Raport GRATUIT pentru contabili

ChatGPT pentru Contabili TOP prompturi utile explicat clar
Solutia simpla pentru a profita de tehnologia AI!

In cazul societatilor care inregistreaza un activ net negativ, un asociat poate lua in considerare cesionarea creantei rezultate din imprumutul acordat societatii catre un tert neafiliat. O astfel de operatiune este posibila, insa trebuie analizata din perspectiva conditiilor in care poate fi realizata si a efectelor pe care le produce asupra societatii si a partilor implicate.
In cele ce urmeaza analizam daca asociatul poate cesiona, integral sau partial, creanta catre un tert neafiliat si care sunt principalele implicatii juridice ale acestei operatiuni.
"Unul din asociatii unui SRL din Romania are un imprumut in aceasta societate. Poate vinde partial aceasta creanta catre un tert neafiliat in conditiile in care activul net este negativ si imprumutul nu poate fi restituit?"
Da, in principiu, asociatul poate cesiona cu titlu oneros, integral sau partial, creanta rezultata din imprumutul acordat societatii catre un tert neafiliat. Activul net negativ si imposibilitatea momentana de restituire a imprumutului nu determina, prin ele insele, indisponibilizarea creantei.
Totusi, operatiunea trebuie analizata distinct din perspectiva valabilitatii cesiunii de creanta, a efectelor asupra societatii debitoare, a obligatiei de reconstituire a activului net si, eventual, de conversie a creantelor asociatilor si a riscului de insolventa.
Modificari legislative importante in 2026 privind imprumuturile intre societati si asociati, acordarea dividendelor, regimul activului net! Aflati noile reguli stabilite prin Legea nr. 239/2025 parcurgand lucrarea
Imprumuturi asociati-societati. Conditii legale si riscuri fiscale >>
Potrivit art. 1.566 si urmatoarele din Codul civil, creanta poate fi transmisa de creditor unei alte persoane prin cesiune, daca:
-cesiunea nu este interzisa prin contractul de imprumut;
-creanta nu este declarata netransmisibila prin lege;
-natura obligatiei nu exclude transmiterea;
-creanta este determinata sau cel putin determinabila.
Fiind vorba despre o creanta baneasca, aceasta este, de regula, divizibila. Prin urmare, asociatul poate cesiona integral sau numai o parte din soldul imprumutului.
De exemplu, daca asociatul are o creanta de 500.000 lei, poate cesiona unui tert suma de 200.000 lei, ramanand creditor al societatii pentru diferenta de 300.000 lei.
Nu este necesar acordul societatii debitoare, daca in contractul de imprumut nu exista o clauza care conditioneaza cesiunea de acest acord. Societatea trebuie insa notificata cu privire la cesiune sau trebuie sa o accepte, pentru ca cesiunea sa ii fie opozabila.
Ghidul practic al contabilului din domeniul constructiilor
Cartea verde a Contabilitatii 2026
Cartea verde a contabilitatii 2026
Cesiunea nu inseamna ca societatea restituie imprumutul. Se schimba numai persoana creditorului. Asociatul ramane creditor pentru partea necedata, tertul devine creditor pentru partea cesionata.
Societatea nu este parte obligatorie in contractul de cesiune si nu plateste pretul cesiunii. Pretul este datorat de tert asociatului cedent.
Pretul platit de cesionar nu modifica valoarea datoriei in contabilitatea societatii. Daca o creanta nominala de 200.000 lei este vanduta cu 100.000 lei, societatea continua sa datoreze, in principiu, 200.000 lei, daca prin contract nu s-a prevazut si o remitere partiala de datorie.
Dupa notificarea cesiunii, societatea trebuie sa reclasifice partea cesionata din contul 4551 Actionari/asociati conturi curente , deoarece noul creditor nu mai este asociat. Contul concret utilizat pentru noul creditor se stabileste in functie de natura si scadenta datoriei, de exemplu contul 462 Creditori diversi sau un cont corespunzator imprumuturilor si datoriilor asimilate.
O posibila reclasificare, pentru partea cesionata, este:
4551 Actionari/asociati conturi curente = 462 Creditori diversi
Operatiunea nu genereaza inregistrarea unui venit sau a unei cheltuieli pentru societate, deoarece valoarea totala a datoriei sale nu se modifica.
Cesiunea nu conduce la reconstituirea activului net. Datoria societatii ramane in bilant la aceeasi valoare, schimbandu-se numai creditorul.
Prin urmare, totalul activelor nu se modifica, totalul datoriilor nu se modifica, capitalurile proprii nu se modifica, activul net ramane negativ sau sub limita legala.
Societatea trebuie sa aplice in continuare masurile prevazute de art. 153 din Legea nr. 31/1990, dispozitii aplicabile si SRL-urilor potrivit alin. (4 ). Cesiunea creantei nu inlocuieste obligatia de convocare a adunarii generale si nici obligatia de reconstituire a activului net.
Art. 153 alin. (4 ) se refera la societatile care:
-se afla in situatia diminuarii activului net prevazuta la alin. (1);
-inregistreaza datorii fata de actionari sau asociati rezultate din imprumuturi ori alte finantari;
-nu reconstituie activul net in termenul prevazut de lege.
Pentru acestea, legea instituie obligatia majorarii capitalului social prin conversia creantelor respective.
In urma unei cesiuni reale si opozabile societatii, partea cesionata nu mai reprezinta, din punct de vedere formal, o datorie fata de asociat, ci o datorie fata de un tert. Interpretarea prevederii de la alin. (4 ) conduce la concluzia ca obligatia speciala de conversie priveste creantele care se afla inca in patrimoniul asociatilor la momentul la care devine incidenta obligatia legala.
Prin urmare, partea necedata, ramasa in patrimoniul asociatului, poate intra sub obligatia de conversie, dar partea cesionata efectiv unui tert neafiliat nu mai este, in principiu, o creanta a asociatului. Cesiunea nu inlatura obligatia societatii de a-si reconstitui activul net.
Atentie! Nu recomand cesiunea exclusiv ca mecanism de evitare a conversiei obligatorii. Exista un risc juridic ridicat daca tertul este numai un creditor aparent, iar asociatul pastreaza in realitate beneficiile sau controlul creantei.
In asemenea situatie, cesiunea ar putea fi reconsiderata in raport cu scopul real al operatiunii si cu caracterul imperativ al art. 153 alin. (4 ).
Legea 239/2025 intareste regimul aplicabil societatilor care ajung in situatia in care activul net scade sub jumatate din capitalul social subscris, ca urmare a pierderilor. Lucrarea "Imprumuturi asociati-societati. Conditii legale si riscuri fiscale" explica impecabil modificarile legislative recente, de mare interes atat pentru antreprenori, cat si pentru profesionistii contabili care trebuie sa asigure conformarea efectiva in practica.
Click aici >>
Activul net negativ nu este identic, in mod automat, cu insolventa:
-activul net negativ reflecta o situatie patrimoniala;
-insolventa presupune insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide si exigibile.
Daca imprumutul este scadent, iar societatea nu il poate plati, trebuie analizata si incidenta Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa. Cesiunea creantei nu modifica scadenta si nu transforma o datorie exigibila intr-una neexigibila.
De asemenea, daca asociatul detinea cel putin 10% din capitalul social, creanta provenita din imprumut poate avea, in eventualitatea deschiderii insolventei, regimul unei creante subordonate conform art. 161 pct. 10 lit. a) din Legea nr. 85/2014. Simplul transfer catre un tert nu ofera certitudinea ca poate fi inlaturata natura subordonata a creantei, deoarece aceasta rezulta din originea finantarii.
Asociatul poate cesiona partial creanta catre un tert neafiliat, chiar daca societatea are activ net negativ si nu dispune de fonduri pentru restituirea imprumutului, cu conditia ca cesiunea sa nu fie interzisa contractual si sa fie efectiva, reala si opozabila societatii.
Inaintea operatiunii trebuie verificate contractul initial, scadenta, situatia exacta a activului net, momentul de la care curg termenele prevazute de art. 153 si existenta eventualelor indicii de insolventa.
Legea societatilor nr. 31/1990
Art. 153 24. -
(1) Daca consiliul de administratie, respectiv directoratul, constata ca, in urma unor pierderi, stabilite prin situatiile financiare anuale aprobate conform legii, activul net al societatii, determinat ca diferenta intre totalul activelor si totalul datoriilor acesteia, s-a diminuat la mai putin de jumatate din valoarea capitalului social subscris, va convoca de indata adunarea generala extraordinara pentru a decide daca societatea trebuie sa fie dizolvata.
(2) Prin actul constitutiv se poate stabili ca adunarea generala extraordinara sa fie convocata chiar si in cazul unei diminuari a activului net mai putin semnificativa decat cea prevazuta la alin. (1), stabilindu-se acest nivel minim al activului net prin raportare la capitalul social subscris.
(3) Consiliul de administratie, respectiv directoratul, va prezenta adunarii generale extraordinare intrunite potrivit alin. (1) un raport cu privire la situatia patrimoniala a societatii, insotit de observatii ale cenzorilor sau, dupa caz, ale auditorilor interni. Acest raport trebuie depus la sediul societatii cu cel putin o saptamana inainte de data adunarii generale, pentru a putea fi consultat de orice actionar interesat. In cadrul adunarii generale extraordinare, consiliul de administratie, respectiv directoratul, ii va informa pe actionari cu privire la orice fapte relevante survenite dupa redactarea raportului scris.
(4) Daca adunarea generala extraordinara nu hotaraste dizolvarea societatii, atunci societatea este obligata ca, cel tarziu pana la incheierea exercitiului financiar ulterior celui in care au fost constatate pierderile si sub rezerva dispozitiilor art. 10, sa procedeze la reducerea capitalului social cu un cuantum cel putin egal cu cel al pierderilor care nu au putut fi acoperite din rezerve, daca in acest interval activul net al societatii nu a fost reconstituit pana la nivelul unei valori cel putin egale cu jumatate din capitalul social.
(41) Nerespectarea de catre societate a obligatiei de reconstituire a activului net pana la nivelul unei valori cel putin egale cu jumatate din capitalul social in termenul prevazut la alin. (4) constituie contraventie si se sanctioneaza, prin derogare de la prevederile art. 8 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, cu amenda de la 10.000 lei la 200.000 lei. 18/12/2025 - alineatul a fost introdus prin Lege 239/2025.
(42) Societatile aflate in situatia prevazuta la alin. (1) care inregistreaza datorii fata de actionari rezultate din imprumuturi sau alte finantari acordate de acestia si care nu respecta obligatia prevazuta la alin. (4) in termen de 2 ani de la incheierea exercitiului financiar ulterior celui in care au fost constatate pierderile au obligatia de a majora capitalul social prin conversia acestor creante, cu respectarea drepturilor celorlalti actionari, prevazute la art. 216. 18/12/2025 - alineatul a fost introdus prin Lege 239/2025.
(43) Nerespectarea de catre societate a obligatiei prevazute la alin. (42) constituie contraventie si se sanctioneaza, prin derogare de la prevederile art. 8 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, cu amenda de la 40.000 lei la 300.000 lei. 18/12/2025 - alineatul a fost introdus prin Lege 239/2025.
(44) Dispozitiile alin. (1) - (4), (41) - (43) si (5) se aplica in mod corespunzator si societatilor cu raspundere limitata. 18/12/2025 - alineatul a fost introdus prin Lege 239/2025.
(45) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor prevazute la alin. (41) si (43) se fac de catre persoanele imputernicite din cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala. Prevederile prezentului alineat se aplica incepand cu anul 2027, raportat la situatiile financiare anuale aferente exercitiului financiar care incepe la data de 1 ianuarie 2025 sau ulterior acestei date. 18/12/2025 - alineatul a fost introdus prin Lege 239/2025.
(46) Prin derogare de la prevederile art. 13 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, aplicarea sanctiunilor prevazute la alin. (41) si (43) se prescrie in termen de 12 luni de la data savarsirii faptelor.
Codul Civil din 2009
Parte integranta din Lege 287/2009
Art. 1.566. -
(1) Cesiunea de creanta este conventia prin care creditorul cedent transmite cesionarului o creanta impotriva unui tert.
(2) Dispozitiile prezentului capitol nu se aplica:
a) transferului creantelor in cadrul unei transmisiuni universale sau cu titlu universal;
b) transferului titlurilor de valoare si altor instrumente financiare, cu exceptia dispozitiilor sectiunii a 2-a din prezentul capitol.
Felurile cesiunii
Art. 1.567. -
(1) Cesiunea de creanta poate fi cu titlu oneros sau cu titlu gratuit.
(2) Daca cesiunea este cu titlu gratuit, dispozitiile prezentei sectiuni se completeaza in mod corespunzator cu cele din materia contractului de donatie.
(3) Daca cesiunea este cu titlu oneros, dispozitiile prezentului capitol se completeaza in mod corespunzator cu cele din materia contractului de vanzare-cumparare sau, dupa caz, cu cele care reglementeaza orice alta operatiune juridica in cadrul careia partile au convenit sa se execute prestatia constand in transmiterea unei creante.
Transferul drepturilor
Art. 1.568. -
(1) Cesiunea de creanta transfera cesionarului:
a) toate drepturile pe care cedentul le are in legatura cu creanta cedata;
b) drepturile de garantie si toate celelalte accesorii ale creantei cedate.
(2) Cu toate acestea, cedentul nu poate sa predea cesionarului, fara acordul constituitorului, posesia bunului luat in gaj. In cazul in care constituitorul se opune, bunul gajat ramane in custodia cedentului.
Creante care nu pot fi cedate
Art. 1.569. -
(1) Nu pot face obiectul unei cesiuni creantele care sunt declarate netransmisibile de lege.
(2) Creanta ce are ca obiect o alta prestatie decat plata unei sume de bani poate fi cedata numai daca cesiunea nu face ca obligatia sa fie, in mod substantial, mai oneroasa.
Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa
Art. 161. -
Creantele se platesc, in cazul falimentului, in urmatoarea ordine:
10. creantele subordonate, in urmatoarea ordine de preferinta:
a) creantele nascute in patrimoniul tertilor dobanditori de reacredinta ai bunurilor debitorului in temeiul art. 120 alin. (2), cele cuvenite subdobanditorilor de rea-credinta in conditiile art. 121 alin. (1), precum si creditele acordate persoanei juridice debitoare de catre un asociat sau actionar detinand cel putin 10% din capitalul social, respectiv din drepturile de vot in adunarea generala a asociatilor ori, dupa caz, de catre un membru al grupului de interes economic;
Raspuns oferit in luna iulie 2026 de catre specialistii site-ului PortalCodulFiscal.ro. Dati click AICI pentru a vedea toate noutatile contabile + consultanta si raspunsuri detaliate de la experti.
Articole similare
Activ net negativ si imprumut acordat societatii: In ce conditii poate asociatul sa cesioneze creanta catre un tert neafiliat?Conversie dividende de incasat in imprumut: Cum se inregistreaza in contabilitateAtentie la imprumuturile asociati-societati: Conditii legale si riscuri fiscaleAcordare imprumut administrator: Atentie la plafonul de 5.000 euro prevazut de Legea nr. 31/1990!Imprumut intre societati afiliate: Stabilirea dobanzii si inregistrarile contabileUltimele articole
Imprumut intre societati afiliate: dobanda practicata si cum se intocmeste dosarul preturilor de transferImprumut intre doua societati: implicatii fiscale si monografia contabila privind renuntarea la restituirea imprumutului acordatSocietate care primeste imprumut de la asociat. Care sunt inregistrarile contabile?Societate pe actiuni: poate fi creditata de un actionar care este persoana juridica?Imprumut intre societati afiliate. Care este monografia contabila a acestei operatiuni
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
"ChatGPT pentru Contabili TOP prompturi utile"
Solutia simpla pentru a profita de tehnologia AI!