MFP: Infiintarea Comitetului National pentru Supravegherea Macroprudentiala

    Comitetul National pentru Supravegherea Macroprudentiala va fi constituit din reprezentanti ai Bancii Nationale a Romaniei, ai Autoritatii de Supraveghere Financiara si ai Guvernului, ca structura de cooperare inter-institutionala, fara personalitate juridica, si va avea rolul de a asigura coordonarea supravegherii macroprudentiale la nivel national. Propunerile sunt incluse in proiectul de lege privind supravegherea macroprudentiala a sistemului financiar national, postat astazi pe site-ul MFP, la rubrica Transparenta decizionala.

    Presedintele Comitetului este guvernatorul BNR. Organismul decizional al Comitetului National pentru Supraveghere Macroprudentiala este Consiliul general, format din noua membri, respectiv: guvernatorul BNR, prim-viceguvernatorul, cei doi viceguvernatori, economistul-sef al bancii centrale presedintele si prim-vicepresedintele Autoritatii de Supraveghere Financiara, doi reprezentanti ai Guvernului, desemnati de primul-ministru. De asemenea, directorul Fondului de Garantare a Depozitelor in Sistemul Bancar, institutie cu responsabilitati in procesul de solutionare a situatiei institutiilor de credit aflate in dificultate, va participa la sedintele Comitetului, fara a avea drept de vot.

    Deciziile Consiliului general sunt adoptate cu majoritatea voturilor exprimate, iar, in caz de egalitate de voturi, presedintele are vot decisiv.

    Membrii Consiliului general nu vor fi remunerati pentru activitatea desfasurata.

    Obiectivul Comitetului National pentru Supravegherea Macroprudentiala este mentinerea stabilitatii financiare, inclusiv prin consolidarea capacitatii sistemului financiar de a rezista la socuri si prin diminuarea acumularii de riscuri sistemice. Aceasta structura inter-institutionala va avea calitatea de autoritate macroprudentiala, in sensul Recomandarii CERS/2011/3.

    De asemenea, proiectul de lege stipuleaza obligativitatea mentinerii independentei BNR, conform art.130 din Tratatul privind functionarea UE, in ceea ce priveste deciziile privind politica macroprudentiala.

    Atributiile acestei structuri vizeaza, in principal:
-        elaborarea strategiei privind politica macroprudentiala;
-        analiza informatiilor disponibile si identificarea riscurilor la adresa stabilitatii financiare;
-        identificarea institutiilor de importanta sistemica;
-        emiterea de recomandari sau, dupa caz, avertizari in vederea prevenirii sau diminuarii riscurilor si monitorizarea implementarii acestora;
-        emiterea de recomandari sau avertizari pentru asigurarea implementarii recomandarilor sau avertismentelor Comitetului European pentru Risc Sistemic;
-        monitorizarea implementarii recomandarilor Comitetului European pentru Risc Sistemic (CERS) si a masurilor adoptate la nivel national ca urmare a recomandarilor si avertizarilor emise de CERS.
-        emiterea de recomandari pentru asigurarea punerii in aplicare la nivel national a regulamentelor, deciziilor, recomandarilor, orientarilor, ghidurilor emise in domeniul supravegherii macroprudentiale, adoptate la nivelul UE.

    Destinatarii recomandarilor sunt fie BNR si ASF, in calitate de autoritati de supraveghere financiara sectoriala, fie Guvernul Romaniei. in urma primirii unor astfel de recomandari sau avertizari, destinatarii au obligatia, potrivit proiectului de act normativ, sa adopte masurile recomandate sau sa intreprinda actiuni in vederea diminuarii riscurilor asupra carora au fost avertizati, inclusiv in sensul emiterii de reglementari. Comitetul National pentru Supravegherea Macroprudentiala va avea responsabilitati si in ceea ce priveste coordonarea gestiunii crizelor financiare in sensul emiterii de recomandari in vederea stabilirii masurilor necesare pentru reducerea riscului de contaminare in cazul in care unul sau mai multi participanti la sistemul financiar se confrunta cu dificultati care au impact sistemic, precum si a monitorizarii implementarii acestora.

    Proiectul de act normativ are un impact pozitiv asupra mediului de afaceri, intrucat stabilitatea financiara asigura un cadru economic prielnic implementarii strategiilor de afaceri, diminuand probabilitatea aparitiei factorilor economici exogeni cu impact negativ. De asemenea, proiectul de act normativ are un impact social pozitiv intrucat stabilitatea financiara este un bun public de care beneficiaza fiecare cetatean. O politica macroprudentiala eficienta contribuie la diminuarea probabilitatii de aparitie a crizelor financiare. Mentinerea stabilitatii financiare si implicit a unui cadru macroeconomic stabil, are un impact pozitiv prin reducerea magnitudinii etapelor de crestere economica redusa sau negativa, diminuarea somajului, asigurarea accesului la finantare.