Detalii inventariere. Comertul en-gros sau cu ridicata

Conform definitiei data la art. 4 din O.G. nr. 99/2000 privind comercializarea produselor si serviciilor de piata, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, comertul cu ridicata este activitatea desfasurata de catre comerciantii care cumpara produse in cantitati mari in scopul revanzarii acestora in cantitati mai mici altor comercianti sau utilizatori profesionali si colectivi.

Vanzarea catre alte persoane juridice pe baza de factura poate fi considerata activitate de comert cu ridicata.

1. Achizitia marfurilor de la furnizori in baza facturii:

% 371 "Marfuri" = 401 "Furnizori"

4426 "TVA deductibila"

2. Inregistrarea vanzarilor catre clienti pe baza de factura emisa:

4111 "Clienti" = % 707 "Venituri din vanzarea marfurilor" 4427 "TVA colectata"

3. Descarcarea gestiunii de marfurile vandute:

607 "Cheltuieli privind marfurile" = 371 "Marfuri" - pret de achizitie

Inventarul permanent si inventarul intermitent

Inventarului permanent, presupune inregistrarea in contabilitate a tuturor operatiunilor de intrare si iesire, ceea ce permite stabilirea si cunoasterea in orice moment a stocurilor, atat cantitativ, cat si valoric.

Inventarul permanent consta in evidentierea in debitul conturilor de stocuri a valorii stocurilor intrate, la pret de inregistrare, iar in creditul acestora reflectandu-se iesirile din gestiune a stocurilor. Soldul conturilor de stocuri reflecta valoarea bunurilor existente in gestiune, la pret de inregistrare.

Inventarul intermitent consta in stabilirea iesirilor si inregistrarea lor in contabilitate pe baza inventarierii stocurilor la sfarsitul perioadei. in acest caz, iesirile se determina ca diferenta intre valoarea stocului initial plus valoarea intrarilor si valoarea stocului final, determinat pe baza inventarierii.

In situatia folosirii inventarului intermitent, in debitul conturilor de cheltuieli se reflecta atat valoarea stocurilor existente in gestiune la inceputul perioadei, cat si valoarea intrarilor inregistrate in cursul perioadei. Iesirile se determina la sfarsitul perioadei prin luarea in considerare a stocului initial, a intrarilor in gestiune si a valorii stocurilor finale. Stocurile finale se stabilesc prin inventariere si se reflecta la sfarsitul perioadei in debitul conturilor de stocuri.