Intrebare:
Suntem in curs de reevaluare cladiri si terenuri. Reevaluarea este realizata cu ajutorul unei firme specializate. Mijloacele fixe au atat valoare contabila cat si fiscala, ultima reevaluare fiind in 2007. Am rugamintea sa-mi comunicati monografia privind inregistrarea diferentelor din reevaluare atat contabil cat si fiscal, cu variante de crestere sau diminuare de valoare.
Raspuns:
Reevaluarea imoblizarilor corporale reprezinta tratamentul alternativ permis prevazut in OMEF 3055 /2009 dar si in IAS 16. Societatile comerciale pot proceda la reevaluarea imobilizarilor corporale existente la sfarsitul exercitiului financiar, astfel incat acestea sa fie prezentate in contabilitate la valoarea justa, cu reflectarea rezultatelor acestei reevaluari in situatiile financiare intocmite pentru acel exercitiu.
Â
Reevaluarea imobilizarilor corporale se face la valoarea justa de la data bilantului. Valoarea justa se determina pe baza unor evaluari efectuate, de regula, de profesionisti calificati in evaluare, membri ai unui organism profesional in domeniu, recunoscut national si international.
Â
In cazul in care, ulterior recunoasterii initiale ca activ, valoarea unui activ imobilizat este determinata pe baza reevaluarii activului respectiv, valoarea rezultata din reevaluare va fi atribuita activului, in locul costului de achizitie/costului de productie sau al oricarei alte valori atribuite inainte acelui activ. in astfel de cazuri, regulile privind amortizarea se vor aplica activului avand in vedere valoarea acestuia, determinata in urma reevaluarii.
Ghidul practic al contabilului din domeniul constructiilor
Impozitarea veniturilor din chirii 2024
Marea Carte Verde a Monografiilor Contabile 2024 varianta tiparita
Elementele dintr-o grupa de imobilizari corporale se reevalueaza simultan pentru a se evita reevaluarea selectiva si raportarea in situatiile financiare anuale a unor valori care sunt o combinatie de costuri si valori calculate la date diferite.
Â
Daca un activ imobilizat este reevaluat, toate celelalte active din grupa din care face parte trebuie reevaluate. O grupa de imobilizari corporale cuprinde active de aceeasi natura si utilizari similare, aflate in exploatarea unei entitati.
Â
Reevaluarile trebuie facute cu suficienta regularitate, astfel incat valoarea contabila sa nu difere substantial de cea care ar fi determinata folosind valoarea justa de la data bilantului. Valoarea justa a imobilizarilor corporale este determinata, in general, plecand de la valoarea lor de piata.
Â
In cazul in care se efectueaza reevaluarea imobilizarilor corporale, diferenta dintre valoarea rezultata in urma reevaluarii si valoarea la cost istoric trebuie prezentata la rezerva din reevaluare, ca un subelement distinct in "Capital si rezerve" (contul 105 "Rezerve din reevaluare"). Tratamentul in scop fiscal al rezervei din reevaluare trebuie prezentat in notele explicative.
Â
Amortizarea calculata pentru imobilizarile corporale astfel reevaluate se inregistreaza in contabilitate incepand cu exercitiul financiar urmator celui pentru care s-a efectuat reevaluarea.
Â
La reevaluarea unei imobilizari corporale, amortizarea cumulata la data reevaluarii este tratata in unul din urmatoarele moduri:
a) recalculata proportional cu schimbarea valorii contabile brute a activului, astfel incat valoarea contabila a activului, dupa reevaluare, sa fie egala cu valoarea sa reevaluata. Aceasta metoda este folosita, deseori, in cazul in care activul este reevaluat prin aplicarea unui indice; sau
b) eliminata din valoarea contabila bruta a activului si valoarea neta, determinata in urma corectarii cu ajustarile de valoare, este recalculata la valoarea reevaluata a activului. Aceasta metoda este folosita, deseori, pentru cladirile care sunt reevaluate la valoarea lor de piata.
Â
Surplusul din reevaluare inclus in rezerva din reevaluare este capitalizat prin transferul direct in rezerve (contul 1065 "Rezerve reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluare"), atunci cand acest surplus reprezinta un castig realizat. Castigul se considera realizat la scoaterea din evidenta a activului pentru care s-a constituit rezerva din reevaluare. Cu toate acestea, o parte din castig poate fi realizat pe masura ce activul este folosit de entitate. in acest caz, valoarea rezervei transferate este diferenta dintre amortizarea calculata pe baza valorii contabile reevaluate si valoarea amortizarii calculate pe baza costului initial al activului.
Â
Daca rezultatul reevaluarii este o crestere fata de valoarea contabila neta, atunci aceasta se trateaza astfel:
- ca o crestere a rezervei din reevaluare prezentata in cadrul elementului "Capital si rezerve", daca nu a existat o descrestere anterioara recunoscuta ca o cheltuiala aferenta acelui activ;
sau
- ca un venit care sa compenseze cheltuiala cu descresterea recunoscuta anterior la acel activ.
Daca rezultatul reevaluarii este o descrestere a valorii contabile nete, aceasta se trateaza ca o cheltuiala cu intreaga valoare a deprecierii, atunci cand in rezerva din reevaluare nu este inregistrata o suma referitoare la acel activ (surplus din reevaluare) sau ca o scadere a rezervei din reevaluare prezentata in cadrul elementului "Capital si rezerve", cu minimul dintre valoarea acelei rezerve si valoarea descresterii, iar eventuala diferenta ramasa neacoperita se inregistreaza ca o cheltuiala.
Â
Rezerva din reevaluare trebuie redusa in masura in care sumele transferate la aceasta nu mai sunt necesare pentru aplicarea metodei de evaluare utilizate si pentru obtinerea scopului sau.
Sumele reprezentand diferente de natura veniturilor si cheltuielilor rezultate la reevaluare trebuie prezentate separat in contul de profit si pierdere.
Â
Nicio parte din rezerva din reevaluare nu poate fi distribuita, direct sau indirect, cu exceptia cazului in care activul reevaluat a fost valorificat, situatie in care surplusul din reevaluare reprezinta castig efectiv realizat.
 in cazul in care se efectueaza reevaluarea, in notele explicative trebuie prezentate, separat pentru fiecare element din bilant de natura imobilizarilor corporale reevaluate, urmatoarele informatii:
a) valoarea la cost istoric a imobilizarilor reevaluate si suma ajustarilor cumulate de valoare;
 sau
b) valoarea la data bilantului a diferentei dintre valoarea rezultata din reevaluare si cea reprezentand costul istoric si, atunci cand este cazul, valoarea cumulata a ajustarilor suplimentare de valoare.
Â
Indiferent daca valoarea rezervei a fost modificata sau nu in cursul exercitiului financiar, entitatile trebuie sa prezinte in notele explicative urmatoarele informatii:
a) valoarea rezervei din reevaluare la inceputul exercitiului financiar;
b) diferentele din reevaluare transferate la rezerva din reevaluare in cursul exercitiului financiar;
c) sumele capitalizate sau transferate intr-un alt mod din rezerva din reevaluare in cursul exercitiului financiar, prezentandu-se natura oricarui astfel de transfer, cu respectarea legislatiei in vigoare;
d) valoarea rezervei din reevaluare la sfarsitul exercitiului financiar.
Â
Variante de efectuare a reevaluarii:
- se reevalueaza simultan valoarea bruta si amortizarea cumulata
 sau
- se reevalueaza numai valoarea contabila neta a bunului.
Â
Reflectarea in contabilitate a rezultatelor reevaluarii
Exista doua posibilitati de reflectare in contabilitate a rezultatelor reevaluarii imobilizarilor corporale, determinate de informatiile prezentate in rapoartele de evaluare, si anume:
- recalcularea proportionala atat a valorii brute a activului, cat si a amortizarii;
- prezentarea activului la valoarea justa prin anularea amortizarii.
Â
Tratamentul amortizarii aferent reevalarii:
- in cazul efectuarii reevaluarii, regulile privind amortizarea se vor aplica activului avand in vedere valoarea acestuia, determinata in urma reevaluarii.
Â
Amortizarea cumulata, la data reevaluarii este tratata in unul din urmatoarele moduri:
- este recalculata proportional cu schimbarea valorii contabile brute a activului, astfel incat valoarea contabila a activului, dupa reevaluare, sa fie egala cu valoarea sa reevaluata. Aceasta metoda este folosita, deseori, in cazul in care activul este reevaluat prin aplicarea unui indice; sau este eliminata din valoarea contabila bruta a activului si valoarea neta, determinata in urma corectarii cu ajustarile de valoare si este recalculata la valoarea reevaluata a activului. Aceasta metoda este folosita deseori pentru cladirile care sunt reevaluate la valoarea lor de piata.
Â
Din punct de vedere fiscal, OUG 34/2009 a introdus impozitarea rezervelor din reevaluarea mijloacelor fixe, inclusiv a terenurilor, efectuate dupa data de 1 ianuarie 2004, care sunt deduse la calculul profitului impozabil prin intermediul amortizarii fiscale sau al cheltuielilor privind activele cedate si /sau casate. Aceste rezerve din reevaluare se impoziteaza concomitent cu deducerea amortizarii fiscale, respectiv la momentul scaderii din gestiune a mijloacelor fixe respective, dupa caz.
Â
Nu intra sub incidenta impozitarii, rezervele din reevaluarea mijloacelor fixe, inclusiv a terenurilor efectuate dupa data de 01.01.2004, existente in sold in contul 1065 “Rezerve reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluare” la data de 30.04.2009 care au fost deduse la calculul impozitului pe profit, aceste rezerve impozitandu-se la momentul modificarii destinatiei acestora.
Â
Exemplu: Cresterea valorii mijlocului fix.
Â
Presupunem ca o societate are in evidenta o cladire, pe care a achizitionat-o in luna decembrie 2007. Valoarea acesteia era de 100.000 lei. Perioada de amortizare este de 40 de ani. Se utilizeaza amortizarea liniara. La 31.12.2009 efectueaza o reevaluare iar valoarea neta – noua valoare a cladirii este de 150.000 lei.
Situatia imobilului se prezinta astfel:
- in perioada ianuarie 2008 - decembrie 2009 – societatea a calculat amortizarea astfel:
Amortizare anuala = Valoarea cladirii / 40 de ani = 100.000 /40 = 2.500 lei/an
- valoarea neta a cladirii la 31.12.2009 = Valoare de intrare - Amortizare efectuata = 100.000 lei - 5.000 lei = 95.000 lei
- in urma reevaluarii de la 31.12.2009, valoarea cladirii a devenit de 150.000 lei
- se inregistreaza o diferenta de reevaluare de 55.000 lei;
Â
in evidenta contabila, la 31.12.2009 se efectueaza:
 - reflectarea inregistrarii diferentei din reevaluare:
Â
212
“Constructii” = 105
 “Rezerve din reevaluare” 55.000 lei
Â
 - eliminarea amortizarii efectuate pana la 31.12.2009
2812
“Amortizare aferenta constructii” = 212
“Constructii” 5.000 lei
Â
Daca se opteaza pentru varianta realizarii castigului din reevaluare pe masura ce activul este folosit de entitate, atunci se transfera rezerva la valoarea constand in diferenta dintre amortizarea calculata pe baza valorii contabile reevaluate si valoarea amortizarii calculate pe baza costului initial al activului.
Tratamentul realizarii castigului din reevaluarea imobilizarilor reprezinta un element al politicilor contabile ale entitatii.
Â
In urma reevaluarii, incepand cu 1 ianuarie 2010 se recalculeaza amortizarea cladirii:
Valoare reevaluata imobil = 150.000 lei
Durata ramasa de functionare = 38 ani
Amortizare dupa reevauare = 150.000 : 38 ani = 3.947 lei / an amortizare lunara = 3.947 lei : 12 luni = 329 lei /luna., din care:
- amortizare aferenta cost istoric = 208 lei /luna;
- amortizare aferenta surplusului din reevaluare = 121 lei /luna.
Â
Societatea, prin politicile contabile a stabilit transferarea castigului realizat in contul 1065 “Rezerve reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluare” lunar, pe masura amortizarii cladirii.
Astfel, incepand cu luna ianuarie societatea va efectua urmatoarele inregistrari contabile in legatura cu cladirea respectiva:
- inregistrarea amortizarii:
Â
6811
“Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor” = 2811
 “Amortizarea cladirilor” 329 lei
Â
- transferul castigului realizat:
Â
105
“Rezerve din reevaluare” = 1065
 “Rezerve reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluare” 121 lei
Â
Din punct de vedere fiscal, societatea va considera venit impozabil sumele transferate in contul 1065Â “Rezerve reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluare” la calculul impozitului pe profit.
Â
Exemplu: Reducerea valorii mijlocului fix.
Â
Presupunem ca o societate are in evidenta o cladire, pe care a achizitionat-o in luna decembrie 2007. Valoarea acesteia era de 100.000 lei. Perioada de amortizare este de 40 de ani. Se utilizeaza amortizarea liniara. La 31.12.2009 efectueaza o reevaluare iar valoarea neta – noua valoare a cladirii este de 85.000Â lei.
Situatia imobilului se prezinta astfel:
- in perioada ianuarie 2008 - decembrie 2009 – societatea a calculat amortizarea astfel:
Amortizare anuala = Valoarea cladirii / 40 de ani = 100.000 /40 = 2.500 lei/an
- valoarea neta a cladirii la 31.12.2009 = Valoare de intrare - Amortizare efectuata = 100.000 lei - 5.000 lei = 95.000 lei
- in urma reevaluarii de la 31.12.2009, valoarea cladirii a devenit de 85.000Â lei
- se inregistreaza o descrestere din reevaluare de 10.000 lei. Nu exista rezerve din reevaluare inregistrate.
in evidenta contabila, la 31.12.2009 se efectueaza:
 - reflectarea inregistrarii diferentei din reevaluare:
Â
6813
“Cheltuieli de exploatare privind ajustari pentru deprecierea imobilizarilor” = 212
“Constructii” 10.000 lei
Â
Aceasta suma din contul 6813 va fi considerata nedeductibila la calculul impozitului pe profit.
Â
Exemplu: Reducerea valorii mijlocului fix in situatia in care anterior acesta a fost reevauat in sensul cresterii valorii acestuia.
Â
Presupunem ca o societate are in evidenta o cladire, pe care a achizitionat-o in luna decembrie 2005. Valoarea acesteia era de 100.000 lei. Perioada de amortizare este de 40 de ani. Se utilizeaza amortizarea liniara. La 31.12.2007 se efectueaza o reevaluare iar valoarea neta – noua valoare a cladirii este de 120.000Â lei. La 31.12.2009, societatea efectueaza o noua reevaluare si noua valoare neta a cladirii este de 70.000 lei. Societatea a optat pentru transferul castigului realizat la cedarea sau casarea imobilului.
Situatia imobilului se prezinta astfel:
- in perioada ianuarie 2006 - decembrie 2007 – societatea a calculat amortizarea astfel:
Amortizare anuala = Valoarea cladirii / 40 de ani = 100.000 /40 = 2.500 lei/an
- valoarea neta a cladirii la 31.12.2007 = Valoare de intrare - Amortizare efectuata = 100.000 lei - 5.000 lei = 95.000 lei
- in urma reevaluarii de la 31.12.2007, valoarea cladirii a devenit de 120.000Â lei
- diferenta din reevaluare: 120.000 -95.000 = 25.000
- noua amortizare anuala: 120.000 : 38 ani = 3.158 lei /an
- amortizare inregistrata in perioada ianuarie 2008 -31.12.2009 = 3.158 x 2 ani = 6.316 lei
- noua valoare neta la 31.12.2009 = 120.000 – 6.316 = 113.684 lei
- se inregistreaza o descrestere din reevaluare in urma reevaluarii din decembrie 2009 de 43.684Â lei.
in evidenta contabila, la 31.12.2007 s-au efectuat urmatoarele inregistrari contabile:
Reflectarea inregistrarii diferentei din reevaluare:
Â
212
“Constructii” = 105
 “Rezerve din reevaluare” 25.000 lei
Â
 - eliminarea amortizarii efectuate pana la 31.12.2007
2812
“Amortizare aferenta constructii” = 212
“Constructii” 5.000 lei
Â
- inregistrarea amortizarii in perioada ianuarie 2008 -31.12.2009:
Â
6811
“Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor” = 2811
 “Amortizarea cladirilor” 6.316  lei
Reflectarea inregistrarii diferentei din reevaluare la 31.12.2009
Â
%
Â
105
“Rezerve din reevaluare”
6813
“Cheltuieli de exploatare privind ajustari pentru deprecierea imobilizarilor” = 212
“Constructii” 43.684 lei
Â
25.000 lei
Â
18.684 lei
Â
Nota:
Din contul 105 “Rezerve din reevaluare” – suma de 1.316 a reprezentat castig realizat (diferena dintre amortizarea aferenta valorii reevaluate si cea aferenta costului istoric), astfel ca diferenta de 17.368 lei (18.684 lei -1.316 lei) reprezinta cheltuiala nedeductibila la calculul impozitului pe profit.
Totodata suma din contul 6813 ““Cheltuieli de exploatare privind ajustari pentru deprecierea imobilizarilor”va fi considerata nedeductibila la calculul impozitului pe profit.
