Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
email
Modificari in Codul Fiscal 2019 - 12 Proceduri Contabile actualizate la zi

Va oferim CADOU un Raport Special Gratuit 

"Modificari in Codul Fiscal 2019 - 12 Proceduri Contabile actualizate la zi"

Adauga adresa ta de e-mail pentru a primi Raportul Gratuit, oferit de Contabilul.ro.

Declaratie privind impozitul pe profit

Baza legala: Ordinul ministrului finantelor publice nr. 35/2005, modificat si completat prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 79/2007.
Pentru modelul propus de completare a Declaratiei trebuie sa aveti in vedere urmatoarele explicatii:
 
La randul 11, sectiunea B din declaratie:
Elementele similare veniturilor provin din:

  • diferentele favorabile de curs valutar, rezultate in urma evaluarii creantelor si datoriilor in valuta, inregistrate in evidenta contabila in rezultatul reportat, ca urmare a retratarii sau transpunerii conturilor cu ocazia aplicarii O.M.F.P. nr. 306/2002;
  • rezervele din reevaluarea imobilizarilor la cedarea lor, in situatia in care au fost deductibile din profitul impozabil in momentul modificarii destinatiei acestora. Rezervele din reevaluarea imobilizarilor corporale care au fost anterior deductibile (prin intermediul deducerilor de amortizare), evidentiate potrivit reglementarilor contabile in contul Rezultatul reportat sau in contul Alte rezerve, analitice distincte, se impoziteaza la momentul modificarii destinatiei acestora, la divizarea sau fuziunea societatii sau oricarui alt motiv, inclusiv la folosirea acestora pentru acoperirea pierderilor contabile. Inregistrarea si mentinerea in capitaluri proprii, respectiv conturi de rezerve sau rezultatul reportat, analitice distincte, nu se considera modificare a destinatiei sau distributie catre participanti. In momentul impunerii, aceste sume sunt considerate elemente similare veniturilor rd. 11 din Declaratie (Decizia 2/2004);
  • veniturile care rezulta din derularea unui contract cu plata in rate, pentru care s-a optat pana la data de 30 aprilie 2005, pentru impunerea acestora la scadenta ratelor prevazute in contracte.

Elementele similare cheltuielilor provin din:
  diferentele nefavorabile de curs valutar, rezultate in urma evaluarii creantelor si datoriilor in valuta, inregistrate in evidenta contabila in rezultatul reportat, ca urmare a retratarii sau transpunerii conturilor cu ocazia aplicarii O.M.F.P. nr. 306/2002;
  cheltuiala cu valoarea neamortizata a cheltuielilor de cercetare si dezvoltare si a mijloacelor fixe de natura obiectelor de inventar care a fost inregistrata in rezultatul reportat. In acest caz, cheltuiala este deductibila fiscal pe perioada ramasa de amortizat a acestor imobilizari, respectiv durata initiala stabilita conform legii, mai putin perioada pentru care s-a calculat amortizarea. In mod similar se va proceda si in cazul obiectelor de inventar, baracamentelor si amenajarilor provizorii trecute in rezultatul reportat cu ocazia retratarii situatiilor financiare anuale;


  cheltuielile cuprinse in Rezultatul reportat, la retratare, aferente acelor stocuri care au avut incluse in valoarea lor costuri administrative si de desfacere sau costuri ale indatorarii care nu indeplinesc conditii de capitalizare. Acestea sunt cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil la data scaderii din gestiune a stocului respectiv, fiind considerate elemente similare cheltuielilor;
  cheltuielile cu destocarea bunurilor mobile si imobile vandute in rate, pe masura ce ratele devin scadente.


La randul 16, sectiunea B din declaratie:
Se completeaza cu valoarea reprezentand constituirea sau cresterea neta a rezervei legale (5%), in anul 2006. Din punct de vedere fiscal, rezerva se calculeaza prin aplicarea cotei de 5% asupra diferentei dintre totalul veniturilor, din care se scad veniturile neimpozabile si veniturile din impozitul pe profit amanat si totalul
cheltuielilor, din care se scad cheltuielile cu impozitul pe profit curent si amanat si cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile.
Atentie! In grupa veniturilor neimpozabile care se scad la determinarea bazei de calcul pentru rezerva sunt incluse veniturile reprezentand:
  dividendele primite de la o persoana juridica romana;
  diferentele favorabile de valoare ale titlurilor de participare, inregistrate ca urmare a incorporarii rezervelor, beneficiilor sau a primelor de emisiune la persoanele juridice la care se detin participatiile precum si diferentele de evaluare ale investitiilor financiare;
  veniturile expres prevazute in acorduri si memorandumuri aprobate prin acte normative.

Veniturile rezultate din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, inclusiv veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor considerate nedeductibile, nu se scad din baza de calcul.
 
La randul 21, sectiunea B din declaratie:
Se completeaza cu:

  • veniturile neimpozabile prevazute in Codul fiscal, altele decat veniturile din dividende, inregistrate la rd. 20;
  • veniturile neimpozabile inregistrate prin optiunea vanzarii cu plata in rate, pana la data de 30 aprilie 2005.
veniturile neimpozabile prevazute in Codul fiscal, altele decat veniturile din dividende, inregistrate la rd. 20;
  • veniturile neimpozabile inregistrate prin optiunea vanzarii cu plata in rate, pana la data de 30 aprilie 2005.

    Cand s-a optat pentru inregistrarea la venituri a valorii ratelor scadente, cheltuielile corespunzatoare sunt deductibile la aceleasi termene scadente, proportional cu valoarea ratei inregistrata in valoarea totala a contractului. Aceasta operatiune are loc numai din punct de vedere fiscal.
     
    Suma rezultata din vanzarea marfurilor, a prestarii serviciilor si/sau executarii lucrarilor reprezinta venit din punct de vedere contabil, indiferent daca marfurile sunt vandute cu incasare imediata sau in rate.
    Optiunea de inregistrare a veniturilor la termenele scadente din contract s-a exercitat la momentul livrarii bunurilor, prestarii serviciilor si/sau realizarii lucrarilor, este irevocabila si se face pentru fiecare contract in parte. Pentru determinarea profitului impozabil in perioada pentru care se calculeaza impozitul pe profit, ratele scadente in perioada urmatoare sunt scoase din baza de impunere, fiind considerate venituri neimpozabile. Cheltuielile corespunzatoare acestor venituri se considera cheltuieli nedeductibile;

    • veniturile neimpozabile rezultate ca urmare a participarii cu active la capitalul social al altei societati (activul cu care se participa este reevaluat si se inregistreaza la venituri sau la rezerve). 
       

    La randul 25, sectiunea B din declaratie:
    In exemplul prezentat, societatea Uniform SA are un sediu permanent in Franta. Datorita faptului ca, potrivit legislatiei franceze, sediul permanent nu a realizat profit fiscal, nu a inregistrat cheltuieli cu impozitul pe profit.
     
    La randul 26, sectiunea B din declaratie:
    Majorarile si penalitatile datorate in cadrul contractelor economice incheiate cu persoane nerezidente in Romania sunt cheltuieli nedeductibile.
     
    Ca exceptie de la aceasta regula, majorarile datorate in cadrul contractelor economice incheiate cu persoane nerezidente in Romania care, potrivit conventiilor de evitare a dublei impuneri, sunt tratate ca dobanzi sunt cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil.
    In contractele comerciale, indiferent de forma in care acestea se incheie, in afara penalitatilor de intarziere, pentru compensarea prejudiciului suferit de catre creditor ca urmare a indeplinirii cu intarziere sau a neindeplinirii obligatiilor asumate de debitor, se pot include si daune-interese pentru neexecutarea totala sau partiala a contractului.
     
    Acestea pot fi sub forma daunelor moratorii sau a celor compensatorii.
     
    Cheltuielile reprezentand daunele-interese, stabilite potrivit legii, rezultate din derularea unor contracte comerciale incheiate cu persoane nerezidente se inregistreaza la acest rand ca fiind cheltuieli nedeductibile.
    Dispozitia se regaseste la pct. 23 lit. d) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 44/2004, cu modificarile ulterioare. Potrivit dispozitiilor Titlului I din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, pct. 20, prin persoana se intelege orice persoana fizica sau juridica, iar prin persoana juridica nerezidenta (straina) se defineste orice persoana juridica care nu este persoana juridica romana.
     
    La randul 27, sectiunea B din declaratie:

    Cheltuielile de protocol sunt deductibile la calculul profitului impozabil daca se incadreaza in limita cotei de 2%.
    Baza de calcul la care se aplica cota de 2% o reprezinta diferenta dintre totalul veniturilor si totalul cheltuielilor inregistrate conform reglementarilor contabile, la care se efectueaza ajustarile fiscale. Astfel, din cheltuielile totale se scad cheltuielile cu impozitul pe profit curent si amanat, cheltuielile de protocol, cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, iar din totalul veniturilor se scad veniturile neimpozabile.
    Suma calculata in acest mod, care depaseste limita impusa de 2%, se trece la rd. 27.
     
    La randul 30, sectiunea B din declaratie:
    Se trec toate sumele inregistrate la cheltuieli in contabilitate, angajate pentru constituirea sau majorarea provizioanelor si a rezervelor, peste limitele sau in alte conditii decat cele prevazute la art. 22 din Codul fiscal.
    Provizioanele vizate sunt:

    • provizioane pentru garantii de buna executie acordate clientilor


    Provizioanele pentru garantii de buna executie acordate clientilor se constituie pentru bunurile livrate, lucrarile executate si serviciile prestate pentru care se acorda garantie in perioadele urmatoare, la nivelul cotelor prevazute in contractele incheiate sau la nivelul procentelor de garantare prevazut in tariful lucrarilor executate sau serviciilor prestate. Pentru lucrarile de constructii care necesita garantii de buna executie, conform prevederilor din contractele incheiate, astfel de provizioane se constituie in limita cotelor prevazute in contracte, cu conditia reflectarii integrale la venituri a valorii lucrarilor executate si confirmate de beneficiar pe baza situatiilor de lucrari.
    Inregistrarea la venituri a provizioanelor constituite pentru garantiile de buna executie se face pe masura efectuarii cheltuielilor cu remedierile sau la expirarea perioadei de garantie inscrise in contract.
    Aceleasi prevederi se aplica si in cazul provizioanelor pentru garantii de buna executie a contractelor externe, acordate, in conditiile legii, producatorilor si prestatorilor de servicii, in cazul exporturilor complexe, proportional cu cota de participare la realizarea acestora, cu conditia ca acestea sa se regaseasca distinct in contractele incheiate sau in tariful lucrarilor executate si in facturile emise;

    • provizioane constituite in limita unui procent de 30%, incepand cu data de 1 ianuarie 2006, din valoarea creantelor asupra clientilor, care indeplinesc urmatoarele conditii:


      sunt inregistrate dupa data de 1 ianuarie 2004;
      sunt neincasate intr-o perioada ce depaseste 270 de zile de la data scadentei;
      nu sunt garantate de alta persoana;
      sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata societatii;

    au fost incluse in veniturile impozabile ale societatii;

    • provizioane constituite pentru creantele asupra clientilor, inregistrate inainte de 1 ianuarie 2004. Acestea sunt deductibile in limita de 30% pentru anul 2006, in cazul in care sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:


    a) nu sunt garantate de alta persoana;
    b) sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata contribuabilului;
    c) au fost incluse in veniturile impozabile ale contribuabilului;
    d) creanta este detinuta asupra unei persoane juridice pentru care a fost deschisa procedura falimentului, pe baza hotararii judecatoresti prin care se atesta aceasta situatie;
    e) nu au mai fost constituite provizioane deductibile fiscal pentru creanta respectiva;

    •  provizioane specifice, potrivit legilor de organizare si functionare, in cazul unei societati comerciale bancare sau al unei alte institutii de credit autorizate, precum si pentru societatile de credit ipotecar si societatile de servicii financiare;
    •  provizioane constituite de fondurile de garantare potrivit normelor Bancii Nationale a Romaniei;
    • provizioane de risc pentru operatiunile pe pietele financiare, constituite potrivit reglementarilor Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare;
    • provizioane pentru refacerea terenurilor afectate si pentru redarea acestora in circuitul economic, silvic sau agricol.

    Aceste provizioane sunt calculate si inregistrate de catre societatile care au ca domeniu de activitate exploatarea de resurse minerale si care au obligatia de a prezenta un plan de refacere a mediului, in sensul asigurarii reconstructiei ecologice a perimetrelor afectate de exploatarile miniere, in conformitate cu prevederile Legii minelor nr. 85/2003. Sub incidenta acestor prevederi intra si titularii acordurilor petroliere, care au obligatia de a lua masurile de refacere a suprafetelor petroliere afectate, potrivit dispozitiilor Legii petrolului nr. 134/1995, cu modificarile ulterioare, precum si de catre alte persoane juridice care au aceasta obligatie;

    • provizioane constituite pentru dezafectarea sondelor, demobilizarea instalatiilor, a dependintelor si anexelor, pentru reabilitarea mediului, intr-o cota de 10% aplicata asupra diferentei dintre veniturile si cheltuielile inregistrate, pe toata perioada existentei exploatarii.

    Provizioanele sunt calculate si inregistrate de catre titularii de acorduri petroliere, care desfasoara operatiuni petroliere in perimetre marine ce includ zone cu adancime de apa mai mare de 100 m;

    • provizioane pentru inchiderea si urmarirea postinchidere a depozitelor de deseuri constituite de catre societatile care desfasoara activitate de depozitare a deseurilor, in limita sumei din tarifele de depozitare percepute.


    Alte cheltuieli inregistrate cu provizioanele constituite conform reglementarilor contabile sunt nedeductibile fiscal.
    Atentie! Diminuarea sau anularea provizioanelor se efectueaza prin trecerea acestora pe venituri in cazul incasarii creantei, proportional cu valoarea incasata sau inregistrarea acesteia pe cheltuieli.
    In cazul creantelor in valuta, provizionul este deductibil la nivelul valorii influentate cu diferentele de curs favorabile sau nefavorabile ce apar cu ocazia evaluarii acestora. Valoarea provizioanelor pentru creantele asupra clientilor este luata in considerare la determinarea profitului impozabil in trimestrul in care sunt indeplinite conditiile de recunoastere (numarul de zile, garantarea etc.).
     
    Procentele prevazute la art. 22 alin. (1) lit. c), aplicate asupra creantelor inregistrate incepand cu anii fiscali 2004, 2005 si respectiv 2006 nu se recalculeaza. Aceasta presupune ca pentru o creanta neincasata pentru care s-a creat provizion deductibil in procentul de 20% pentru anul 2004 si care nu a fost incasata nici in anul 2006, provizionul inregistrat nu se va mari pana la valoarea de 30%.
    La rd. 30 se trec sumele care depasesc procentul de 30% aplicat asupra valorii facturilor scadente si neincasate in termen de 270 de zile de la data scadentei, in anul 2006.
    Retineti!
    Procentul de 30% nu se aplica asupra intregului sold al contului de clienti ci se calculeaza pentru fiecare factura neincasata, in parte!
    In ceea ce priveste tratamentul fiscal al rezervelor din facilitati fiscale, acestea sunt considerate legale si nu pot fi utilizate pentru majorarea capitalului social sau pentru acoperirea pierderilor. In caz contrar, asupra sumelor repective se recalculeaza impozitul pe profit si se stabilesc dobanzi si penalitati de intarziere, de la data aplicarii facilitatii respective.
    Aceste sume se refera la:
    a) sumele reprezentand diferentele nete rezultate din evaluarea disponibilului in devize, in conformi
    tate cu actele normative in vigoare, care au fost neimpozabile;
    b) scutirile si reducerile de impozit pe profit aplicate asupra profitului investit potrivit prevederilor legii, inclusiv suma pentru exportul de bunuri si/sau servicii si cota standard, precum si cele prevazute in legi speciale.
    Urmatoarele facilitati fiscale de natura scutirilor/reducerilor de impozit pe profit, pentru care nu s-a dispus in mod expres cerinta constituirii de rezerve sau surse proprii de finantare,
    nu intra in categoria rezervelor legale:
      scutirile de impozit pe profit de care au beneficiat societatile care isi desfasoara activitatea in zonele libere si/sau zonele defavorizate;
      scutirile/reducerile prevazute de Legea nr. 519/2002 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 102/1999 privind protectia speciala si incadrarea in munca a persoanelor cu handicap;
      scutirea de impozit pe profit pentru profitul obtinut din aplicarea unui brevet de inventie;
      scutirea de la plata impozitului pe profit a cotei-parti din profitul brut reinvestit in domeniul cinematografiei, potrivit dispozitiilor Legii nr. 630/2002;
      reducerea impozitului pe profit in proportie de 20%, in cazul in care se creeaza noi locuri de munca si se asigura cresterea numarului mediu scriptic de angajati cu cel putin 10% fata de anul financiar precedent, in domeniul cinematografiei;
      rezervele din influente de curs valutar aferente aprecierii disponibilitatilor in valuta, inregistrate de societati comerciale bancare persoane juridice romane si sucursalele bancilor straine, care isi desfasoara activitatea in Romania.

     
    La randul 31, sectiunea B din declaratie:
    Se completeaza cu valoarea cheltuielilor cu dobanzile nedeductibile fiscal, care nu sunt reportate pentru perioada urmatoare, in conformitate cu prevederile art. 23 alin. (5) din Codul fiscal. Cheltuielile cu dobanzile sunt integral deductibile in cazul in care gradul de indatorare a capitalului este mai mic sau egal cu trei.
    Gradul de indatorare a capitalului se determina ca raport intre capitalul imprumutat cu termen de rambursare peste un an si capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la inceputul anului si sfarsitul perioadei pentru care se determina impozitul pe profit.
    Prin capital imprumutat se intelege totalul creditelor si imprumuturilor cu termen de rambursare peste un an incepand de la data incheierii contractului, indiferent de data la care acestea au fost contractate. In capitalul imprumutat se includ si creditele sau imprumuturile care au un termen de rambursare mai mic de un an, in situatia in care exista prelungiri ale acestui termen, iar perioada de rambursare curenta, insumata cu perioadele de rambursare anterioare ale creditelor sau imprumuturilor pe care le prelungesc, depaseste un an.
    Prin capital propriu se intelege: capitalul social; rezervele legale; alte rezerve; profit nedistribuit; rezultatul exercitiului; alte elemente de capital propriu constituie potrivit reglementarilor legale.
    Rezultatul exercitiului care se ia in calcul pentru determinarea capitalului propriu pentru sfarsitul perioadei este cel inregistrat in contabilitate inainte de calculul impozitului pe profit. In cazul sediilor permanente, capitalul propriu cuprinde capitalul de dotare pus la dispozitie de societatea principala pentru desfasurarea activitatii in Romania, potrivit documentelor de autorizare, rezervele legale, alte rezerve, rezultatul exercitiului si alte elemente de capital propriu constituite potrivit reglementarilor legale.
     
    In cazul in care cheltuielile din diferentele de curs valutar depasesc veniturile din diferentele de curs valutar, diferenta este tratata ca o cheltuiala cu dobanda, deductibilitatea acestei diferente fiind supusa limitarilor mai sus prevazute.
    Cheltuielile din diferentele de curs valutar, care se limiteaza sunt cele aferente imprumuturilor luate in calcul la determinarea gradului de indatorare a capitalului.
    Dobanzile si pierderile din diferente de curs valutar, pentru care se calculeaza gradul de indatorare, sunt cele care nu sunt aferente imprumuturilor obtinute direct sau indirect de la banci internationale de dezvoltare si organizatii similare, cele care sunt garantate de stat, imprumuturilor obtinute de la societatile comerciale bancare romane sau straine, sucursalele bancilor straine, care isi desfasoara activi-tatea in Romania, cooperativele de credit, societatile de leasing pentru operatiuni de leasing, societatile de credit ipotecar si imprumuturilor obtinute de la persoanele juridice care acorda credite potrivit legii, inclusiv societatile financiare nebancare.
    In cazul imprumuturilor obtinute de la alte entitati, cu exceptia celor prevazute mai sus, dobanzile deductibile sunt limitate la:
    a) nivelul ratei dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei, corespunzatoare ultimei luni din trimestru, pentru imprumuturile in lei;
    si
    b) nivelul ratei dobanzii anuale de 6% pentru anul 2005.
    Limita de deductibilitate se aplica separat pentru fiecare imprumut, inainte de aplicarea prevederilor referitoare la limitare.
    Pentru determinarea valorii deductibile a cheltuielilor cu dobanzile se efectueaza mai intai ajustarile legate de nivelul ratei dobanzii. Valoarea cheltuielilor cu dobanzile care excede nivelul limitelor ratei dobanzilor este nedeductibila, fara a mai fi luata in calcul in perioadele urmatoare. Cheltuielile de aceasta natura se trec la rd. 31.
     
    La randul 32, sectiunea B din declaratie:
    In conditiile in care gradul de indatorare a capitalului este peste trei, cheltuielile cu dobanzile si cu pierderea neta din diferentele de curs valutar sunt nedeductibile si se trec la rd. 32, reportandu-se pentru perioadele viitoare
    . Se trece intreaga suma, nu numai ceea ce depaseste gradul de indatorare.
    In cazul in care capitalul propriu are o valoare negativa sau gradul de indatorare este mai mare decat 3, cheltuielile cu dobanzile si cu pierderea neta din diferentele de curs valutar sunt nedeductibile pentru perioada de raportare si acestea se reporteaza in perioada urmatoare, pana la deductibilitatea integrala.


    La randul 34, sectiunea B din declaratie:
    Randul 34 se completeaza cu alte cheltuieli nedeductibile, cum sunt:

    • cheltuielile cu indemnizatia de deplasare acordata salariatilor pentru deplasari in Romania si in strainatate, peste limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice. Actele normative care reglementeaza diurna sunt:
        Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii, cu modificarile ulterioare;
        Hotararea Guvernului nr. 518/1995 privind unele drepturi si obligatii ale personalului roman trimis in strainatate pentru indeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, cu modificarile ulterioare; 
        Hotararea Guvernului nr. 543 din 24 iulie 1995, republicata, privind drepturile banesti ale salariatilor institutiilor publice si regiilor autonome cu specific deosebit pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, precum si in cazul deplasarii, in cadrul localitatii, in interesul serviciului, cu modificarile ulterioare,
        Contractul de munca unic la nivel national nr. 20.01 pe anii 2005-2006, incheiat conform art. 10 si 11 din Legea nr. 130/1996, republicata;
    • cheltuielile sociale, care depasesc limita cotei de pana la 2%, aplicata asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Legii nr. 53/2003 Codul muncii, cu modificarile ulterioare.


    Intra sub incidenta acestei limite cu prioritate ajutoarele pentru nastere, ajutoarele pentru inmormantare, ajutoarele pentru boli grave sau incurabile si protezele, precum si cheltuielile pentru functionarea corespunzatoare a unor activitati sau unitati aflate in administrarea contribuabililor: gradinite, crese, servicii de sanatate acordate in cazul bolilor profesionale si ale accidentelor de munca pana la internarea intr-o unitate sanitara, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, camine de nefamilisti, precum si pentru scolile pe care le au sub patronaj. In cadrul acestei limite pot fi deduse si cheltuielile reprezentand: tichetele de cresa, cadouri in bani sau in natura oferite copiilor minori ai salariatilor, cadouri in bani sau in natura acordate salariatelor, costul prestatiilor pentru tratament si odihna, inclusiv transportul, pentru salariatii proprii si pentru membrii de familie ai acestora, ajutoare pentru salariatii care au suferit pierderi in gospodarie si contributia la fondurile de interventie ale asociatiei profesionale a minerilor, ajutorarea copiilor din scoli si centre de plasament;

    • cheltuielile cu perisabilitatile, care depasesc limitele stabilite de prevederile H.G. nr. 831/2004 pentru aprobarea Normelor privind limitele admisibile de perisabilitate la marfuri in procesul de comercializare. Nu sunt considerate perisabilitati pierderile tehnologice care sunt cuprinse in normele de consum; 
    •   cheltuielile reprezentand tichetele de masa acordate de angajatori, peste limitele legii.

    Prevederea este reglementata de Legea nr. 42/1998 privind acordarea tichetelor de masa, cu modificarile si completarile ulterioare. Lunar, fiecare salariat poate folosi un numar de tichete cel mult egal cu numarul de zile in care este prezent la lucru in unitate.
    De asemenea, sunt deductibile la calculul profitului impozabil si cheltuielile corespunzatoare valorii nominale a tichetelor de masa acordate salariatilor proprii de catre angajatorii care au organizate cantinerestaurant sau bufete.
    Cheltuielile inregistrate cu tichetele de masa sunt deductibile la calculul profitului impozabil daca sunt acordate in conditiile Legii tichetelor si daca sunt respectate si prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 79/2001;

    • cheltuielile efectuate in numele unui angajat, la schemele facultative de pensii ocupationale, peste limita unei sume reprezentand echivalentul in lei a 200 de euro intr-un an fiscal, pentru fiecare angajat.


    Actul normativ care reglementeaza pensiile facultative este Legea nr. 204/2006, cu modificarile ulte-rioare. Angajatorii, agenti economici care inregistreaza obligatii bugetare neachitate la scadenta la sfarsitul anului fata de bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele locale, bugetul asigurarilor pentru somaj, bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate si fondurile sistemului de asigurari pentru accidente de munca si boli profesionale, la furnizorii de energie si combustibil de orice fel, nu pot contribui la scheme facultative de pensii ocupationale;

    • cheltuielile cu primele de asigure voluntare de sanatate, peste limita unei sume reprezentand echivalentul in lei a 200 de euro intr-un an fiscal, pentru fiecare participant.

    Actul normativ care reglementeaza regimul asigurarilor private de sanatate este Legea nr. 95 din 14 aprilie 2006 privind reforma in domeniul sanatatii.
     
    Cursul de schimb utilizat pentru determinarea echivalentului in euro este cursul EUR/ROL comunicat de Banca Nationala a Romaniei la data inregistrarii cheltuielilor;

    • cheltuielile pentru functionarea, intretinerea si repararea locuintelor de serviciu situate in localitatea unde se afla sediul social sau unde societatea are sedii secundare, peste limita corespunzatoare suprafetelor construite prevazute de legea locuintei, majorata din punct de vedere fiscal cu 10%.


    Locuinta de serviciu este definita potrivit Legii nr. 114/1996, cu modificarile ulterioare, ca fiind spatiul destinat angajatilor unor societati, acordat in conditiile contractului de munca. Locuintele de serviciu fac parte din patrimoniul agentilor economici si se administreaza in interesul acestora prin inchiriere salariatilor proprii, contractul de inchiriere fiind accesoriu la contractul individual de munca.
    In cazul locuintelor de serviciu date in folosinta salariatilor sau administratorilor, cheltuielile pentru functionarea, intretinerea si repararea acestora sunt deductibile in limita corespunzatoare raportului dintre suprafata construita prevazuta de lege, majorata cu 10% si totalul suprafetei construite a locuintelor de serviciu.


    De exemplu , din inregistrarile contabile rezulta cheltuieli de intretinere si reparatii in suma de 120.000 lei, iar suprafata construita este de 150 mp. Suprafata construita prevazuta de lege este de 58 mp. La aceasta se adauga 10%, respectiv 5,8. Rezulta o suprafata recunoscuta fiscal de 63,8 mp. Se face raportul: 63,8 mp/150 mp = 42,5%. Raportul se aplica asupra cheltuielilor totale si rezulta ca din cele 120.000 lei sunt deductibile la calculul profitului impozabil numai 51.000 lei. Diferenta de 69.000 lei se inregistreaza la rd. 34;


    • cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente unui sediu aflat in locuinta proprietate personala a unei persoane fizice, folosita si in scop personal, peste limita corespunzatoare suprafetelor puse la dispozitia societatii in baza contractelor incheiate intre parti, in acest scop.


    Cheltuielile sunt deductibile in limita determinata pe baza raportului dintre suprafata pusa la dispozitia contribuabilului si suprafata totala a locuintei. Justificarea cheltuielilor de functionare, intretinere si reparatii aferente sediului se face cu documente legale, cum sunt contractele incheiate cu furnizorii de utilitati de catre persoana fizica care a pus locuinta la dispozitia societatii; 
     

    • cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente autoturismelor folosite de angajatii cu functii de conducere si de administrare ai persoanei juridice, deductibile limitat la cel mult un singur autoturism aferent fiecarei persoane fizice cu astfel de atributii. Pentru a fi deductibile fiscal, cheltuielile cu parcul de autoturisme trebuie justificate cu documente legale.


     Functiile de conducere sunt cele definite prin Codul muncii.
    Ceea ce depaseste limita cheltuielilor este cheltuiala nedeductibila;

    •  cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsa din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost incheiate contracte de asigurare, precum si taxa pe valoarea adaugata aferenta.

    Nu intra sub incidenta acestor prevederi stocurile si mijloacele fixe amortizabile, distruse ca urmare a unor calamitati naturale sau a altor cauze de forta majora. Fenomenele sociale sau economice, conjunc-turile externe si in caz de razboi sunt cele prevazute de Legea privind rezervele de stat nr. 82/1992, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;

    • cheltuielile cu taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor acordate salariatilor sub forma unor avantaje in natura, daca valoarea acestora nu a fost impozitata prin retinere la sursa;
    • cheltuielile facute in favoarea actionarilor sau asociatilor, altele decat cele generate de plati pentru bunurile livrate sau serviciile prestate societatii, la pretul de piata pentru aceste bunuri sau servicii.

     
    Sunt considerate cheltuieli de aceasta natura urmatoarele:
      cheltuielile cu amortizarea, intretinerea si repararea mijloacelor de transport utilizate de actionari sau asociati;
      bunurile, marfurile si serviciile acordate actionarilor sau asociatilor, precum si lucrarile executate in favoarea lor;
      cheltuielile cu chiria si intretinerea spatiilor puse la dispozitia lor;
    orice alte cheltuieli efectuate in favoarea lor;

    • cheltuielile inregistrate in contabilitate, care nu au la baza un document justificativ, potrivit legii, prin care sa se faca dovada efectuarii operatiunii sau intrarii in gestiune, dupa caz;
    • cheltuielile inregistrate de societatile agricole, constituite in baza legii, pentru dreptul de folosinta al terenului agricol adus de membrii asociati, peste cota de distributie din productia realizata din folosinta acestuia, prevazuta in contractul de societate sau asociere;
    • cheltuielile determinate de diferentele nefavorabile de valoare a titlurilor de participare la persoanele juridice la care se detin participatii, precum si de diferentele nefavorabile de valoare aferente obligatiunilor emise pe termen lung, cu exceptia celor determinate de vanzarea-cesionarea acestora.

    Cheltuielile reprezentand pierderea de valoare a titlurilor de participare au drept cauza reducerea valorii capitalului social la societatea comerciala la care se detin aceste participatii sau modificarea cotatiei pe piata bursiera;
     

    • cheltuielile cu contributiile platite peste limitele stabilite sau care nu sunt reglementate prin acte normative;
    • cheltuielile cu primele de asigurare platite de angajator, in numele angajatului, care nu sunt incluse in veniturile salariale ale angajatului;
    • alte cheltuieli salariale si/sau asimilate acestora, care nu sunt impozitate la angajat;
    • cheltuielile cu serviciile de management, consultanta, asistenta sau alte prestari de servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestarii acestora in scopul desfasurarii activitatii proprii si pentru care nu sunt incheiate contracte.

    Pentru aceasta trebuie indeplinite urmatoarele conditii:
      serviciile sa fie efectiv prestate, executate in baza unui contract care sa cuprinda partile implicate, natura serviciilor, tarifele percepute;
      defalcarea cheltuielilor de management si consultanta sa se faca pe intreaga durata de desfasurare a contractului sau pe durata realizarii obiectului contractului;
      societatea sa poata sa faca dovada necesitatii efectuarii cheltuielilor prin specificul activitatilor desfasurate.

     
    Nu este necesara incheierea de contracte de prestari de servicii pentru serviciile cu caracter ocazional, prestate de persoane fizice autorizate sau persoane juridice, cum sunt cele de servicii postale, xerox, parcare, transport si altele de aceeasi natura; 

    • cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele societatii, precum si cele care nu sunt aferente obiectului de activitate, cu exceptia celor care privesc bunurile reprezentand garantie bancara pentru creditele utilizate in desfasurarea activitatii pentru care este autorizat contribuabilul sau utilizate in cadrul unor contracte de inchiriere sau de leasing, potrivit clauzelor contractuale;
    • pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor incerte sau in litigiu, neincasate, pentru partea neacoperita de provizion, precum si pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor incerte sau in litigiu, neincasate, in alte situatii decat cele stabilite in mod expres prin Cod (decesul debitorului, procedura de faliment inchisa, debitor dizolvat, debitorul inregistreaza dificultati financiare majore). 
       

    In aceasta situatie, contribuabilii care scot din evidenta clientii neincasati sunt obligati sa comunice in scris acestora scoaterea din evidenta a creantelor respective, in vederea recalcularii profitului impozabil la persoana debitoare, dupa caz;
     

    • cheltuielile inregistrate in evidenta contabila, care au la baza un document emis de un contribuabil inactiv al carui certificat de inregistrare fiscala a fost suspendat in baza ordinului presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala;
    • cheltuielile ocazionate de cesionarea catre personalul societatii a actiunilor proprii, in limitele stabilite de adunarea generala a actionarilor.

    Si in cazul majorarii capitalului social prin subscrierea la un pret preferential de actiuni noi, in contextul planului stock options plan cand se ofera salariatilor o prima de completare a pretului de subscriere a actiunilor, in functie de numarul de actiuni subscrise, cheltuielile sunt nedeductibile.
     
    Sumele respective nu sunt incluse in veniturile salariale si nu sunt impozitate in intelesul impozitului pe venit, la momentul acordarii;

    • alte cheltuieli care nu sunt efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile. 
       

    La randul 37, sectiunea B din declaratie:
    Se completeaza si cu:

    • sumele reprezentand pierderile inregistrate in perioada curenta, de reportat pentru perioada urmatoare, realizate de un sediu permanent al unei societati din Romania in alta tara. Aceasta pierdere se recupereaza numai din veniturile impozabile realizate in strainatate pe fiecare sursa de venit. Sursa de venit reprezinta tara din care s-au realizat veniturile. Recuperarea se face in cei 5 ani consecutivi;
    • pierderile rezultate din vanzarea/cesionarea titlurilor de participare si a proprietatilor imobiliare detinute in Romania.

    Se recupereaza numai pierderile obtinute pana la data de 30 aprilie 2005 pe o perioada de 5 ani consecutivi. In cazul in care se realizeaza pierdere in activitatea de baza si profit din vanzarea-cesionarea titlurilor si a proprietatilor imobiliare, nu se recupereaza pierderea din aceasta activitate si se plateste impozit pentru profitul realizat din vanzarea-cesionarea titlurilor si a proprietatilor imobiliare.
     
    La randul 38, sectiunea B din declaratie:
    Se completeaza cu valoarea pierderilor fiscale de recuperat din perioadele anterioare, atat din activitatile din Romania, cat si din cele din surse externe. Nu se includ la acest rand pierderile fiscale din anii anteriori, reglementate de art. 32 alin. (2) si art. 33 alin. (3) din Codul fiscal, pentru tranzactiile efec-tuate pana la 30 aprilie 2005, nerecuperabile din profitul impozabil al anului de raportare. Valorile se inregistreaza cu semnul (minus).
    Rezulta ca la acest rand nu se trec pierderile fiscale realizate de sediile permanente din strainatate ale societatii si nici cele obtinute din vanzarea-cesionarea titlurilor si a proprietatilor imobiliare.
     
    La randul 40.3, sectiunea B din declaratie:
    Se completeaza cu suma reprezentand impozitul de 5% aplicat asupra veniturilor din activitati de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor si pariurilor sportive, in cazul in care impozitul pe profit calculat este mai mic decat suma rezultata din aplicarea cotei de 5% asupra veniturilor obtinute din aceste activitati.
     
    La determinarea profitului obtinut din aceasta activitate se iau in calcul si cheltuielile de conducere si administrare calculate proportional cu veniturile obtinute.
    Este necesar sa se asigure o evidenta separata.
     
    La randul 41.1, sectiunea B din declaratie:
    Se completeaza cu valoarea cea mai mica dintre urmatoarele doua valori, pe fiecare stat din care se obtin venituri prin intermediul unui sediu permanent sau venituri supuse impozitului cu retinere la sursa, venituri impuse atat in Romania, cat si in statul strain respectiv:
    1 suma impozitelor platite, direct sau indirect prin retinere la sursa si virarea de o alta persoana, catre acel stat strain, pentru profiturile sediilor permanente din acel stat sau pentru alte venituri provenite din acel stat, confirmate de documentele ce atesta plata acestora;
      2. suma egala cu impozitului pe profit calculat prin aplicarea cotei de 16% sau 5% la:
      profiturile impozabile obtinute de sediile permanente din acel stat strain, profituri calculate in conformitate cu prevederile Titlului II din Codul fiscal;
      celelalte venituri obtinute in acel stat strain.

     
    La randul 41.2, sectiunea B din declaratie:
    Se inscrie suma ce reprezinta scutirea de la plata impozitului pe profit realizat din activitatea desfasurata pe durata de existenta a zonei defavorizate, de catre investitorii care au obtinut certificate permanente pana la data de 1 iulie 2003 pe perioada existentei zonei defavorizate.
    Scutirea se acorda pe baza certificatului de investitor eliberat de catre Agentia pentru dezvoltare regionala in a carei raza teritoriala se afla sediul societatii. Investitiile noi se refera la mijloacele fixe amortizabile, utilizate efectiv pentru activitatea proprie, desfasurata in domeniile de interes economic, expres prevazute de lege.
     
    Nu beneficiaza de scutire profitul obtinut din operatiunile de lichidare a investitiilor, din vanzarea de active corporale si necorporale, din castigurile realizate din investitiile financiare, din desfasurarea de activitati din afara zonei sau obtinute din alte activitati decat cele pentru care a primit certificatul.

    Partea din profitul impozabil aferenta fiecarei operatiuni scutite este cea care corespunde ponderii veniturilor din aceste operatiuni in volumul total al veniturilor.
    La calculul intensitatii ajutorului de stat se au in vedere costurile aferente investitiilor efectuate pana la data de 15 septembrie 2004. Intensitatea ajutorului de stat se determina luandu-se in calcul ajutorul de stat primit de agentii economici incepand cu data de 2 ianuarie 2003. Potrivit dispozitiilor Legii nr. 239 din 7 iunie 2004, pentru completarea O.U.G. nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate, cuantumul ajutorului de stat si incadrarea in intensitatea permisa pentru fiecare agent economic sunt calculate de Consiliul Concurentei, pe baza informatiilor transmise de furnizorii de ajutor de stat si de agentiile pentru dezvoltare regionala.
    Acordarea ajutorului de stat regional se poate face pentru:

    • investitia initiala


    Ajutorul de stat pentru investitia initiala este calculat ca puncte procentuale din valoarea investitiei. Aceasta valoare este stabilita pe baza costurilor de achizitie, cu conditia ca tranzactia sa aiba loc in conditiile pietei. Se va scadea valoarea activelor pentru a caror achizitionare s-a beneficiat deja de un ajutor inaintea cumpararii.

    •  crearea de locuri de munca.


    Prin crearea de locuri de munca se intelege cresterea reala a numarului de locuri de munca din intreprinderea beneficiara a unui ajutor de stat, raportata la media ultimelor 12 luni. Orice loc de munca pierdut de-a lungul perioadei de referinta trebuie sa fie dedus din numarul de locuri de munca create de-a lungul aceleiasi perioade. Locurile de munca trebuie sa fie mentinute pe o perioada minima de 5 ani.
    Ajutorul de stat pentru investitia initiala si ajutorul de stat pentru crearea de locuri de munca nu pot depasi limita plafonului intensitatii brute de 50% pentru intreprinderi mari si 65% pentru intreprinderi mici si mijlocii.
     
    La randul 41.3, sectiunea B din declaratie:
    Se inscriu sumele ce reprezinta reduceri ale impozitului pe profit, calculate potrivit legislatiei in vigoare, exclusiv deducerea privind sponsorizare/mecenat.
    Reducerile impozitului pe profit sunt aplicabile in urmatoarele situatii:

    • scutirea de impozit pe profit pentru investitorii din zona libera care au realizat pana la data de 1 iulie 2002 investitii in valoare de cel putin 1.000.000 dolari, pana la data de 31 decembrie 2006. Societatile care beneficiaza de aceasta facilitate nu pot aplica amortizarea accelerata; 
    • unitatile protejate destinate persoanelor cu handicap sunt scutite de impozit pe profit in conditiile in care minimum 75% din sumele obtinute prin scutire se reinvestesc, pana la 31 decembrie 2006; 
    • contribuabilii direct implicati in productia de filme cinematografice beneficiaza de scutirea de plata impozitului pentru profitul reinvestit si de reducerea impozitului pe profit cu 20% daca asigura cresterea numarului scriptic de angajati cu cel putin 10% fata de anul precedent; 
    • veniturile realizate din aplicarea unei inventii brevetate in Romania sunt venituri neimpozabile pana la 31 decembrie 2006. Aplicarea unei inventii inseamna fabricarea produsului sau folosirea unei metode sau a unui procedeu. Pentru a beneficia de aceasta facilitate trebuie indeplinite urmatoarele conditii:
        sa existe un certificat de la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci;
        sa existe documente din care sa rezulte ca brevetul de inventie este in vigoare pe perioada respectiva;
        sa se tina evidenta separata din care sa rezulte profitul scutit;
        profitul astfel obtinut sa fie realizat in limita perioadei de 5 ani de la prima aplicare, cuprinsi in perioada de valabilitate a brevetului; 
       
    • veniturile realizate din practicarea apiculturii sunt venituri neimpozabile pana la 31 decembrie 2006; 
    • pensiunile agroturistice montane care dezvolta capacitati de cazare de pana la 20 de locuri beneficiaza de scutire de la plata impozitului pe profit si a impozitului pe teren timp de 5 ani de la constituire, potrivit Legii muntelui nr. 347 din 14 iulie 2004.

    Pensiunile turistice si agroturistice sunt clasificate de catre autoritatea publica centrala in conformitate cu dispozitiile H.G. nr. 1.328/2001 privind clasificarea structurilor de primire turistice, cu modificarile si completarile ulterioare;

    • cooperativele agricole beneficiaza, potrivit Legii cooperatiei agricole nr. 566/2004, de reducerea impozitului pe profit cu 20% in primii 5 ani de activitate. 
       

    La randul 43, sectiunea B din declaratie:
    Se inscriu sumele reprezentand cheltuieli cu sponsorizarea si/sau mecenatul in limitele si in conditiile prevazute de Cod, precum si sumele reprezentand bursele private. Cheltuielile cu sponsorizarea, mecenatul si bursele private, inclusiv sponsorizarea bibliotecilor de drept public, sunt deductibile, din impozitul pe profit, daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
    a) sunt in limita a 3% din cifra de afaceri;
    b) nu depasesc mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat.
    Conform prevederilor Legii nr. 376/2004 privind bursele private, bursa privata reprezinta sprijinul pentru studii acordat, in baza unui contract, de catre o persoana juridica de drept privat sau de catre o persoana fizica unui beneficiar care poate fi, dupa caz, elev, student, doctorand sau care urmeaza un program de pregatire postuniversitara intr-o institutie de invatamant superior acreditata, din tara sau din strainatate. Bursa privata poate fi acordata pe intreaga durata a studiilor sau pe o perioada mai scurta de timp, stabilita prin contract. Cuantumul lunar al bursei private este stabilit de catre societatea care o ofera. Contractul prin care se acorda bursa privata cuprinde clauze privind modul in care beneficiarul trebuie sa isi indeplineasca obligatiile de studiu, precum si celelalte conditii in care se ofera bursa. Contractul se semneaza de beneficiar sau, in functie de varsta, de beneficiar, cu acordul reprezentantului sau legal, si de reprezentantul legal al persoanei juridice sau de persoana fizica ce ofera bursa. Beneficiarul bursei private are obligatia sa prezinte contractul, in vederea avizarii, la institutia/unitatea de invatamant in care studiaza.
     
    Sponsorizarea si mecenatul sunt reglementate de Legea nr. 32/1994 cu modificarile ulterioare, iar Legea nr. 334/2002, republicata, reglementeaza modalitatile de sponsorizare ale bibliotecilor de drept public.
    Pentru completarea Declaratiei 101 toti contribuabilii sunt obligati sa intocmeasca Registrul de evidenta fiscala, potrivit Ordinului ministrului finantelor publice nr. 870 din 21 iunie 2005 privind Registrul de evidenta fiscala. Registrul are ca scop inscrierea tuturor informatiilor care au stat la determinarea profitului impozabil si a calculului impozitului pe profit cuprins in declaratia privind obligatiile de plata la bugetul general consolidat. Operatiunile inregistrate in Registrul de evidenta fiscala sunt la latitudinea contribuabilului, in functie de specificul activitatii si de necesitatile proprii ale acestuia.
    Impozitul pe profit calculat si inscris in Registrul de evidenta fiscala va fi identic cu cel inscris in declaratia privind obligatiile de plata la bugetul general consolidat. Inregistrarile in Registrul de evidenta fiscala se vor face pentru fiecare perioada pentru care contribuabilul are obligatia de a declara impozitul pe profit. 
     

  • Ti-a placut acest articol? Da Like, Printeaza sau trimite prin WhatsApp si Email!

    Data aparitiei: 10 Mai 2007


    Votati articolul "Declaratie privind impozitul pe profit":
    Rating:

    Nota: 5 din 5 din 1 voturi


    Alte articole publicate in data de 10 Mai 2007 ARTICOLE SIMILARE

    Opinia ta conteaza! Scrie-ne mai jos ce parere ai despre acest subiect dar si ce alte subiecte din domeniu te intereseaza si ai dori sa scriem despre ele!


    Daca ai intrebari care necesita consultanta in contabilitate, le poti adresa pe www.PortalContabilitate.ro sau www.ClubContabilitate.ro. Va multumim!


    X
    user
    user

    Intrebare antispam: 4 + 2 =
      Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

    Subiectele saptamanii

    Newsletter zilnic GRATUIT

    Modificari in Codul Fiscal 2019 - 12 Proceduri Contabile actualizate la zi
    Aboneaza-te la newsletterul Contabilul.ro si primesti gratuit Raportul special "Modificari in Codul Fiscal 2019 - 12 Proceduri Contabile actualizate la zi".
    Stiri si analize economice
    SATI

    Atentie, Contabili!

    Modificari in Codul Fiscal 2019 - ATENTIE la noile Proceduri Contabile  
    Cititi «Raportul Special Gratuit» oferit de specialistii nostri

    DESCARCA GRATUIT Raportul Special
    "Modificari in Codul Fiscal 2019 - 12 Proceduri Contabile actualizate la zi"


    email
    Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
    X