3.2. Auditul situatiilor financiare anuale

Obiectivul unei misiuni de audit al situatiilor financiare este de a da posibilitatea auditorului sa constate daca situatiile financiare sunt intocmite, sub toate aspectele semnificative, in conformitate cu un cadru identificat de raportare financiara. Expresiile folosite pentru exprimarea opiniei auditorului sunt, in general, „ofera o imagine fidela“ sau „prezinta in mod fidel, sub toate aspectele semnificative”.

Pentru formarea opiniei de audit, auditorul trebuie sa obtina suficiente probe de audit adecvate, astfel incat sa fie capabil sa-si formuleze concluziile pe care sa se bazeze respectiva opinie.

Activitatea desfasurata de auditor in scopul formarii unei opinii se bazeaza si pe rationament profesional, in special in ceea ce priveste:

• strangerea probelor de audit;
• deciderea naturii, duratei si a intinderii procedurilor de audit;
• 

  Marea Carte Verde a Monografiilor Contabile 2024

  Vezi AICI detalii

  

  Examen Consultant Fiscal 2024

  Vezi AICI detalii

  

  Abonament PortalContabilitate ro - abonament 12 luni

  Vezi AICI detalii
  conturarea unor concluzii bazate pe probele de audit stranse;
• evaluarea caracterului rezonabil al estimarilor facute de conducere la intocmirea situatiilor financiare.

Etapele desfasurarii unei misiuni de audit

1) Preplanificarea – are in vedere culegerea de informatii minime despre client in vederea fundamentarii deciziei de acceptare a unui angajament de audit si presupune trei actiuni, fiecare trebuind intreprinsa in fazele timpurii ale auditului:

• auditorul decide daca accepta clientul nou sau daca accepta sa continue colaborarea cu un client deja existent;
• auditorul identifica motivele pentru care un client solicita sau are nevoie de un audit;
• auditorul trebuie sa ajunga la un acord cu clientul in ceea ce priveste termenii si conditiile angajamentului, pentru a evita orice neintelegeri ulterioare.

2) Planificarea:

• presupune organizarea activitatii de audit astfel incat acesta sa fie efectuat intr-un mod cat mai eficient si necesita construirea unei strategii generale si a unei abordari detaliate in ceea ce priveste natura, durata si intinderea preconizate ale unui angajament de audit;
• consta in construirea unei strategii generale si a unei abordari detaliate a unui angajament de audit din punctul de vedere al eficientei si oportunitatii;
• se face in baza datelor obtinute de la entitatea auditata in faza de culegere de informatii primare, care, la randul lor, sunt structurate pe:
• clase de conturi (capitaluri, imobilizari, stocuri, trezorerie, venituri si cheltuieli);
• categorii de parteneri (clienti, respectiv furnizori si conturi asimilate, datorii si creante catre bugetul statului);
• categorii de operatiuni (investitii, credite, consolidari in cadrul grupului).

3) Culegerea probelor de audit urmareste:

• dobandirea de cunostinte detaliate despre afacerea clientului;
• clarificarea naturii, duratei si intinderii procedurilor ce urmeaza a fi utilizate;
• intelegerea sistemului contabil si a sistemului de control intern;
• determinarea riscurilor specifice intreprinderii si calcularea/recalcularea pragului de semnificatie in raport de informatiile obtinute la momentul respectiv;
• coordonarea unitara a echipei de audit, indrumarea, supravegherea acesteia, revizuirea si coroborarea informatiilor obtinute in vederea construirii unei imagini cat mai corecte asupra activitatii clientului de audit.

Planul si programul de audit trebuie revizuite ori de cate ori este necesar pe parcursul derularii auditului.

Culegerea de informatii pentru audit se realizeaza pe trei directii, si anume:

a) economia nationala – se are in vedere evolutia pe anumite directii generale:

• nivelul general al activitatii economice (recesiune, crestere);
• rata dobanzii si disponibilitatile de finantare pe piata financiar-bancara;
• inflatia, reevaluarea monedei, evolutia acesteia in raport cu monedele internationale de referinta;
• politicile guvernamentale aplicabile in perioada imediat urmatoare.

b) sectorul de activitate – se urmaresc factorii de influenta a afacerii clientului:

• piata (inchisa/deschisa, limitata sau nu, interna/internationala) si concurenta;
• activitati ciclice sau sezoniere, temporara sau permanenta;
• schimbari care pot sa apara in timp in tehnologia produsului;
• riscul afacerii (accesibilitate, pozitionare fata de concurenta);
• evolutia sectorului de activitate;
• etapele unei misiuni de audit conditii adverse (cerere in declin, capacitate de productie in exces fata de piata);
• cerinte si probleme de mediu;
• cadrul de reglementare la nivel national si international;
• utilitati necesare si costurile aferente;
• practici specifice (referitoare la contractele de munca, metodele de finantare, metodele contabile).

c) intreprinderea – avandu-se in vedere caracteristicile esentiale in definirea si evolutia activitatii economico-financiare:

-managementul si forma de proprietate:

• forma de proprietate – privata (capital roman, strain), publica, mixta (inclusiv orice schimbare recenta sau planificata);
• proprietarii de drept si partile afiliate (persoane fizice/juridice, romane/straine, reputatia si experienta in afaceri a acestora); ✓ structura capitalului (inclusiv orice schimbare recenta sau planificata);
• structura organizatorica;
• obiectivele, filozofia si strategiile managementului;
• achizitii, fuziuni sau disponibilizari de componente ale afacerii (efectuate/planificate);
• surse si metode de finantare (curente si istorice);
• consiliul de administratie;
• managementul operational;
• functia auditului intern (existenta, evolutie, caracteristici, rol);
• atitudinea fata de mediul de control intern.

-activitatea entitatii identificata prin elementele specifice – produse, piete, terti, cheltuieli, operatiuni:

• natura activitatii;
• localizarea mijloacelor de productie, a depozitelor, sediului social, birourilor etc.;
• raporturile cu salariatii – drepturi si obligatii (niveluri de salarizare, contracte sindicale, obligatii privind pensiile etc.);
• clientii si contractele importante, confirmarea soldurilor cu acestia, analiza soldurilor pe vechime, termene de incasare, eventuale litigii cu acestia;
• produse/servicii si localizarea lor in piata specifica: marjele de profit, cota de piata, concurenti, exporturi, politici de preturi, reputatia produselor, garantii, comenzi, tendinte, strategii si obiective;
• furnizorii importanti de bunuri si servicii: contracte pe termen lung, termene de plata, piete de aprovizionare, litigii;
• stocuri: locatii, conditii de stocare, inventarierea acestora, vechime, metoda de scadere din gestiune etc.;
• active necorporale detinute;
• categorii importante de cheltuieli;
• active in valuta, obligatii si tranzactii in devize, operatiuni de acoperire a
• riscului valutar;
• sistemul informational curent, planuri de schimbare;
• structura altor datorii (credite, leasing financiar etc.), inclusiv clauze contractuale;
• calcularea indicatorilor generali si specifici;
• analiza evolutiei in timp si a tendintelor semnificative;

-legislatie:

• mediul de reglementare si cerinte;
• fiscalitatea si nivelul de influentare a activitatii;
• cerintele de raportare privind auditul.

Auditorul trebuie sa revizuiasca si sa evalueze concluziile ce rezulta din probele de audit obtinute ca baza pentru exprimarea unei opinii asupra situatiilor financiare.

Toate informatiile colectate pe durata auditului alcatuiesc dosarul de audit, si sunt structurate pe trei sectiuni:

Dosarul permanent ce trebuie sa contina documente si tabele cu semnificatie permanenta cum ar fi:

a) informatii despre client:

1.  informatii generale;
2.  detalii despre activitate;
3.  organigrama;
4.  conturi bancare si persoanele cu drept de semnatura;
5.  detalii despre conducerea executiva;
6.  parti afiliate.

b) detalii despre angajamentul de audit:

•  scrisoarea de angajament;
•  numirea ca auditor;
•  scrisoarea de la auditorul precedent;
•  autorizari/acreditari dobandite.

c) informatii si contracte sau acte cerute de lege:

• copie a actului constitutiv al societatii si a actelor aditionale la acesta;
• extrase ale proceselor-verbale ale sedintelor semnificative ale Adunarii Generale a Actionarilor sau Asociatilor si ale Consiliului de Administratie;
• dosar
• copii ale contractelor de imprumut;
• copii ale contractelor de leasing si ale titlurilor de proprietate;
  copii ale contractelor de leasing si ale titlurilor de proprietate;
• copii ale contractelor de leasing si ale titlurilor de proprietate;
  copii ale contractelor de leasing si ale titlurilor de proprietate;
• copii ale contractelor de leasing si ale titlurilor de proprietate;
  copii ale contractelor de leasing si ale titlurilor de proprietate;
• copii ale proceselor-verbale de evaluare/reevaluare a terenurilor si cladirilor;
• declaratiile de impozit pe profit;
• detalii despre capitalul social subscris si varsat;
• copii ale cererilor de inscrieri de mentiuni la Registrul Comertului sau Registrul Roman al Actionarilor;
• detalii despre legile si alte acte normative relevante cu influenta semnificativa asupra activitatii entitatii.

d) sistemul contabil:

•  prezentare a registrelor si a evidentelor;
•  sinteza sistemului contabil;
•  prezentarea sistemului informatic;
•  politicile contabile semnificative;
•  scrisorile de recomandare catre conducere.

Dosarul de audit permanent trebuie revizuit anual, la fiecare audit, cu toate modificarile care survin.

Dosarul de audit curent contine toate informatiile relevante pentru perioada financiara pentru care se face auditul: foile de lucru, confirmari de la terti (clienti, debitori, furnizori, avocati, banci etc.), declaratii ale conducerii etc.

Foile de lucru contin toate informatiile colectate, structurate si prelucrate de auditor pe durata misiunii in vederea fundamentarii opiniei. Spre deosebire de celelalte elemente ale dosarului de audit, acestea sunt documente interne ale auditorului si sunt folosite doar in interiorul firmei de audit.

4) Finalizarea auditului consta in:

A. revizuirea generala a situatiilor financiare;

B. verificarea documentelor de lucru;

C. observatii finale si discutii cu conducerea societatii;

D. verificarea finalizarii angajamentului.

Revizuirea generala a situatilor financiare – se refera la:

• revizuirea indicatorilor financiari ai societatii auditate, obtinerea de explicatii din partea conducerii cu privire la variatiile semnificative;
• verificarea componentelor situatiilor financiare pentru a se asigura ca acestea contin toate componentele prevazute de lege, precum si daca au fost corect completate situatiile respective;
• verificarea evenimentelor ce intervin ulterior incheierii exercitiului financiar auditat, analizarea acestora pentru a determina daca producerea lor influenteaza situatiile financiare (clarifica anumite aspecte din timpul auditului, de ex: rezolvarea unor litigii, incasarea unor clienti rau-platnici) sau daca prezentarea acestor evenimente in situatiile financiare ajuta utilizatorul sa inteleaga mai bine informatiile din situatiile financiare;
• revizuirea finala a principiului continuitatii activitatii societatii auditate pentru a se asigura ca, avand in vedere informatiile obtinute despre societate pe parcursul derularii auditului, societatea isi poate continua activitatea in conditii normale cel putin inca un an.

Lista de verificare a documentelor de lucru urmareste:

• asigurarea ca documentele de lucru contin toate informatiile relevante cu privire la activitatea societatii si care contribuie la formularea opiniei auditorului;
• asigurarea ca toate erorile identificate au fost centralizate intr-o foaie de lucru care urmeaza a fi discutata cu conducerea societatii;
• asigurarea ca foile de lucru intocmite respecta aceeasi structura si sunt referentiate, datate si semnate.

Observatiile finale si intalnirile cu clientul vizeaza:

•  discutarea tuturor propunerilor de ajustare facute de catre auditor si stabilireaacelora care sunt agreate de conducere;
•  discutarea evenimentelor ulterioare si a scrisorilor de confirmare;
•  discutarea raportului de audit provizoriu.

Discutiile cu managementul entitatii se consemneaza sub forma unei note sau a unui proces-verbal semnat si stampilat de catre ambele parti si se ataseaza la dosar constituind o proba de audit.

Dupa discutiile cu conducerea:

• se urmareste daca ajustarile agreate au fost efectuate in contabilitate;
• suma ajustarilor neagreate se compara cu pragul de semnificatie in vedea stabilirii daca raportul de audit va fi cu rezerve sau nu ca urmare a propunerilor facute;
• se definitiveaza raportul de audit.

Verificarea finalizarii angajamentului are in vedere daca:

• au fost revizuite documentele de lucru si clarificate punctele restante;
• exista note ale discutiilor purtate;
• calculele matematice din situatiile financiare au fost corecte;
• s-a finalizat raportul de audit;
• a fost intocmita scrisorea de recomandare pentru conducerea unitatii (scrisoareade management);
•  s-au notat toate punctele de planificare pentru anul urmator.

Raportul de audit trebuie sa contina o exprimare clara, in scris, a opiniei asupra situatiilor financiare considerate in ansamblu.

Elementele de baza ale raportului de audit

Raportul de audit cuprinde urmatoarele elemente de baza, prezentate, de regula, in formatul de mai jos:

a) titlul

;b) destinatarul;

c) paragraful de deschidere sau introductiv, care cuprinde:

• identificarea situatiilor financiare auditate;
• o declaratie privind responsabilitatea conducerii entitatii, precum si responsabilitatea auditorului;

d) paragraful referitor la sfera angajamentului contine:

• o referire la standardele internationale de audit, la standardele ori practicile nationale de audit relevante;
•  o prezentare a raportului de audit efectuat;

 e) paragraful referitor la opinie trebuie sa contina:

• o trimitere la cadrul general de raportare financiara utilizat pentru intocmirea situatiilor financiare (inclusiv identificarea tarii de origine a cadrului de raportare financiare atunci cand cadrul utilizat nu este reprezentat de Standardele Internationale de Contabilitate);
• o exprimare a opiniei asupra situatiilor financiare, daca acestea ofera o imagine fidela a starii si miscarii patrimoniului intreprinderii in concordanta cu respectivul cadru de raportare financiara si, atunci cand este cazul, daca situatiile financiare sunt conforme cu cerintele statutare;

f) data raportului trebuie sa fie similara cu data la care s-a incheiat auditul;

g) adresa auditorului;

h) semnatura auditorului

Raportul este, de regula, semnat cumulat atat cu numele firmei de audit, cat si de persoana care a facut auditul. Multe din marile firme de audit semneaza numai cu numele firmei.