Care este diferenta intre negocierile voluntare de restructurare extrajudiciara si procedurile formale de insolventa si pre-insolventa

Intre negocierile voluntare de restructurare extrajudiciara si procedurile formale de insolventa exista urmatoarele diferente:

a) Negocierile extrajudiciare voluntare de restructurare a obligatiilor nu urmaresc modificarea drepturilor sau impunerea de obligatii creditorilor care nu participa la negocieri sau care nu agreeaza rezultatul acestora;
b) Negocierile extrajudiciare voluntare de restructurare a obligatiilor sunt, prin esenta,
consensuale si nu aduc atingere drepturilor legale ale debitorilor si/sau creditorilor;
c) Atat procesul de negociere, cat si acordurile care se incheie intre debitor si creditori in cadrul demersurilor voluntare de restructurare extrajudiciara sunt flexibile, se pot realiza intr-o perioada mai scurta de timp si cu un risc reputational mai scazut prin evitarea publicitatii negative a procedurii formale de insolventa;
d) Negocierile extrajudiciare pot crea premisele evitarii intrarii in incapacitate de plata si declararii starii de insolventa;
e) Negocierile extrajudiciare creeaza un context favorabil pentru obtinerea unor finantari suplimentare;
f) Negocierile extrajudiciare nu conduc la suspendarea, automata, a actiunilor judiciare si extrajudiciare impotriva patrimoniului debitorului;
g) Negocierile extrajudiciare voluntare de restructurare a obligatiilor nu sunt adaptabile oricarui debitor, prin urmare daca activitatea debitorului nu poate fi viabilizata in urma procesului de restructurare, se va proceda la executarea silita a debitorului, fara intarziere.

Intre negocierile voluntare de restructurare extrajudiciara si procedurile formale pre-insolventa (concordatul preventiv si mandatul ad-hoc) exista urmatoarele diferente:

a) Negocierile extrajudiciare permit curgerea dobanzilor aferente creantelor creditorilor si recuperarea acestora;
b) Negocierile extrajudiciare pot conferi un plus de celeritate in aprobarea planului de
restructurare judiciara;
c) Negocierile extrajudiciare nu conduc la suspendarea, automata, a actiunilor judiciare si extrajudiciare impotriva patrimoniului debitorului.

Articolul 4 - Partile

Negocierile implica, de obicei, un numar limitat de creditori, de regula din randul celor ce detin creantele importante ca valoare si/sau din perspectiva posibilitatii debitorului de a-si continua activitatea. Printre acestia se vor numara, in principiu, institutiile de credit cu expunere fata de debitor, negocierea putand include si alti creditori principali cum ar fi creditorii ce asigura finantare, locatorii si furnizorii majori. Creditorii participanti la negocieri si ale caror drepturi sunt afectate de restructurarea propusa sunt numiti, in continuare, creditori relevanti.