O restrictie curenta de echilibru financiar impune intreprinderii ca activele sale imobilizate sa fie finantate prin capitaluri proprii (capital social si beneficii nedistribuite), in scopul asigurarii unui grad suficient de solvabilitate. Resursele permanente - capitalurile proprii sunt greu de atras, cu toate ca ele sunt sursa ideala de finantare a activelor imobilizate.
Prin urmare, in situatia in care activul imobilizat nu poate fi finantat prin capitaluri proprii, atunci intreprinderea poate sa apeleze la inchirierea de imobilizari sub diferite forme juridice.
Leasingul este o formula de finantare in care inchirierea bunurilor este insotita de optiunea de cumparare a acestora, la o anumita data si la un pret prevazut in contract.
Este o tehnica contractuala de credit pe termen mediu sau termen lung, in care este implicat un partener nebancar societatea de leasing.
Avantajele leasingului sunt:
-
achizitia imobilizarilor va fi finantata pe seama cheltuielilor de exploatare;
-
plata esalonata a chiriilor permite evitarea imobilizarii de resurse pe termen lung;
-
amanarea sau reducerea impozitelor indirecte (T.V.A., taxe vamale);
-
o modalitate de finantare a utilizatorului de catre locator/finantator pentru realizarea de investitii, achizitii;
-
un mod de aparare si de asigurare impotriva riscului valutar;
-
Manual de politici contabile - Stick USB
Achizitii de servicii din afara Romaniei Regim fiscal-contabil
Ghidul Practic al Monografiilor Contabile 2024
o operatiune juridico-financiara ce cuprinde concomitent o finantare, o locatiune si, in anumite conditii, o vanzare a bunului inchiriat catre utilizator; -
din prisma exportatorului, leasingul prezinta avantajul de a-i asigura plata efectiva a valorii bunului chiar la momentul livrarii. In alte conditii, plata s-ar fi facut la un termen scadent ulterior, situatie in care s-ar fi putut pune problema determinarii valorii bunului in acest moment.
ASPECTE JURIDICE
Operatiunile de leasing si societatile de leasing dobandesc o reglementare speciala relativ recent in legislatia comerciala romaneasca prin Ordonanta Guvernului nr. 51/1997, republicata in Monitorul Oficial nr. 9/12.01.2000.
Cuvantul leasing face parte din vocabularul limbii engleze. Vine de la substantivul lease, cu semnificatia inchiriere pe timp determinat. Se mai foloseste ca un cuvant compus cu intelesul de arenda (on lease) sau drept concesiune (long lease). In literatura comerciala franceza, institutia anglo-saxona este cunoscuta sub denumirea de Credit Bail (locatiune pe credit). Aceasta a aparut initial sub forma protectiei fondului de comert sau de investitie la expirarea contractului sau de locatiune.
Ordonanta Guvernului nr. 51/1997, republicata, defineste leasingul drept o operatiune comerciala prin care o parte, denumita locator/finantator, transmite pentru o perioada determinata dreptul de folosinta asupra unui bun al carui proprietar este definitia celeilalte parti, denumite utilizator, la solicitarea acesteia, contra unei plati periodice,leasingului denumite rata de leasing. La sfarsitul perioadei de leasing locatorul/finantatorul se obliga sa respecte dreptul de optiune al utilizatorului de a cumpara bunul, de a prelungi contractul de leasing ori de a inceta raporturile contractuale.
Utilizatorul poate opta pentru cumpararea bunului inainte de sfarsitul perioadei de leasing, daca partile convin astfel si daca utilizatorul achita toate obligatiile asumate prin contract.
Obiect al operatiunilor de leasing pot fi bunuri imobile, precum si bunuri mobile de folosinta indelungata, aflate in circuitul civil, cu exceptia inregistrarilor pe banda audio si video a pieselor de teatru, manuscriselor, brevetelor si a drepturilor de autor.
ATENTIE!
Art. 1 alin. 2 din Ordonanta Guvernului nr. 51/1997 privind operatiunile de leasing si societatile de leasing, astfel cum a fost modificata si republicata, exclude in mod expres din obiectul leasingului
drepturile de autor, astfel ca piata economica romaneasca este privata de unul dintre cele mai usor de folosit si mai avantajoase sisteme de finantare leasingul pentru achizitiile de software.
Contractul de leasing cuprinde o suma de acte juridice, marcate de interdependenta dintre ele. Nu exista o juxtapunere, ci un tot unitar, de-sine-statator, in care se contopesc o vanzare (in cazul in care furnizorul difera de finantator), un mandat (precedat de o promisiune bilaterala de locatiune, in sensul ca finantatorul promite ca va da in locatie lucrul pe care il cumpara, iar utilizatorul promite ca il va lua ca locator) si o promisiune unilaterala de vanzare (presupune recunoasterea optiunii de cumparare a utilizatorului).
Operatiunile de leasing cuprind trei faze:
1. Achizitionarea bunului de catre societatea finantatoare (societatea de leasing)
Restituirea treptata de catre beneficiar a creditului primit, folosind resursele financiare obtinute din exploatarea investitiei
Dreptul beneficiarului ca la expirarea contractului sa-si exprime optiunea de a achizitiona bunul cu achitarea valorii reziduale (diferenta dintre pretul platit de investitor si sumele restituite periodic de catre beneficiar).
Pentru efectuarea unei operatiuni de leasing, orice persoana fizica sau juridica trebuie sa trimita unei societati de leasing o oferta ferma insotita de lista cu bunurile ce vor constitui obiectul contractului si de acte din care sa rezulte situatia financiara a solicitantului finantarii. Societatea de leasing, analizand oferta, va putea fie sa accepte finantarea, fie sa o respinga.
La incetarea perioadei de inchiriere, utilizatorul are urmatoarele posibilitati:
a) sa restituie bunul finantatorului, contractul luand astfel sfarsit;
b) sa reinnoiasca locatiunea pentru o noua perioada si cu chirie redusa;
c) sa cumpere bunul la un pret rezidual.
IMPORTANT:
Exista posibilitatea ca utilizatorul sa cumpere bunul si inainte de expirarea termenului de leasing, cu conditia indeplinirii tuturor obligatiilor contractuale si a incheierii unui acord in acest sens cu locatorul.
In cadrul leasingului se utilizeaza termeni si notiuni specifice, definite si in art. 2 din Ordonanta Guvernului nr. 51/1997, republicata, astfel: valoarea de intrare valoarea de achizitie a bunului de catre finantator (cost de achizitie); valoarea totala valoarea totala a ratelor de leasing plus valoarea reziduala; valoarea reziduala valoarea de achizitie a bunului de catre utilizator la momentul expirarii contractului de leasing.
DISTINCTIA LEASING FINANCIAR SI LEASING OPERATIONAL
Definitia leasingului data de Ordonanta Guvernului nr. 51/1997, republicata, a fost modificata prin Legea nr. 571/2003, privind Codul fiscal. Potrivit prevederilor art. 7 alin. (1) lit. c)7 din lege, contractul de leasing financiar este orice contract de leasing care indeplineste cel putin una dintre urmatoarele conditii:
-
riscurile si beneficiile dreptului de proprietate asupra bunului care face obiectul leasingului sunt transferate utilizatorului la momentul la care contractul de leasing produce efecte. Cu alte cuvinte, daca locatarul (utilizatorul) isi asuma toate riscurile si dobandeste posibilitatea de a-si insusi toate avantajele rezultate din utilizarea bunurilor, atunci contractul este de leasing financiar.
Riscurile includ pierderile care rezulta din subutilizarea capacitatilor sau din uzura morala tehnologica. Pierderile pot rezulta si din variatiile rentabilitatii datorate evolutiei conjuncturii economice. Avantajele pot sa fie reprezentate de speranta unei exploatari rentabile pe durata de viata economica a activului si a unui castig care rezulta dintr-o apreciere (crestere) a valorii sale sau dintr-o realizare a unei valori reziduale;
-
contractul de leasing prevede expres transferul dreptului de proprietate asupra bunului ce face obiectul leasingului catre utilizator la momentul expirarii contractului;
-
perioada de leasing depaseste 75% din durata normala de utilizare a bunului ce face obiectul leasingului; in intelesul acestei definitii, perioada de leasing include orice perioada pentru care contractul de leasing poate fi prelungit.
Potrivit prevederile art. 7 alin. (1) lit. c)8 din lege, contractul de leasing operational este orice contract de leasing incheiat intre locator si locatar, care nu indeplineste conditiile contractului de leasing financiar. In aceste conditii, contractul de leasing operational este orice contract de leasing care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii: a) riscurile si beneficiile dreptului de proprietate asupra bunului care face obiectul leasingului nu sunt transferate utilizatorului la momentul la care contractul de leasing produce efecte; b) contractul de leasing nu prevede expres transferul dreptului de proprietate asupra bunului ce face obiectul leasingului catre utilizator la momentul expirarii contractului; c) perioada de leasing nu depaseste 75% din durata normala de utilizare a bunului ce face obiectul leasingului.
Lease-back consta in vanzarea de catre o societate a unor bunuri catre o societate de leasing, urmata de inchirierea lor imediata catre societatea care le-a cedat. Este o varianta a contractului de inchiriere prin care se procura disponibilitati imediate de catre locatar in schimbul platii unor redevente esalonate pe durata contractului.
Intrucat calitatea de finantator o poate avea o societate de leasing, persoana juridica romana sau straina, leasingul poate fi, dupa acest criteriu:
extern.
intern.
Rata de leasing este formata din cota de amortizare + beneficiul stabilit de partile contractante.
ALTE DISTINCTII
Deoarece in practica se constata interferente intre contractele de leasing si alte contracte economice in functie de clauze, va prezentam in continuare cateva exemple cu asemanari si deosebiri ale acestora:
Leasing locatiune
Aparent, leasingul are natura locatiunii, insa din punctul de vedere al utilizatorului este un procedeu de finantare a investitiilor productive, mobiliare si imobiliare, fiind o cale de remobilizare a investitiilor deja efectuate.
Spre deosebire de chirie in cazul contractului de locatiune, redeventa in cazul contractului de leasing cuprinde si ratele de amortizare a bunului.
In cadrul leasingului are loc transferul catre utilizator a tuturor riscurilor si responsabilitatilor, care in cazul locatiunii apartin proprietarului. Prin faptul ca utilizatorul nu este proprietarul bunului, leasingul se aseamana cu locatiunea, desi utilizatorul se comporta ca un bun proprietar.
Leasing credit
Leasingul se aseamana cu un credit de investitii, chiar daca beneficiarul nu devine imediat proprietarul acesteia.
In practica, bancile nu efectueaza operatiuni de leasing in mod direct, ci prin intermediul unor societati specializate. In cazul creditului, institutia este grevata de sarcini reale (gaj, ipoteca), iar la leasing garantia este chiar dreptul de proprietate.
Leasing imprumut
Asemanarea rezulta din faptul ca leasingul presupune obligatia de restituire integrala a finantarii, obligatie ce are aproximativ acelasi continut ca si in cazul imprumutului.
Leasing vanzare-cumparare
Contractul de vanzare cu plata in rate se foloseste in special in situatia achitarii ratelor din veniturile salariale ale persoanelor fizice. In cazul leasingului, finantatorul pastreaza proprietatea, utilizatorului revenindu-i celelalte obligatii si riscuri, spre deosebire de contractul de vanzare-cumparare cu plata in rate unde dreptul de proprietate si riscurile se transmit in momentul incheierii contractului, cu unele restrictii ce revin cumparatorului, convenite sau stabilite prin acte normative, respectiv interdictia de a instraina bunul si obligatia de a-l asigura pe durata platii ratelor.
Asa cum am mentionat, in cazul leasingului, finantatorul pastreaza proprietatea bunului, iar toate celelalte obligatii, inclusiv riscurile, revin utilizatorului, ceea ce constituie o derogare de la regula potrivit careia proprietarul bunului suporta riscul pieirii fortuite a bunului.
Redeventele nu au natura juridica a ratelor, respectiv de plata a pretului, insa vor fi deduse in cazul in care utilizatorul isi manifesta dorinta de a cumpara bunul folosit.
O parte din contractele de leasing incheiate, in functie de clauze, pot fi incadrate la contractele de vanzare-cumparare cu plata in rate.
In cazul contractelor de leasing financiar, partile pot insera o clauza irevocabila de vanzare la expirarea termenului contractual, situatie in care contractul de leasing se aseamana cu contractul de vanzare-cumparare cu plata pretului in rate, in care partile au amanat transferul proprietatii bunului vandut la un moment ulterior realizarii acordului de vointa.
Operatiunile de leasing pot avea ca obiect utilizarea atat a bunurilor mobile, cat si a celor imobile, daca acestea se afla in circuitul civil, inclusiv:
valori mobiliare;
bunuri de folosinta indelungata;
echipamente industriale (utilaje, masini, instalatii);
constructii cu destinatie comerciala sau industriala;
elemente corporale ale fondului de comert s.a.
IMPORTANT:
Nu pot constitui obiect al unor operatiuni de leasing:
-inregistrarile pe banda audio si video;
-piesele de teatru;
-manuscrisele, brevetele si drepturile de autor;
-alte bunuri/ drepturi nesusceptibile de apropiere ( dobandire)
Conform art. 22, din Ordonanta Guvernului nr. 51/1997, republicata, se aplica si cazului in care o persoana juridica isi vinde echipamentul industrial unei societati de leasing pentru a-l utiliza ulterior in sistem de leasing, cu obligatia de rascumparare.
Mai multe societati comerciale pot incheia un contract prin care sa utilizeze in comun bunul obiect al contractului de leasing.
De asemenea, echipamentele industriale sau constructiile pot fi utilizate in sistem de leasing de catre mai multe societati comerciale in conditiile in care intre acestea s-a incheiat un contract pentru realizarea unei investitii sau pentru folosinta comuna.
Exemplu:
Societatea Alfa detine echipament industrial (mijloace fixe). Societatea Beta detine o constructie sediul desfasurarii activitatilor (hala de productie si cladiri administrative). Societatile Gama si Delta nu detin nici echipament, nici cladiri. Ele vor putea incheia un contract de leasing cu societatile Alfa si Beta in scopul folosirii acestor bunuri in comun.
Societatile Alfa si Beta vor avea calitatea de locator, iar societatile Gama si Delta calitatea de utilizator.
In schimbul folosintei, societatile-utilizator vor plati o suma de bani cu titlu de rata de leasing in care va fi inclusa si o marja de profit pentru locator.
Calitatea de finantator in cadrul operatiunilor de leasing o poate avea societatea de leasing, persoana juridica romana sau straina. Societatile de leasing persoane juridice romane se infiinteaza si functioneaza potrivit Legii nr. 31/1990, privind societatile comerciale, republicata.
Acestea pot functiona ca societati specializate, care au ca obiect unic de activitate operatiunile de leasing, sau ca societati care cuprind in obiectul de activitate si leasingul diferitelor grupe de bunuri (de exemplu: leasingul de echipament industrial, de bunuri de folosinta indelungata s.a.).
ATENTIE!
Pentru valabila infiintare a societatii de leasing, capitalul social minim, subscris si varsat integral la infiintare, trebuie sa fie de 500 milioane lei.
Societatile de leasing care perfecteaza un contract de leasing avand ca obiect utilizarea unei constructii sau realizarea si utilizarea unei constructii pot dobandi:
a) dreptul de folosinta sau de achizitie a terenului pe care se efectueaza lucrarea de catre antreprenor;
b) dreptul irevocabil de achizitie a constructiei la expirarea contractului de leasing.
Societatile de leasing pot fi impartite in trei categorii:
● societati de leasing infiintate de grupuri financiare, care beneficiaza de finantare, clienti si proceduri de analiza din partea grupului, dar care se conformeaza, de regula, unor proceduri rigide si consumatoare de timp;
● societati de leasing infiintate de producatori sau importatori ai anumitor categorii categorii de de bunuri (autovehicule, bunuri de folosinta indelungata etc.) care beneficiaza de reduceri de preturi din partea firmelor producatoare si de preturi avantajoase, dar care actioneaza doar ca instrumente de promovare a vanzarilor;
● societati de leasing independente care pentru a se afirma pe piata promoveaza dinamismul, operativitatea si capacitatea de a acoperi segmente ramase neacoperite de primele doua categorii de societati.