determinam costul de achizitie al produselor vandute.

200

Cazuri practice

Data

Cantitate

Cantitate

Stoc

Cost unitar

Valoare totala

produsa

vanduta

RON

de productie RON

02 July 2006

1,000.00

1,000.00

21.36

21,361.20

03 July 2006

800.00

200.00

07 July 2006

200.00

400.00

23.93

4,786.32

08 July 2006

100.00

300.00

12 July 2006

600.00

900.00

21.45

12,871.80

13 July 2006

700.00

200.00

Data

Cantitate

Cantitate

Stoc

Cost unitar

Valoare totala

produsa

vandut

RON

de productie RON

17 July 2006

800.00

1,000.00

20.40

16,320.96

18 July 2006

600.00

400.00

22 July 2006

300.00

700.00

23.33

7,000.38

23 July 2006

500.00

200.00

27 July 2006

200.00

400.00

21.46

4,291.44

28 July 2006

300.00

100.00

Se completeaza costurile de productie aferente produselor vandute. Folosind metoda FIFO, observam ca cele 700 de pahare vandute in 13 July 2006 au fost separate in trei parti, deoarece aceste pahare au fost produse la date diferite, cu costuri diferite. La fel a trebuit procedat si pentru produsele vandute in 18,23 si 28 July 2006.

Data

Cantitate produsa

Cantitate vanduta

Stoc

Cost unitar RON

Valoare productie pt. descarcare de gestiune RON

02 July 2006

1,000.00

1,000.00

03 July 2006

800.00

200.00

21.36

17,088.96

07 July 2006

200.00

400.00

08 July 2006

100.00

300.00

21.36

2,136.12

12 July 2006

600.00

900.00

13 July 2006

100.00

800.00

21.36

2,136.12

13 July 2006

200.00

600.00

23.93

4,786.32

13 July 2006

400.00

200.00

21.45

8,581.20

17 July 2006

800.00

1,000.00

18 July 2006

200.00

800.00

21.45

4,290.60

18 July 2006

400.00

400.00

20.40

8,160.48

22 July 2006

300.00

700.00

23 July 2006

400.00

300.00

20.40

8,160.48

23 July 2006

100.00

200.00

23.33

2,333.46

27 July 2006

200.00

400.00

28 July 2006

200.00

200.00

23.33

4,666.92

28 July 2006

100.00

100.00

21.46

2,145.72

3,100.00

3,000.00

64,486.38

Nota contabila pentru inregistrarea descarcarii de gestiune a paharelor vandute este:

711 „Variatia stocurilor“ = 345 „Produse finite“   64 486,38 RON

Daca intocmim fisa contului 345 „Produse finite“, obsevam ca soldul lui este 2.145,72 RON, adica exact ultimele 100 de pahare produse la costul de productie de 21,46 RON/pahar.

345 „Produse finite“   

6,632.10    |

                |  64,486.38

_________|__________

66,632.10  |    4,486.38

2,145.72    |

Concluzie: Descarcarea de gestiune nu este legata de pretul de vanzare, ci de costul de productie.

In acest sens este necesara o evidenta clara a cantitatilor produse si a costului lor de pro-ductie, iar apoi folosind una din metodele de descarcare de gestiune (FIFO, LIFO, Costul mediu ponderat etc.) se calculeaza valoarea cu care trebuie creditat contul 345 „Produse finite“.

  • Reevaluarea lunara a datoriilor si creantelor denominate in valuta

Din motive de raportare financiara externa, societatea este obligata sa reevalueze lunar trezoreria, creantele si datoriile in valuta la cursul din ultima zi a lunii.

Va rog sa precizati ce regim au din punct de vedere fiscal veniturile si cheltuielile cu diferente de curs rezultate din aceasta reevaluare (deductibil, nedeductibil, impozabil, neimpozabil).

Ordinul nr. 1.752/2005 din 17/11/2005 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 1.080 din 30/11/2005, reglementeaza regulile de evauare.

Astfel, la paragraful 7.1 „Reguli generale de evaluare“ sunt prezentate situatiile si modurile in care sunt evaluate elementele de activ si de pasiv.

Momentele in care se evalueaza elementele de activ si de pasiv reglementate de normele romanesti sunt:

  • la data intrarii in entitate;
  • cu ocazia inventarierii;
  • la incheierea exercitiului financiar;
  • la data iesirii din entitate.

Elementele monetare exprimate in valuta (disponibilitati si alte elemente asimilate, cum sunt acreditivele si depozitele bancare, creante si datorii in valuta) trebuie evaluate si raportate in situatiile financiare utilizand cursul de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei valabil la data incheierii acelui exercitiu financiar.

Diferentele de curs valutar (favorabile sau nefavorabile) intre cursul de la data inregistrarii creantelor sau datoriilor in valuta sau cursul la care au fost raportate in situatiile financiare anterioare si cursul de schimb de la data incheierii exercitiului financiar se inregistreaza la venituri sau cheltuieli financiare.

Normele romanesti nu prevad posibilitatea evaluarii lunare a disponibilitatilor, creantelor si datoriilor in valuta.

Desi in Codul fiscal nu se face o referire clara la faptul ca diferentele de curs valutar aferente reevaluarii lunare a disponibilitatilor, creantelor si datoriilor in valuta ar fi ne-deductibile, datorita faptului ca nu sunt acceptate de normele contabile (Ordinul nr. 1.752), tragem concluzia ca ele sunt cheltuieli nedeductibile, respectiv venituri neimpozabile.

Avand in vedere necesitatile societatii de a raporta extern si faptul ca se doreste o imagine fidela a situatiei financiare la fiecare sfarsit de luna, apreciem ca se poate efectua lunar reevaluarea disponibilitatilor, creantelor si datoriilor in valuta, dar aceasta reevaluare nu trebuie sa aiba implicatii fiscale.

Recomandam crearea de analitice la conturile de venituri si cheltuieli din diferente de curs (665 si 765), iar toate diferentele rezultate in urma reevaluarilor lunare sa fie in registrate in aceste conturi.

La calculul impozitului pe profit, aceste conturi ar trebui sa fie cheltuieli nedeductibile, respectiv venituri neimpozabile.

Codul fiscal precizeaza la art. 19 – Reguli generale de calcul a impozitului pe profit, ca profitul impozabil se calculeaza ca diferenta intre veniturile realizate din orice sursa si cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile si la care se adauga cheltuielile nedeductibile. La stabilirea prof-itului impozabil se iau in calcul si alte elemente similare veniturilor si cheltuielilor potrivit normelor de aplicare.

Norma metodologica aduce clarificari legate de art. 19 din Codul fiscal.

Astfel, Norma metodologica precizeaza ca veniturile si cheltuielile care se iau in calcul la stabilirea profitului impozabil sunt cele inregistrate in contabilitate potrivit reglementarilor contabile date in baza Legii contabilitatii nr. 82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si orice alte elemente similare veniturilor si cheltuielilor, din care se scad veniturile neimpozabile si se adauga cheltuielile nedeductibile conform prevederilor art. 21 din Codul fiscal.

Elemente similare veniturilor pot fi elemente precum:

  • diferentele favorabile de curs valutar, rezultate in urma evaluarii creantelor si datoriilor in valuta, inregistrate in evidenta contabila in rezultatul reportat, ca urmare a retratarii sau transpunerii;
  • rezervele din reevaluare la casarea sau cedarea activelor, in situatia in care au fost deductibile din profitul impozabil.

Elemente similare cheltuielilor pot fi elemente precum:

  • diferentele nefavorabile de curs valutar, rezultate in urma evaluarii creantelor si datoriilor in valuta, inregistrate in evidenta contabila in rezultatul reportat, ca urmare a retratarii sau transpunerii.

Constatam ca evaluarea lunara a datoriilor si creantelor in valuta, precum si a disponibilitatilor in valuta, nu este reglementata nici de Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, nici de Ordinul nr. 1.752/2005 din 17/11/2005 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene.

Revenind la prevederile Normei metodologice, veniturile din diferente favorabile de curs inregistrate in contabilitate in urma reevaluarii lunare a datoriilor si creantelor in valuta, precum si a disponibilitatilor in valuta nu pot fi luate la calculul impozitului pe profit deoarece nu au fost inregistrate in contabilitate pe baza unei prevederi contabile.

De asemenea, in practica se mai face si o potrivire a cheltuielilor cu veniturile. Astfel, daca cheltuielile dintr-o operatiune au fost considerate nedeductibile, atunci veniturile generate de aceeasi operatiune sunt neimpozabile.

  • Majorari si penalitati de intarziere aplicate pentru neplata obligatiilor bugetare

Care sunt procentele de majorari si penalitati aplicate in anii 2000-2006 pentru neplata in termen a datoriilor bugetare?

Procente de majorari

Perioada aplicabila

0,15% pe zi de intarziere

01.08.2000 – 28.10.2001

0,10% pe zi de intarziere

29.10.2001 – 31.08.2002

0,07% pe zi de intarziere

01.09.2002 – 31.12.2002

0,06% pe zi de intarziere

01.01.2003 – 03.02.2004

0,06% pe zi de intarziere

04.02.2004 – 31.08.2005

0,05% pe zi de intarziere

01.09.2005 – 31.12.2005

0,10% pe zi de intarziere

01.01.2006 – prezent

Procente de penalitati

Perioada aplicabila

0,5% pe fiecare luna sau fractiune de luna de intarziere

01.10.2001 – 14.07.2005

0,6% pe fiecare luna sau fractiune de luna de intarziere

15.07.2005 – 31.12.2005

  • Plati prin casierie

Cati bani se pot plati din casierie zilnic, daca am o factura mai mare de 100 milioane?

Platile catre persoane fizice (salarii, restituire creditare catre asociat – 455, plata dividende catre persoane fizice etc.) nu au limita de plati. De asemenea, depunerile la banca (atat in contul curent al societatii, cat si in contul furnizorului) nu sunt limitate. O alta categorie de plati care nu sunt luate in calcul la depasirea plafonului zilnic sunt cheltuielile de deplasare in interes de serviciu, in limita sumelor cuvenite pentru plata trans-portului, a diurnei, a indemnizatiei si a cazarii pe timpul deplasarii, precum si a cheltu-ielilor neprevazute, efectuate in acest sens.

Platile catre persoane juridice sunt limitate in limita unui plafon zilnic de maximum 10.000 RON, din care platile catre o singura firma sunt admise in limita unui plafon zilnic in suma de 5.000 RON.

Este interzisa plata fragmenta in numerar catre alte firme, pentru facturile a caror valoare este mai mare de 5.000 RON. Adica, o factura de 8.500 Ron poate fi platita prin casierie maximum 5.000 RON, iar restul de 3.500 RON trebuie achitati prin banca chiar daca plata este instructata in alta zi.

O exceptie este cea legata de platile catre retelele de magazine de tipul Cash&Carry. Daca se achizitioneaza de la un astfel de magazin, este voie sa se achite cash o factura in valoare de maximum 10.000 RON.

Atentie, daca societatea are deschise mai multe puncte de lucru in care functioneaza o casierie si nu exista cont bancar deschis pentru fiecare din aceste puncte de lucru, rulajele din toate aceste casierii se cumuleaza si se aduna cu casieria centrala, existand un risc ridicat sa se depaseasca acest plafon de plati.

Pe incasari nu exista decat o singura restrictie: sa nu se incaseze mai mult de 5.000 RON/zi de la acelasi client sau, daca s-a emis o factura de 8.500 Ron, sa nu se incaseze prin casierie mai mult de 5.000 RON din ea, restul fiind obligati sa o incasati prin banca.

Citeste mai multe articole pe aceeasi tema:
caz practic

Ti-a placut acest articol? Da Like, Printeaza sau trimite pe Email!

Data aparitiei: 28 Februarie 2006


Votati articolul "5. Cazuri practice":
Rating:

Nota: 2.5 din 5 din 2 voturi


ClubContabilitate.ro - intrebarea zilei

Gestiune global valorica sau cantitativ valorica

Intrebare: In cazul unui restaurant , daca s-a tinut gestiunea global valoric, se poate trece la metoda cantitativa pe parcursul anului, sau numai la inceputul unui nou an fiscal se poate face aceasta trecere?
Va multumesc.

Raspuns: Schimbarea metodei de gestiune a stocurilor se poate face doar la inceputul exercitiului financiar...... » citeste tot raspunsul aici

Alte articole publicate in data de 28 Februarie 2006 ARTICOLE SIMILARE

Opinia ta conteaza! Scrie-ne mai jos ce parere ai despre acest subiect dar si ce alte subiecte din domeniu te intereseaza si ai dori sa scriem despre ele!


Daca ai intrebari care necesita consultanta in contabilitate, le poti adresa pe www.PortalContabilitate.ro sau www.ClubContabilitate.ro. Va multumim!


X
user
user

Intrebare antispam: 3 + 2 =
  Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii articol

Postat de: ma*****
Am 2 intrebari,daca se poate? 1. In cazul unui mijloc fix,neamortizat integral, in cazul casarii acestuia sunt obligata sa calculez TVA? si 2.Pentru plata din casierie catre o persoana fizica care este limita pe care trebuie sa o respect, suma pe care trebuie sa o achit fiind de 30.000 RON.Multumesc
Data adaugarii: 27-Nov-2007
Adauga acest articol in site-ul tau

Subiectele saptamanii

  • Cota TVA pentru livrarile de cereale. Analiza zilei cu Irina Dumitrescu

    • Incepand cu data de 1 ianuarie 2017, cota standard TVA este 19% se aplica asupra bazei de impozitare pentru operatiunile impozabile care nu sunt scutite de taxa sau care nu sunt supuse cotelor reduse. Cota redusa de 9% se aplica asupra bazei de impozitare pentru prestarile de servicii si/sau livrarile de bunuri prevazute la art. 291 alin. (2) din Codul fiscal. ...» citeste mai departe aici

  • Incasari in numerar. Cum se aplica Legea 70/2015?

    • Vom dezbate astazi un studiu de caz legat de modul in care se aplica Legea 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operaţiunile de încasări ºi plăţi în numerar ºi pentru modificarea ºi completarea OUG nr. 193/2002 - introducerea sistemelor moderne de plată. Spre exemplu, in cazul unei facturi a carei valoare este de 7.000 cand exista o incasarea in numerar de 5.000 poate fi si ea la randul ei fractionata in doua sa...» citeste mai departe aici

  • Ministerul Finantelor Publice a lansat titlurile de stat cu dobanda de 5% pentru populatie

    • Ministerul Finantelor Publice lanseaza prima emisiune de titluri de stat in cadrul Programului Tezaur - editia CENTENAR, cu valoare de 1 leu, dobanda de 5% si scadenta la cinci ani, destinate exclusiv populatiei, anunta institutia printr-un comunicat.    Titlurile pot fi cumparate de catre persoanele fizice rezidente care au implinit varsta de 18 ani la data efectuarii subscrierii, iar veniturile obtinute sunt neimpozabile. Titlurile de stat p...» citeste mai departe aici

Newsletter zilnic GRATUIT

Codul Fiscal 2018 - 11 modificari majore analizate si explicate
Aboneaza-te la newsletterul Contabilul.ro si primesti gratuit Raportul special "Codul Fiscal 2018 - 11 modificari majore analizate si explicate".
Stiri si analize economice
SATI

Atentie, Contabili!

Codul Fiscal 2018 - modificarile legii
Cititi «Raportul Special Gratuit» oferit de specialistii nostri

DESCARCA GRATUIT Raportul Special
"Codul Fiscal 2018 - 11 modificari majore analizate si explicate"


email
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
X