Administrarea societatilor comerciale pe actiuni
Legea societatilor comerciale stabileste 2 sisteme de organizare a societatilor comerciale pe actiuni, respectiv:
- sistemul unitar si
- sistemul dualist
Sistemul unitar presupune ca administrarea societatii comerciale sa se realizeze de catre un consiliu de administratie ale carui competente, in cazul entitatilor ale caror situatii financiare fac obiectul auditului statutar, nu pot fi retrase prin actul constitutiv sau prin hotarare a adunarii generale a actionarilor. In acelasi timp ele ne pot fi delegate directorilor entitatii...
Pentru mai multe detalii apasati aici
Aspecte fiscal - contabile privind unitatile de cult din Romania
Conform prevederilor legale, structurile religioase cu personalitate juridica sunt cultele si asociatiile religioase, iar structurile fara personalitate juridica sunt gruparile religioase.
Cultele recunoscute de lege sunt persoane juridice de utilitate publica. Ele se organizeaza si functioneaza potrivit legii si in baza prevederilor constitutionale, in mod autonom, potrivit propriilor statute sau coduri canonice.
De asemenea, sunt persoane juridice si unitatile componente ale cultelor, asa cum sunt mentionate in statutele sau codurile canonice proprii, daca indeplinesc cerintele prevazute in acestea.
Avand in vedere rolul important al cultelor religioase in viata sociala a unui popor, statul, pe langa subventionarea de la bugetul de stat a activitatilor desfasurate in calitate de autoritati de utilitate publica, sprijina unitatile de cult prin acordarea de facilitati fiscale, in conditiile legii. De asemenea, statul promoveaza sprijinul acordat de cetateni cultelor prin deduceri din impozitul pe venit si incurajeaza sponsorizarile catre culte...
Pentru mai multe detalii apasati aici
Examenul de ACCES la STAGIUL CECCAR 2024
Totul despre documentele de contabilitate primara Solutii de organizare a gestiunilor
Ghidul Practic al Monografiilor Contabile 2024
Teorii asupra sistemelor fiscale ideale
Ne propunem in randurile urmatoare sa prezentam teoriile privitoare la realizarea/existenta unui sistem fiscal ideal, teorii care au fost dezvoltate de autori recunoscuti de-a lungul timpului si care inglobeaza elemente specifice ideilor remarcabile din anumite perioade in care au fost conturate.
Pornind de la aceasta, ne putem intreba, in aceeasi masura, daca literatura dedicata fiscalitatii ideale poate sa ofere solutii in determinarea practica a politicii fiscale. De asemenea, cum poate, vreun aspect al politicii publice, cu toate constrangerile sale politice si problemele de ordin administrativ, chiar si sa spere sa fie optim? Si, mai ales, cum poate ceva, atat de nepopular, precum este impozitarea, sa fie descrisa in asemenea termeni?
Astfel, in cele de urmeaza, ne referim la cele trei teorii1 normative ale fiscalitatii sau impozitarii care dezvaluie ceea ce putem numi un sistem fiscal bun. In anii 1970, am fost martorii unei dezvoltari rapide, a unei abordari a problemelor fiscale, cunoscuta ca teoria impozitarii optime (OT), bazata pe presupuneri normative diferite si care a furnizat o directie diferita de ceea ce a fost numit pana atunci „impozitare echitabila“ (ET), teoria predominanta a anilor 1950-1960...
Pentru mai multe detalii apasati aici
