HOTARARE nr. 44 din 22 ianuarie 2004 (*actualizata*)
pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
(actualizata pana la data de 1 ianuarie 2008*)
EMITENT: GUVERNUL
----------------
*) Textul initial a fost publicat in MONITORUL OFICIAL nr. 112 din 6 februarie 2004. Aceasta este forma actualizata de S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic" S.A. Piatra Neamt pana la data de 1 ianuarie 2008, cu modificarile si completarile aduse de
----------------
**) Aceasta forma actualizata a Normelor metodologice de aplicare a
***) Forma actualizata a
Titlul I:
Cap. I - Art. 1 si Art. 2;
Cap. II - Art. 3-Art. 6;
Ghidul Practic al Monografiilor Contabile 2024
PFA II IF Taxe Impozite Deduceri Contributii
Manual de politici contabile - Stick USB
Cap. III - Art. 7;
Cap. IV - Art. 9, Art. 10, Art. 12, Art. 12^1.
Titlul II:
Cap. I - Art. 14 si Art. 17;
Cap. II - Art. 28;
Cap. V - Art. 35;
Cap. VII - Art. 37.
Titlul III:
Cap. I - Art. 39 si Art. 40;
Cap. II - Art. 53 si Art. 54;
Cap. III - Art. 58^1
Cap. IV - Art. 63 si Art. 64;
Cap. VI - Art. 68 si Art. 69;
Cap. VII - Art. 71 - Art. 73;
Cap. VIII - Art. 76;
Cap. IX - Art. 79;
Cap. XIII - Art. 93;
Cap. XIV - Art. 94, Art. 95.
Titlul IV:
Art. 105, Art. 107, Art. 110, Art. 112.
Titlul V:
Cap. I - Art. 113, Art. 114, Art. 119, Art. 121.
Cap. III - Art. 124^1-Art. 124^17
Cap. IV - Art. 124^18, Art. 124^19, Art. 124^21-Art. 124^25, Art. 124^27
Cap. V - Art. 124^29-Art. 124^41
Titlul VI:
Cap. I - Art. 125, Art. 125^1,
Cap. IV - Art. 131
Cap. V - Art. 132^2
Cap. VI - Art. 134, Art. 136
Cap. VII - Art. 139;
Cap. IX - Art. 143****), Art. 144^1
Cap. X - Art. 147^3,
Cap. XI - Art. 151;
Cap. XII - Art. 152^4;
Cap. XIII - Art. 155^1, Art. 156^2-Art. 156^4, Art. 158, Art. 158^1
Cap. XIV - Art. 159;
Cap. XV - Art. 161^2
Titlul VII :
Cap. I - Sectiunea 1 - Art. 163^1, Art. 164 - Art. 166;
- Sectiunea a 2-a - Art. 170 - Art. 172, Art. 174;
- Sectiunea a 4-a - Art. 182, Art. 184;
- Sectiunea a 5-a - Art. 189, Art. 190;
- Sectiunea a 5^1-a - Art. 192^3;
- Sectiunea a 6-a - Art. 196.
Cap. II - Art. 207, Art. 212 - Art. 214;
Cap. II^1 - Art. 214^3,
Cap. III - Art. 216 si Art. 217;
Cap. IV - Art. 218, art. 220^1;
Cap. V - Art. 220^2, Art. 221^1, Art. 221^2
Titlul VIII:
Cap. I - Art. 224- Art. 229;
Cap. II - Art. 230, Art. 231;
Cap. III - Art. 233 si Art. 234;
Cap. IV - Art. 235;
Cap. VI - Art. 241 si Art. 242;
Titlul IX:
Cap. XIII - Art. 294^1;
Titlul IX^1 - Art. 296^1.
Titlul X:
Art. 297 si Art. 298.
****) A se vedea ORDINUL nr. 616 din 29 iunie 2007 pentru aprobarea Normelor privind aplicarea scutirii de taxa pe valoarea adaugata prevazute la
*****) Urmatoarele articole din Codul fiscal aplicabil incepand cu data de 01.01.2008 sunt abrogate: Cap. IV - art. 33, art. 67^1, art. 92, art. 96-art. 102, art. 160^1, art. 206^1, art. 238, art. 243, art. 245, art. 246, art. 290.
In temeiul art. 108 din Constitutia Romaniei, republicata, si ale art. 1 alin. (1) si
Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.
ART. 1
Se aproba Normele metodologice de aplicare a
ART. 2
Pe data intrarii in vigoare a prezentei hotarari se abroga:
a)
b)
c)
d)
e)
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NASTASE
Contrasemneaza:
---------------
Ministrul finantelor publice,
Mihai Nicolae Tanasescu
Bucuresti, 22 ianuarie 2004.
Nr. 44.
ANEXA
NORME METODOLOGICE
de aplicare a
Codul fiscal:
TITLUL I
Dispozitii generale
[...]
Definitia sediului permanent
Art. 8 (1) In intelesul prezentului cod, sediul permanent este un loc prin care se desfasoara integral sau partial activitatea unui nerezident, fie direct, fie printr-un agent dependent.
(2) Un sediu permanent presupune un loc de conducere, sucursala, birou, fabrica, magazin, atelier, precum si o mina, un put de titei sau gaze, o cariera sau alte locuri de extractie a resurselor naturale.
(3) Un sediu permanent presupune un santier de constructii, un proiect de constructie, ansamblu sau montaj sau activitati de supervizare legate de acestea, numai daca santierul, proiectul sau activitatile dureaza mai mult de 6 luni.
(4) Prin derogare de la prevederile alin. (1) - (3), un sediu permanent nu presupune urmatoarele:
a) folosirea unei instalatii numai in scopul depozitarii sau al expunerii produselor ori bunurilor ce apartin nerezidentului;
b) mentinerea unui stoc de produse sau bunuri ce apartin unui nerezident numai in scopul de a fi depozitate sau expuse;
c) mentinerea unui stoc de produse sau bunuri ce apartin unui nerezident numai in scopul de a fi procesate de catre o alta persoana;
d) vanzarea de produse sau bunuri ce apartin unui nerezident, care au fost expuse in cadrul unor expozitii sau targuri fara caracter permanent ori ocazionale, daca produsele ori bunurile sunt vandute nu mai tarziu de o luna dupa incheierea targului sau a expozitiei;
e) pastrarea unui loc fix de activitate numai in scopul achizitionarii de produse sau bunuri ori culegerii de informatii pentru un nerezident;
f) pastrarea unui loc fix de activitate numai in scopul desfasurarii de activitati cu caracter pregatitor sau auxiliar de catre un nerezident;
g) pastrarea unui loc fix de activitate numai pentru o combinatie a activitatilor prevazute la lit. a) - f), cu conditia ca intreaga activitate desfasurata in locul fix sa fie de natura preparatorie sau auxiliara.
(5) Prin derogare de la prevederile alin. (1) si (2), un nerezident este considerat a avea un sediu permanent in Romania, in ceea ce priveste activitatile pe care o persoana, alta decat un agent cu statut independent, le intreprinde in numele nerezidentului, daca persoana actioneaza in Romania in numele nerezidentului si daca este indeplinita una din urmatoarele conditii:
a) persoana este autorizata si exercita in Romania autoritatea de a incheia contracte in numele nerezidentului, cu exceptia cazurilor in care activitatile respective sunt limitate la cele prevazute la alin. (4) lit. a) - f);
b) persoana mentine in Romania un stoc de produse sau bunuri din care livreaza produse sau bunuri in numele nerezidentului.
(6) Un nerezident nu se considera ca are un sediu permanent in Romania daca doar desfasoara activitate in Romania prin intermediul unui broker, agent, comisionar general sau al unui agent intermediar avand un statut independent, in cazul in care aceasta activitate este activitatea obisnuita a agentului, conform descrierii din documentele constitutive. Daca activitatile unui astfel de agent sunt desfasurate integral sau aproape integral in numele nerezidentului, iar in relatiile comerciale si financiare dintre nerezident si agent exista conditii diferite de acelea care ar exista intre persoane independente, agentul nu se considera ca fiind agent cu statut independent.
(7) Un nerezident nu se considera ca are un sediu permanent in Romania numai daca acesta controleaza sau este controlat de un rezident ori de o persoana ce desfasoara o activitate in Romania prin intermediul unui sediu permanent sau altfel.
(8) In intelesul prezentului cod, sediul permanent al unei persoane fizice se considera a fi baza fixa.
Norme metodologice:
1. Termenul "loc prin care se desfasoara integral sau partial activitatea" acopera orice fel de cladiri, echipamente sau instalatii utilizate pentru desfasurarea activitatii nerezidentului indiferent daca acestea sunt sau nu utilizate exclusiv in acest scop. Un loc de activitate exista si acolo unde nu sunt construite sau nu sunt necesare cladiri pentru desfasurarea activitatii nerezidentului, ci dispune doar de un spatiu. Nu este important daca cladirile, echipamentele sau instalatiile sunt detinute in proprietate, sunt inchiriate sau se gasesc in alt fel la dispozitia nerezidentului. Un loc de activitate poate fi constituit de o taraba in piata sau locul de activitate poate fi situat in cladirea unei alte societati, atunci cand un nerezident are in permanenta la dispozitie anumite cladiri sau parti ale acestora, detinute in proprietate de alta societate.
2. Este suficient ca un nerezident sa aiba la dispozitia sa un spatiu utilizat pentru activitati economice pentru ca acesta sa constituie un loc de activitate, nefiind necesar nici un drept legal oficial de utilizare a respectivului spatiu.
3. Desi nu este necesar nici un drept legal oficial de utilizare a unui anumit spatiu pentru ca locul respectiv sa constituie sediu permanent, simpla prezenta a unui nerezident intr-o anumita locatie nu inseamna ca locatia respectiva se gaseste la dispozitia acelui nerezident. Acest principiu este ilustrat de urmatoarele situatii in care reprezentanti ai unui nerezident sunt prezenti in spatiile unei alte societati:
a) Un vanzator care isi viziteaza cu regularitate un client principal pentru a primi comenzi si se intalneste cu directorul de achizitii in biroul acestuia. In acest caz, cladirea clientului nu se afla la dispozitia societatii pentru care lucreaza vanzatorul si nu constituie un loc fix de activitate prin care se desfasoara activitatile nerezidentului. Cu toate acestea, in functie de situatia existenta se poate aplica alin. (5) al art. 8 din Codul fiscal pentru a considera ca exista un sediu permanent.
b) Un angajat al unei societati caruia i se permite, pe o perioada lunga de timp, sa utilizeze un birou in sediul unei alte societati pentru a asigura respectarea de catre societatea din urma a obligatiilor asumate prin contractul incheiat cu prima societate. In acest caz, angajatul desfasoara activitati legate de obiectul primei societati, iar biroul ce se gaseste la dispozitia sa in sediul celeilalte societati va constitui un sediu permanent al angajatorului sau, daca biroul este pus la dispozitia sa pe o perioada de timp suficient de lunga pentru a constitui un "loc de activitate" si daca activitatile efectuate acolo depasesc activitatile precizate in alin. (4) al art. 8 din Codul fiscal.
c) O societate de transport rutier care foloseste zilnic o perioada scurta de timp o platforma de livrare din depozitul clientului sau, pentru a livra marfuri achizitionate de acel client. In acest caz, prezenta societatii de transport rutier la platforma de livrare este de scurta durata si societatea nu poate considera ca acel loc se afla la dispozitia sa si constituie un sediu permanent al societatii.
d) Un zugrav care, timp de doi ani, petrece trei zile pe saptamana intr-o mare cladire de birouri ce apartine principalului lui client. In acest caz, prezenta zugravului in acea cladire de birouri in care isi desfasoara activitatea, respectiv zugraveste, constituie un sediu permanent al zugravului.
4. Cuvintele "prin care" trebuie sa se aplice in toate situatiile in care activitatile economice sunt desfasurate intr-o anumita locatie ce este la dispozitia societatii in acest scop. Astfel, se va considera ca o societate angajata pentru pavarea unui drum isi desfasoara activitatea "prin" locatia in care are loc activitatea.
5. Locul de activitate trebuie sa fie "fix", astfel incat sa existe o legatura intre locul de activitate si un anumit punct geografic. Nu este importanta perioada de timp in care o societate a unui stat contractant opereaza in celalalt stat contractant daca nu face acest lucru intr-un loc distinct, dar nu inseamna ca echipamentul ce constituie locul de activitate trebuie sa fie efectiv fixat pe sol. Este suficient ca echipamentul sa ramana intr-un anumit loc. Atunci cand activitatile economice ale unei societati sunt deplasate intre locatii invecinate, pot exista dificultati in a stabili daca exista un singur "loc de activitate" Daca exista doua locuri de activitate si daca celelalte conditii ale sediului permanent sunt indeplinite, la fiecare dintre aceste locuri, societatea va avea doua sedii permanente. Se considera ca exista un singur loc de activitate atunci cand o anumita locatie, in interiorul careia sunt deplasate activitatile, poate fi identificata ca formand un tot unitar din punct de vedere comercial si geografic, in ceea ce priveste activitatea respectiva. Acest principiu, poate fi ilustrat prin exemple:
a) O mina constituie un singur loc de activitate, chiar daca activitatile pot fi deplasate dintr-o locatie in alta in interiorul acelei mine deoarece mina respectiva constituie o singura unitate geografica si comerciala din punct de vedere al activitatii miniere. Un "hotel de birouri" in care o firma de consultanta inchiriaza in mod regulat diferite birouri este considerat ca fiind un singur loc de activitate pentru acea firma deoarece, in acest caz, cladirea constituie un tot unitar din punct de vedere geografic, iar hotelul este unicul loc de activitate al acelei firme de consultanta. O strada pietonala, o piata deschisa sau un targ in care isi fixeaza standul un comerciant reprezinta unicul loc de activitate al respectivului comerciant.
b) Faptul ca activitatile pot fi desfasurate intr-o zona geografica limitata nu are ca rezultat considerarea acelei zone geografice ca fiind loc unic de activitate. Astfel, atunci cand un zugrav lucreaza succesiv in cadrul unei serii de contracte fara legatura intre ele pentru mai multi clienti diferiti, intr-o cladire mare de birouri, fara sa existe contract pentru un proiect complex de zugravire a cladirii, cladirea nu este considerata ca unic loc de activitate. Daca insa, un zugrav efectueaza, in cadrul unui singur contract, lucrari in toata cladirea pentru un singur client, acest contract reprezinta un singur proiect si cladirea in ansamblul sau este un singur loc de activitate pentru lucrarile de zugravit, deoarece constituie un tot unitar din punct de vedere comercial si geografic.
c) O zona in care activitatile sunt desfasurate ca parte a unui singur proiect ce constituie un tot unitar din punct de vedere comercial si care nu intruneste aceleasi conditii din punct de vedere geografic nu constituie un loc unic de activitate. Astfel, atunci cand un consultant lucreaza in diferite sucursale din locatii diferite in cadrul unui singur proiect de instruire profesionala a angajatilor unei banci, fiecare sucursala este considerata separat. Daca insa respectivul consultant se deplaseaza dintr-un birou in altul in cadrul aceleiasi sucursale, se va considera ca el ramine in acelasi loc de activitate. Locatia unica a sucursalei se incadreaza in conditia de tot unitar din punct de vedere geografic, situatie care lipseste in cazul in care consultantul se deplaseaza intre sucursale aflate in locatii diferite.
6. Deoarece locul de activitate trebuie sa fie fix, se considera sediu permanent daca acel loc de activitate are un anumit grad de permanenta. Se considera astfel ca, exista un sediu permanent atunci cand locul de activitate a fost mentinut pe o perioada mai lunga de sase luni. Astfel, activitatile a caror natura este repetitiva, in aceste cazuri, fiecare perioada in care este utilizat locul de activitate trebuie analizata in combinatie cu numarul de ocazii in care s-a utilizat respectivul loc, care se pot intinde pe un numar de ani.
Un loc de activitate poate totusi sa constituie un sediu permanent chiar daca exista doar pentru o perioada scurta de timp. Astfel:
a) Intreruperile temporare de activitate nu determina incetarea existentei sediului permanent. Cand un anumit loc de activitate este utilizat numai in intervale scurte de timp dar aceste utilizari au loc cu regularitate pe perioade lungi, locul de activitate nu trebuie considerat ca fiind de natura strict temporara.
b) De asemenea, in situatiile in care un loc de activitate este utilizat pe perioade foarte scurte de timp de un numar de societati similare conduse de aceasi persoana sau de persoane asociate. In aceasta situatie se evita considerarea locului de activitate ca fiind utilizat altfel decat in scopuri temporare de fiecare dintre societati.
c) Atunci cand un loc de activitate care a fost, la inceput, conceput pentru a fi utilizat pe o perioada de timp scurta incat nu constituia sediu permanent, dar este in realitate mentinut mai mult, devine un loc fix de activitate si se transforma retroactiv in sediu permanent. Un loc de activitate poate de asemenea constitui un sediu permanent de la infiintarea sa chiar daca a existat, in practica, doar pe o perioada scurta de timp, daca acesta a fost prematur lichidat datorita unor situatii deosebite cum ar fi esecul investitiei.
7. Pentru ca un loc de activitate sa constituie sediu permanent, societatea ce il utilizeaza trebuie sa isi desfasoare integral sau partial activitatile prin acel loc de activitate. Activitatea nu trebuie sa fie permanenta in sensul ca nu exista intreruperi ale operatiunilor, ci operatiunile trebuie desfasurate cu regularitate.
8. Atunci cand activele corporale, precum utilajele, echipamentele industriale, comerciale sau stiintifice, cladirile sau activele necorporale precum brevetele, procedurile si alte proprietati similare sunt inchiriate sau acordate in leasing unor terti printr-un loc fix de activitate mentinut de o societate a unui Stat Contractant in celalalt Stat, aceasta activitate va conferi, in general, locului de activitate caracterul de sediu permanent. Acelasi lucru este valabil si atunci cand printr-un loc fix de activitate este furnizat capital. Daca o societate a unui Stat inchiriaza sau acorda in leasing utilaje, echipamente, cladiri sau proprietati necorporale unei societati a celuilalt Stat fara ca pentru aceasta inchiriere sa mentina un loc fix de activitate in celalalt Stat, atunci utilajele, echipamentele, cladirea sau proprietatile necorporale inchiriate nu constitue un sediu permanent al locatorului cu conditia ca obiectul contractului sa fie limitat la simpla inchiriere a utilajelor, echipamentelor . Acesta este si cazul cand locatorul furnizeaza personal, ulterior instalarii pentru a opera echipamentul, cu conditia ca responsabilitatea acestuia sa fie limitata la operarea si intretinerea echipamentului sub conducerea, responsabilitatea si controlul locatarului. Daca personalul are responsabilitati mai largi, cum ar fi participarea la deciziile privind lucrarile in care va fi utilizat echipamentul sau daca opereaza, asigura service, inspecteaza si intretine echipamentul sub responsabilitatea si controlul locatorului, atunci activitatea locatorului poate depasi simpla inchiriere a echipamentului si poate constitui o activitate antreprenoriala. In acest caz se considera ca exista un sediu permanent daca este indeplinit criteriul permanentei.
9. Activitatea unei societati este desfasurata in principal de catre antreprenor sau de catre personal aflat intr-o relatie de angajare retribuita cu societatea. Acest personal include angajati si alte persoane ce primesc instructiuni de la societate ca agenti dependenti. Prerogativele acestui personal in relatiile sale cu tertii sunt irelevante. Nu are nici o importanta daca agentul dependent este autorizat sau nu sa incheie contracte daca lucreaza la locul fix de activitate. Un sediu permanent este considerat si daca activitatea societatii este desfasurata in principal cu ajutorul echipamentului automatizat, activitatile personalului fiind limitate la montarea, operarea, controlarea si intretinerea acestui echipament. Deci, masinile cu castiguri, automatele cu vanzare si celelalte echipamente similare instalate de o societate a unui Stat in celalalt Stat constituie un sediu permanent in functie de desfasurarea de catre societate si a altor activitati in afara de instalarea initiala a masinilor. Nu exista un sediu permanent atunci cand societatea doar instaleaza masinile si apoi le inchiriaza altor societati. Un sediu permanent exista atunci cand societatea care instaleaza masinile se ocupa pe cont propriu si de operarea acestora si de intretinerea lor. Acelasi lucru este valabil si atunci cand masinile sunt operate si intretinute de un agent dependent al societatii.
10. Un sediu permanent exista imediat ce societatea incepe sa isi desfasoare activitatea printr-un loc fix de activitate. Acesta este cazul atunci cand societatea pregateste activitatea pentru care va servi permanent locul de activitate. Perioada de timp in care locul fix de activitate este infiintat de catre societate nu trebuie luata in calcul, cu conditia ca aceasta activitate sa difere substantial de activitatea pentru care va servi permanent locul de activitate. Sediul permanent va inceta sa existe odata cu renuntarea la locul fix de activitate sau odata cu incetarea oricarei activitati desfasurate prin acesta, respectiv atunci cand toate actele si masurile ce au legatura cu activitatile anterioare ale sediului permanent sunt incheiate cum ar fi finalizarea tranzactiilor curente, intretinerea si repararea utilajelor. O intrerupere temporara a operatiunilor nu poate fi privita insa ca o incetare a activitatii. Daca locul fix de activitate este inchiriat unei alte societati,
acesta va servi in mod normal numai activitatilor acelei societati si nu activitatilor locatorului; in general, sediul permanent al locatorului inceteaza sa existe, cu exceptia situatiilor in care acesta continua sa isi desfasoare activitatea pe cont propriu prin locul fix de activitate.
Comertul electronic
11. Desi o locatie in care echipamentul automat este operat de catre o societate poate constitui un sediu permanent in tara in care este situat, trebuie facuta o distinctie intre computer, ce poate fi instalat intr-o locatie astfel incat in anumite conditii poate constitui sediu permanent, si datele si software-ul utilizat de respectivul echipament sau stocat pe el. Astfel, un site web Internet, care reprezinta o combinatie de software si date electronice nu constituie un activ corporal, nu are o locatie care sa poata constitui un "loc de activitate" si nu exista "un amplasament, cum ar fi cladiri sau, in unele cazuri, echipamente sau utiliaje" in ceea ce priveste software-ul si datele ce constituie site-ul web. Serverul pe care este stocat acel site web si prin intermediul caruia acesta este accesibil este un echipament ce are o locatie fizica si locatia fizica poate constitui un "loc fix de activitate" al societatii ce opereaza serverul.
12. Distinctia intre site-ul web si serverul pe care acesta este stocat si utilizat este importanta deoarece societatea ce opereaza serverul poate fi diferita de societatea ce desfasoara activitati prin site-ul web. Este frecventa situatia ca un site web prin care o societate desfasoara activitati sa fie gazduit pe serverul unui furnizor de servicii internet. Desi onorariile platite unui furnizor de servicii internet in cadrul acestui aranjament pot avea la baza dimensiunea spatiului pe disc utilizat pentru a stoca software-ul si datele necesare site-ului web, prin aceste contracte serverul si locatia acestuia nu sunt la dispozitia societatii, chiar daca respectiva societate a putut sa stabileasca ca site-ul sau web va fi gazduit pe un anumit server dintr-o anumita locatie. In acest caz societatea nu are nici o prezenta fizica in locatia respectiva deoarece site-ul web nu este corporal. In aceste cazuri, nu se poate considera ca respectiva societate a dobandit un loc de activitate
prin aranjamentul de gazduire a site-ului. In cazul in care societatea ce desfasoara activitati printr-un site web are serverul la dispozitia sa, aceasta detine in proprietate sau inchiriaza serverul pe care este stocat si utilizat site-ul web si opereaza acest server, locul in care se afla serverul constituie un sediu permanent al societatii daca sunt indeplinite celelalte conditii ale articolului.
13. Computerul intr-o anumita locatie poate constitui un sediu permanent numai daca indeplineste conditia de a fi fix. In cazul unui server, nu este relevanta posibilitatea ca serverul sa fie deplasat, ci daca acesta este in realitate deplasat sau nu. Pentru ca un server sa constituie un loc de activitate fix, el trebuie sa fie amplasat intr-un anumit loc pe o perioada de timp suficienta pentru a fi considerat fix.
14. Pentru a se stabili daca activitatea unei societati este desfasurata integral sau partial printr-un astfel de echipament trebuie sa se analizeze de la caz la caz, daca datorita acestui echipament, societatea are la dispozitie facilitati acolo unde sunt indeplinite functiile de activitate ale societatii.
15. Atunci cand o societate opereaza un computer intr-o anumita locatie, poate exista un sediu permanent chiar daca nu este necesara prezenta nici unui angajat al societatii in locatia respectiva pentru a opera computerul. Prezenta personalului nu este necesara pentru a se considera ca o societate isi desfasoara activitatile partial sau total intr-o locatie, atunci cand nu se impune prezenta personalului pentru a desfasura activitati in acea locatie. Aceasta situatie se aplica comertului electronic in aceeasi masura in care se aplica si altor activitati in care echipamentul functioneaza automat, cum ar fi in cazul echipamentului automat de pompare utilizat in exploatarea resurselor naturale.
16. Un alt aspect este cel legat de faptul ca nu se poate considera ca exista un sediu permanent atunci cand operatiunile de comert electronic desfasurate prin computer intr-o anumita locatie dintr-o tara sunt limitate la activitatile pregatitoare sau auxiliare descrise in alin. (4) art. 8 din Codul fiscal. Pentru a se stabili daca anumite activitati efectuate intr-o astfel de locatie intra sub incidenta alin. (4) art. 8 din Codul fiscal ele trebuie analizate de la caz la caz, tinand seama de diversele functii indeplinite de societate prin respectivul echipament. Activitatile ce sunt in general privite ca fiind activitati pregatitoare sau auxiliare includ:
- furnizarea unei legaturi de comunicatii - foarte asemanatoare cu o linie telefonica - intre furnizori si clienti;
- publicitatea pentru bunuri sau servicii;
- transmiterea informatiilor printr-un server-oglinda in scopuri de securitate si eficienta;
- culegerea de date de piata pentru societate;
- furnizarea de informatii.
17. Exista un sediu permanent cand insa aceste functii constituie partea esentiala si semnificativa a activitatii de afaceri a societatii sau cand alte functii centrale ale societatii sunt realizate prin computer, echipamentul constituind un loc fix de activitate al societatii, intrucat aceste functii depasesc activitatile tratate la alin. (4) al art. 8 din Codul fiscal.
18. Functiile centrale ale unei anumite societati depind de natura activitatii desfasurate de respectiva societate.Unii furnizori de servicii internet au ca obiect de activitate operarea serverelor lor in scopul gazduirii site-urilor web sau a altor aplicatii pentru alte societati. Pentru acesti furnizori de servicii internet, operarea serverelor ce ofera servicii clientilor reprezinta o componenta a activitatii comerciale ce nu este considerata o activitate pregatitoare sau auxiliara.
O societate denumita "e-tailer" sau "e-comerciant" ce are ca activitate vanzarea de produse prin internet si nu are ca obiect de activitate operarea serverelor, efectuarea serviciilor printr-o locatie nu este suficienta pentru a concluziona ca activitatile desfasurate in acel loc sunt mai mult decat activitati pregatitoare si auxiliare. Intr-o astfel de situatie trebuie sa se analizeze natura activitatilor desfasurate din perspectiva activitatii derulate de societate. Daca aceste activitati sunt strict pregatitoare sau auxiliare fata de activitatea de vanzare de produse pe internet si locatia este utilizata pentru a opera un server ce gazduieste un site web care, asa cum se intampla adesea, este utilizat exclusiv pentru promovare, pentru prezentarea catalogului de produse sau pentru furnizarea de informatii potentialilor clienti, se aplica alin. (4) al art. 8 din Codul fiscal si locatia nu va constitui un sediu permanent. Daca functiile tipice aferente vanzarii sunt realizate in acea locatie cum ar fi prin incheierea contractului cu clientul, procesarea platii si livrarea produselor care sunt efectuate automat prin echipamentul amplasat in acel loc, aceste activitati nu pot fi considerate strict pregatitoare sau auxiliare.
19. In ceea ce priveste aplicarea alin. (5) al art. 8 din Codul fiscal, pentru a stabili daca un furnizor de servicii internet constituie un sediu permanent, atunci cand acesta ofera serviciul de a gazdui pe server site-urile web ale altor societati, se pune intrebarea daca este aplicabil alin. (5) al art. 8 din Codul fiscal. Alin. (5) al art. 8 din Codul fiscal nu se aplica deoarece furnizorii de servicii internet nu sunt considerati agenti ai societatilor carora le apartin site-urile web, deoarece acestia nu au autoritatea de a incheia contracte in numele acestor societati si nu incheie in mod obisnuit astfel de contracte, sau deoarece ei sunt considerati agenti cu statut independent ce actioneaza conform activitatii lor obisnuite, lucru evidentiat si de faptul ca, ei gazduiesc site-uri web pentru societati diferite. Este de asemenea clar ca intrucat site-ul web prin care o societate isi desfasoara activitatea nu este in sine o "persoana", conform definitiei de la pct. 20, alin
(1), al art. 7 din Codul fiscal, alin. (5) al art. 8 din Codul fiscal nu se poate aplica pentru a considera ca exista un sediu permanent in virtutea faptului ca site-ul web este un agent al societatii, in sensul acelui alineat.
20. La definirea sediului permanent se au in vedere comentariile la art. 5 "Sediu permanent" din Modelul conventiei de evitare a dublei impuneri al Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica.
21. (1) In aplicarea art. 8 din Codul fiscal, persoanele juridice romane au obligatia sa inregistreze contractele incheiate cu persoane juridice straine sau persoane fizice nerezidente care executa pe teritoriul Romaniei prestari de servicii de natura lucrarilor de constructii, de montaj, activitatilor de supraveghere, activitatilor de consultanta, de asistenta tehnica si a oricaror alte activitati.
Inregistrarea contractelor se efectueaza la organele fiscale teritoriale in a caror raza persoanele juridice romane beneficiare ale activitatilor de mai sus isi au domiciliul fiscal, conform legii, potrivit procedurii instituite prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
Contractele incheiate de persoane juridice romane cu persoane juridice straine sau persoane fizice nerezidente pentru activitati desfasurate in afara teritoriului Romaniei nu fac obiectul inregistrarii, potrivit prezentelor dispozitii.
(2) Pentru incadrarea unui santier de constructii sau a unui proiect de constructie, ansamblu ori montaj sau activitati de supervizare legate de acestea si a altor activitati similare ca sedii permanente se va avea in vedere data inceperii activitatii din contractele incheiate cu persoanele juridice romane beneficiare sau cu alte informatii ce probeaza inceperea activitatii. Perioadele consumate pentru realizarea unor contracte conexe care sunt legate in mod direct cu primul contract ce a fost executat se adauga la perioada care s-a consumat pentru realizarea contractului de baza.
(3) Persoanele juridice sau fizice straine nerezidente, care presteaza servicii de natura activitatii de lucrari de constructii, de montaj, activitati de supraveghere, activitati de consultanta, de asistenta tehnica si orice alte activitati, in Romania prin intermediul unui sediu permanent, au obligatia sa depuna declaratii de impunere la organul fiscal teritorial in raza caruia este inregistrat sediul permanent ca platitor de impozite si taxe, la termenul stabilit potrivit legii.
-----------
Normele metodologice de aplicare a Titlului I - pentru
Alin. (1) al pct. 21 din Normele metodologice de aplicare a
"Codul fiscal:
[...]
Prevederi speciale pentru aplicarea Codului fiscal
Art. 11
(1) La stabilirea sumei unui impozit sau a unei taxe in intelesul prezentului cod, autoritatile fiscale pot sa nu ia in considerare o tranzactie care nu are un scop economic sau pot reincadra forma unei tranzactii pentru a reflecta continutul economic al tranzactiei.
(2) In cadrul unei tranzactii intre persoane afiliate, autoritatile fiscale pot ajusta suma venitului sau a cheltuielii oricareia dintre persoane, dupa cum este necesar, pentru a reflecta pretul de piata al bunurilor sau serviciilor furnizate in cadrul tranzactiei. La stabilirea pretului de piata al tranzactiilor intre persoane afiliate se foloseste cea mai adecvata dintre urmatoarele metode:
a) metoda compararii preturilor, prin care pretul de piata se stabileste pe baza preturilor platite altor persoane care vand bunuri sau servicii comparabile catre persoane independente;
b) metoda cost-plus, prin care pretul de piata se stabileste pe baza costurilor bunului sau serviciului asigurat prin tranzactie, majorat cu marja de profit corespunzatoare;
c) metoda pretului de revanzare, prin care pretul de piata se stabileste pe baza pretului de revanzare al bunului sau serviciului vandut unei persoane independente, diminuat cu cheltuiala cu vanzarea, alte cheltuieli ale contribuabilului si o marja de profit;
d) orice alta metoda recunoscuta in liniile directoare privind preturile de transfer emise de Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica.
Norme metodologice:
22. Autoritatile fiscale din Romania pot, in scopul calcularii obligatiilor fiscale ale persoanelor afiliate, sa reconsidere evidentele persoanei afiliate din Romania, in scopul examinarii fiscale, daca in urma relatiilor speciale dintre persoana afiliata romana si cea straina aceste evidente nu reflecta profiturile reale impozabile ce provin din Romania. Nu se efectueaza reconsiderarea evidentelor persoanelor afiliate atunci cand tranzactiile dintre asemenea persoane au loc in termeni comerciali de piata libera, precum si in cazul tranzactiilor intre persoane juridice romane afiliate. Reconsiderarea evidentelor se refera la ajustarea veniturilor, cheltuielilor, in scopul calcularii obligatiilor fiscale ale persoanelor afiliate. Reconsiderarea evidentelor persoanelor afiliate nu se efectueaza atunci cand tranzactiile dintre asemenea persoane au loc in termenii comerciali de piata libera, respectiv ca tranzactii intre persoane independente.
In cazul in care Romania a incheiat o conventie de evitare a dublei impuneri cu statul al carui rezident este persoana afiliata straina, aceasta reconsiderare a evidentelor in scopul examinarii fiscale se efectueaza de catre autoritatile romane prin coroborare cu "Procedura amiabila" prevazuta in respectiva conventie. In acest sens, atunci cand Romania include in profiturile unei persoane inregistrate in Romania si impune in consecinta profiturile asupra carora o persoana rezidenta in alt stat a fost supusa impunerii in statul sau de rezidenta, iar profiturile astfel incluse sunt profituri care ar fi revenit persoanei din Romania daca conditiile stabilite intre cele doua persoane ar fi fost cele convenite intre persoanele independente, statul de rezidenta al persoanei afiliate straine poate proceda la modificarea corespunzatoare a sumei impozitului stabilit asupra acelor profituri.
La ajustarea profiturilor intre persoanele afiliate se au in vedere termenele de prescriptie prevazute de legislatia interna a statelor in care persoanele afiliate in cauza sunt rezidente, in cazul in care prin conventia de evitare a dublei impuneri nu s-a prevazut altfel.
Ajustarea profiturilor persoanelor afiliate nu conduce la modificarea situatiilor financiare ale persoanelor afiliate.
La stabilirea pretului de piata al tranzactiilor, autoritatile fiscale nu vor tine cont de imprejurarile efective ce nu puteau fi cunoscute de catre partile la tranzactie la data perfectarii acesteia si care, daca ar fi fost cunoscute, ar fi atras o supra- sau o subestimare de catre parti a valorii tranzactiei.
Autoritatile stabilesc pretul de piata al acestor tranzactii aplicand metoda utilizata de catre contribuabil, cu exceptia cazurilor in care prin metoda utilizata nu se reflecta pretul de piata al bunurilor sau serviciilor furnizate in cazul tranzactiei. In acest caz, autoritatile fiscale vor aplica cea mai adecvata dintre metodele prevazute la art. 11 alin. (2) din Codul fiscal.
23. La estimarea pretului de piata al tranzactiilor se poate utiliza una dintre urmatoarele metode:
a) metoda compararii preturilor;
b) metoda cost-plus;
c) metoda pretului de revanzare;
d) orice alta metoda recunoscuta in liniile directoare privind preturile de transfer emise de Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica.
24. In termeni generali, pretul de piata este determinat prin raportarea la tranzactii comparabile necontrolate. O tranzactie este necontrolata daca se desfasoara intre persoane independente.
25. Metoda compararii preturilor
Determinarea pretului de piata are la baza comparatia pretului tranzactiei analizate cu preturile practicate de alte entitati independente de aceasta, atunci cand sunt vandute produse sau servicii comparabile. Pentru transferul de bunuri, marfuri sau servicii intre persoane afiliate, pretul de piata este acel pret pe care l-ar fi convenit persoane independente, in conditiile existente pe piete, comparabile din punct de vedere comercial pentru transferul de bunuri sau de marfuri identice ori similare, in cantitati comparabile, in acelasi punct din lantul de productie si de distributie si in conditii comparabile de livrare si de plata. In acest sens, pentru stabilirea valorii de piata se poate recurge la:
a) compararea preturilor convenite intre persoane afiliate cu preturile convenite in relatiile cu persoane independente, pentru tranzactii comparabile (compararea interna a preturilor);
b) compararea preturilor convenite intre persoane independente, pentru tranzactii comparabile (compararea externa a preturilor).
Pentru aplicarea metodei compararii preturilor, pretul de piata al tranzactiei este determinat prin compararea pretului de vanzare al marfurilor si serviciilor identice sau similare, vandute in cantitati comparabile, cu pretul de vanzare al marfurilor si al serviciilor supuse evaluarii. In cazul in care cantitatile nu sunt comparabile se utilizeaza pretul de vanzare pentru marfurile si serviciile identice sau similare, vandute in cantitati diferite. Pentru aceasta, pretul de vanzare se corecteaza cu diferentele in plus sau in minus care ar putea fi determinate de diferenta de cantitate.
26. Metoda cost-plus
Pentru determinarea pretului pietei, metoda se bazeaza pe majorarea costurilor principale cu o marja de profit corespunzatoare domeniului de activitate al contribuabilului. Punctul de plecare pentru aceasta metoda, in cazul transferului de marfuri sau de servicii intre persoane afiliate, este reprezentat de costurile producatorului sau ale furnizorului de servicii. Aceste costuri sunt stabilite folosindu-se aceeasi metoda de calcul pe care persoana care face transferul isi bazeaza si politica de stabilire a preturilor fata de persoane independente. Suma care se adauga la costul astfel stabilit va avea in vedere o marja de profit care este corespunzatoare domeniului de activitate al contribuabilului. In acest caz, pretul de piata al tranzactiei controlate reprezinta rezultatul adaugarii profitului la costurile de mai sus. In cazul in care marfurile sau serviciile sunt transferate printr-un numar de persoane afiliate, aceasta metoda urmeaza sa fie aplicata separat pentru fiecare stadiu, luandu-se in considerare rolul si activitatile concrete ale fiecarei persoane afiliate. Costul plus profitul furnizorului intr-o tranzactie controlata va fi stabilit in mod corespunzator prin referinta la costul plus profitul aceluiasi furnizor in comparatie cu tranzactiile necontrolate. In completare, metoda care poate fi folosita este costul plus profitul care a fost castigat in tranzactii comparabile de catre o persoana independenta.
27. Metoda pretului de revanzare
In cazul acestei metode pretul pietei este determinat pe baza pretului de revanzare al produselor si serviciilor catre entitati independente, diminuat cu cheltuielile de vanzare, alte cheltuieli ale contribuabilului si o marja de profit. Aceasta metoda se aplica pornindu-se de la pretul la care un produs cumparat de la o persoana afiliata este revandut unei persoane independente. Acest pret (pretul de revanzare) este apoi redus cu o marja bruta corespunzatoare (marja pretului de revanzare), reprezentand valoarea din care ultimul vanzator din cadrul grupului incearca sa isi acopere cheltuielile de vanzare si alte cheltuieli de operare in functie de operatiunile efectuate (luand in considerare activele utilizate si riscul asumat) si sa realizeze un profit corespunzator. In acest caz, pretul de piata pentru transferul bunului intre entitati afiliate este pretul care ramane dupa scaderea marjei brute si dupa ajustarea cu alte costuri asociate achizitionarii produsului.
Marja pretului de revanzare a ultimului vanzator intr-o tranzactie controlata poate fi determinata prin referinta la marja profitului de revanzare, pe care acelasi ultim vanzator o castiga pentru bunurile procurate si vandute in cadrul tranzactiilor necontrolate comparabile. De asemenea, se poate utiliza si marja profitului ultimei vanzari realizate de o persoana independenta in cadrul unor tranzactii necontrolate comparabile.
La stabilirea valorii marjei pretului de revanzare trebuie sa se aiba in vedere urmatoarele aspecte:
a) factorii referitori la perioada de timp dintre cumpararea initiala si revanzare, inclusiv cei referitori la schimbarile survenite pe piata in ceea ce priveste cheltuielile, ratele de schimb si inflatia;
b) modificarile survenite in starea si gradul de uzura al bunurilor ce fac obiectul tranzactiei, inclusiv modificarile survenite prin progresul tehnologic dintr-un anumit domeniu;
c) dreptul exclusiv al revanzatorului de a vinde anumite bunuri sau drepturi, care ar putea influenta decizia asupra unei schimbari a marjei de pret.
De regula, metoda pretului de revanzare este utilizata in cazul in care cel care revinde nu majoreaza substantial valoarea produsului. Metoda poate fi utilizata si atunci cand, inainte de revanzare, bunurile mai sunt prelucrate si, in aceste circumstante, se poate stabili marja adecvata.
28. In sensul art. 11 alin. (2) lit. d) din Codul fiscal, prin alte metode recunoscute in liniile directoare privind preturile de transfer emise de Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica se intelege metoda marjei nete si metoda impartirii profitului.
29. Metoda marjei nete
Metoda marjei nete implica calcularea marjei nete a profitului, obtinuta de o persoana in urma uneia sau a mai multor tranzactii cu persoane afiliate, si estimarea acestei marje pe baza nivelului obtinut de catre aceeasi persoana in tranzactii cu persoane independente sau pe baza marjei obtinute in tranzactii comparabile efectuate de persoane independente.
Metoda marjei nete presupune efectuarea unei comparatii intre anumiti indicatori financiari ai persoanelor afiliate si aceiasi indicatori ai persoanelor independente, care activeaza in cadrul aceluiasi domeniu de activitate.
In utilizarea metodei marjei nete trebuie luate in considerare diferentele dintre persoanele ale caror marje sunt comparabile. In acest sens vor fi avuti in vedere urmatorii factori: competitivitatea altor contribuabili de pe piata si a bunurilor echivalente, eficienta si strategia de management, pozitia pe piata, diferenta in structura costurilor si nivelul experientei in afaceri.
30. Metoda impartirii profitului
Metoda impartirii profitului se foloseste atunci cand tranzactiile efectuate intre persoane afiliate sunt interdependente astfel incat nu este posibila identificarea unor tranzactii comparabile. Aceasta metoda presupune estimarea profitului obtinut de persoanele afiliate in urma uneia sau mai multor tranzactii si impartirea acestor profituri intre persoanele afiliate, proportional cu profitul care ar fi fost obtinut de catre persoane independente. Impartirea profiturilor trebuie sa se realizeze printr-o estimare adecvata a veniturilor realizate si a costurilor suportate in urma uneia sau a mai multor tranzactii de catre fiecare persoana. Profiturile trebuie impartite astfel incat sa reflecte functiile efectuate, riscurile asumate si activele folosite de catre fiecare dintre parti.
31. In cazul compararii tranzactiilor intre persoane afiliate si cele independente se au in vedere:
a) diferentele determinate de particularitatile bunurilor materiale, nemateriale sau serviciilor ce fac obiectul tranzactiilor comparabile, in masura in care aceste particularitati influenteaza pretul de piata al obiectului respectivei tranzactii;
b) functiile indeplinite de persoane in tranzactiile respective.
La analiza functiilor persoanelor participante intr-o tranzactie vor fi avute in vedere: importanta economica a functiilor indeplinite de fiecare participant, impartirea riscurilor si a responsabilitatilor intre partile ce participa la tranzactie, volumul resurselor angajate, al utilajelor si echipamentelor, valoarea activelor necorporale folosite.
32. La stabilirea pretului de piata al tranzactiilor intre persoane afiliate se foloseste una dintre metodele prevazute mai sus. In vederea stabilirii celei mai adecvate metode se au in vedere urmatoarele elemente:
a) metoda care se apropie cel mai mult de imprejurarile in care sunt stabilite preturile supuse liberei concurente pe piete comparabile din punct de vedere comercial;
b) metoda pentru care sunt disponibile date rezultate din functionarea efectiva a persoanelor afiliate, implicate in tranzactii supuse liberei concurente;
c) gradul de precizie cu care se pot face ajustari in vederea obtinerii comparabilitatii;
d) circumstantele cazului individual;
e) activitatile desfasurate efectiv de diferitele persoane afiliate;
f) metoda folosita trebuie sa corespunda imprejurarilor date ale pietei si ale activitatii contribuabilului;
g) documentatia care poate fi pusa la dispozitie de catre contribuabil.
33. Circumstantele cazului individual care urmeaza sa fie luat in considerare in examinarea pretului de piata sunt:
a) tipul, starea, calitatea, precum si gradul de noutate al bunurilor, marfurilor si serviciilor transferate;
b) conditiile pietei pe care bunurile, marfurile sau serviciile sunt folosite, consumate, tratate, prelucrate sau vandute unor persoane independente;
c) activitatile desfasurate si stadiile din lantul productiei si distributiei ale entitatilor implicate;
d) clauzele cuprinse in contractele de transfer, privind: obligatiile, termenele de plata, rabaturile, reducerile, garantiile acordate, asumarea riscului;
e) in cazul unor relatii de transfer pe termen lung, avantajele si riscurile legate de acestea;
f) conditiile speciale de concurenta.
34. In aplicarea metodelor prevazute la art. 11 alin. (2) din Codul fiscal se iau in considerare datele si documentele inregistrate in momentul in care a fost incheiat contractul.
In cazul contractelor pe termen lung este necesar sa se aiba in vedere daca terte parti independente tin seama de riscurile asociate, incheind contractele corespunzatoare (de exemplu, clauze de actualizare a pretului).
In situatia in care in legatura cu transferul bunurilor si al serviciilor sunt convenite aranjamente financiare speciale (conditii de plata sau facilitati de credit pentru client, diferite de practica comerciala obisnuita), in cazul furnizarii partiale de materiale de catre client sau servicii auxiliare, la determinarea pretului de piata trebuie sa se ia in considerare si acesti factori.
35. La aplicarea metodelor prevazute la art. 11 alin. (2) din Codul fiscal nu se iau in considerare preturile care au fost influentate de situatii competitive speciale, cum ar fi:
a) preturi practicate pe piete speciale inchise, unde aceste preturi sunt stabilite diferit de conditiile de pe piata din care se face transferul;
b) preturi care sunt supuse reducerilor speciale legate de introducerea de produse noi pe piata;
c) preturi care sunt influentate de reglementarile autoritatilor publice.
36. Atunci cand se stabileste pretul de piata al serviciilor in cadrul tranzactiilor intre persoane afiliate, autoritatile fiscale examineaza in primul rand daca persoanele independente, cu un comportament adecvat, ar fi incheiat o asemenea tranzactie in conditiile stabilite de persoanele afiliate.
In cazul furnizarilor de servicii se iau in considerare tarifele obisnuite pentru fiecare tip de activitate sau tarifele standard existente in anumite domenii (transport, asigurare). In cazul in care nu exista tarife comparabile se foloseste metoda "cost-plus".
37. In cazul costurilor de publicitate, acestea se deduc de catre acele persoane afiliate care urmeaza sa beneficieze de pe urma publicitatii facute sau, daca este necesar, sunt alocate proportional cu beneficiul. In situatia in care costurile de publicitate sunt asumate de societatea-mama in numele grupului ca un tot unitar, acestea sunt nedeductibile la persoana controlata.
La calcularea profitului, autoritatile fiscale estimeaza cheltuielile efectuate de persoanele afiliate cu publicitatea, proportional cu beneficiile castigate de aceste persoane din publicitate. Daca un contribuabil efectueaza cheltuieli cu publicitatea de care beneficiaza si o persoana afiliata, se presupune ca prima persoana a furnizat celei de a doua persoane servicii comerciale, proportional cu natura si sfera serviciilor furnizate de o companie de publicitate independenta.
Pentru a stabili mai clar proportiile cheltuielilor efectuate de fiecare persoana cu publicitatea, de care beneficiaza doua sau mai multe persoane afiliate, trebuie luate in considerare pietele pe care s-a facut publicitatea si cota de piata a respectivelor persoane afiliate in vanzarile de bunuri si servicii carora li s-a facut reclama.
38. Cand un contribuabil acorda un imprumut (credit) unei persoane afiliate sau atunci cand acesta primeste un astfel de imprumut (credit), indiferent de scopul si destinatia sa, pretul pietei pentru asemenea serviciu este constituit din dobanda care ar fi fost agreata de persoane independente pentru astfel de servicii furnizate in conditii comparabile, inclusiv comisionul de administrare a creditului, respectiv imprumutului.
In cazul serviciilor de finantare intre persoane afiliate, pentru alocarea veniturilor se analizeaza:
a) daca imprumutul dat este in interesul desfasurarii activitatii beneficiarului si a fost utilizata in acest scop;
b) daca a existat o schema de distributie a profitului.
Incadrarea imprumutului in schema de distributie a profitului va fi presupusa daca la data acordarii imprumutului nu se asteapta in mod cert o rambursare a imprumutului sau daca contractul contine clauze defavorabile pentru platitor.
Atunci cand se examineaza dobanda, trebuie luate in considerare: suma si durata imprumutului, natura si scopul imprumutului, garantia implicata, valuta implicata, riscurile de schimb si costurile masurilor de asigurare a ratei de schimb, precum si alte circumstante de acordare a imprumutului.
Raportarea conditiilor de imprumut are in vedere ratele dobanzii aplicate in imprejurari comparabile si in aceeasi zona valutara de o persoana independenta. De asemenea, trebuie sa se tina seama de masurile pe care persoanele independente le-ar fi luat pentru a imparti riscul de schimb (de exemplu: clauze care mentin valoarea imprumutului in termeni reali, incheierea unui contract de devize pentru plata la termen pe cheltuiala imprumutatorului).
39. In cazul dobanzilor aferente furnizorilor de bunuri si de servicii este necesar sa se examineze daca costul dobanzii reprezinta o practica comerciala obisnuita sau daca partile care fac tranzactia cer dobanda acolo unde, in tranzactii comparabile, bunurile si serviciile sunt transferate reciproc. Aceste elemente de analiza se au in vedere si la alte forme de venituri sau costuri asimilate dobanzilor.
40. Atunci cand se stabileste pretul de piata al drepturilor de proprietate intelectuala in cadrul tranzactiilor intre persoane afiliate, autoritatile fiscale examineaza in primul rand daca persoanele independente, cu un comportament adecvat, ar fi incheiat o asemenea tranzactie in conditiile stabilite de persoane afiliate.
In cazul transferului de drepturi de proprietate intelectuala, cum sunt: drepturile de folosire a brevetelor, licentelor, know-how si altele de aceeasi natura, costurile folosirii proprietatii nu sunt deduse separat daca drepturile sunt transferate in legatura cu furnizarea de bunuri sau de servicii si daca sunt incluse in pretul acestora.
41. In cazul serviciilor de administrare si conducere din interiorul grupului se au in vedere urmatoarele:
a) intre persoanele afiliate costurile de administrare, management, control, consultanta sau functii similare sunt deduse la nivel central sau regional prin intermediul societatii-mama, in numele grupului ca un tot unitar. Nu poate fi ceruta o remuneratie pentru aceste activitati, in masura in care baza lor legala este relatia juridica care guverneaza forma de organizare a afacerilor sau orice alte norme care stabilesc legaturile dintre entitati. Cheltuielile de aceasta natura pot fi deduse numai daca astfel de entitati furnizeaza in plus servicii persoanelor afiliate sau daca in pretul bunurilor si in valoarea tarifelor serviciilor furnizate se iau in considerare si serviciile sau costurile administrative. Nu pot fi deduse costuri de asemenea natura de catre o filiala care foloseste aceste servicii luand in considerare relatia juridica dintre ele, numai pentru propriile conditii, tinand seama ca nu ar fi folosit aceste servicii daca ar fi fost o persoana independenta;
b) serviciile trebuie sa fie prestate in fapt. Simpla existenta a serviciilor in cadrul unui grup nu este suficienta, deoarece, ca regula generala, persoanele independente platesc doar serviciile care au fost prestate in fapt.
Pentru aplicarea prezentelor norme metodologice, autoritatile fiscale vor lua in considerare si liniile directoare privind preturile de transfer, emise de Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica.
-----------
Normele metodologice de aplicare a Titlului I - pentru
Codul fiscal:
TITLUL II
Impozitul pe profit
CAPITOLUL I
Dispozitii generale
Contribuabili
Art. 13. - Sunt obligate la plata impozitului pe profit, conform prezentului titlu, urmatoarele persoane, denumite in continuare contribuabili:
a) persoanele juridice romane;
Norme metodologice:
1. Fac parte din aceasta categorie companiile nationale, societatile nationale, regiile autonome, indiferent de subordonare, societatile comerciale, indiferent de forma juridica de organizare si de forma de proprietate, inclusiv cele cu participare cu capital strain sau cu capital integral strain, societatile agricole si alte forme de asociere agricola cu personalitate juridica, organizatiile cooperatiste, institutiile financiare si institutiile de credit, fundatiile, asociatiile, organizatiile, precum si orice alta entitate care are statutul legal de persoana juridica constituita potrivit legislatiei romane.
2. In cazul persoanelor juridice romane care detin participatii in capitalul altor societati comerciale si care intocmesc situatii financiare consolidate, calculul si plata impozitului pe profit se fac la nivelul fiecarei persoane juridice din grup.
Codul fiscal:
b) persoanele juridice straine care desfasoara activitate prin intermediul unui sediu permanent in Romania;
Norme metodologice:
3. Persoanele juridice straine, cum sunt: companiile, fundatiile, asociatiile, organizatiile si orice entitati similare, infiintate si organizate in conformitate cu legislatia unei alte tari, devin subiect al impunerii atunci cand isi desfasoara activitatea, integral sau partial, prin intermediul unui sediu permanent in Romania, asa cum este definit acesta in Codul fiscal, de la inceputul activitatii sediului.
Codul fiscal:
Scutiri
Art. 15. - (1) Sunt scutiti de la plata impozitului pe profit urmatorii contribuabili: [...]
d) fundatiile romane constituite ca urmare a unui legat;
Norme metodologice:
4. Fundatia constituita ca urmare a unui legat, in conformitate cu
Codul fiscal:
e) cultele religioase, pentru veniturile obtinute din activitati economice care sunt utilizate pentru sustinerea activitatilor cu scop caritabil;
---------------
Lit. e) a alin. (1) al art. 15 a fost abrogata de pct. 5 al
Norme metodologice:
5. Abrogat.
------------
Pct. 5 din Normele metodologice de aplicare a
Pct. 5 din Normele metodologice de aplicare a
Codul fiscal:
f) cultele religioase, pentru: venituri obtinute din producerea si valorificarea obiectelor si produselor necesare activitatii de cult, potrivit legii, venituri obtinute din chirii, alte venituri obtinute din activitati economice, venituri din despagubiri in forma baneasca, obtinute ca urmare a masurilor reparatorii prevazute de legile privind reconstituirea dreptului de proprietate, cu conditia ca sumele respective sa fie utilizate, in anul curent si/sau in anii urmatori, pentru intretinerea si functionarea unitatilor de cult, pentru lucrari de constructie, de reparatie si de consolidare a lacasurilor de cult si a cladirilor ecleziastice, pentru invatamant, pentru furnizarea, in nume propriu si/sau in parteneriat, de servicii sociale, acreditate in conditiile legii, pentru actiuni specifice si alte activitati nonprofit ale cultelor religioase, potrivit
g) institutiile de invatamant particular acreditate, precum si cele autorizate, pentru veniturile utilizate, in anul curent sau in anii urmatori, potrivit
Norme metodologice:
6. Veniturile obtinute din activitati economice de catre contribuabilii prevazuti la art. 15 alin. (1) lit. f), g) si h) din Codul fiscal si care sunt utilizate in alte scopuri decat cele expres mentionate la literele respective se supun impozitarii cu cota prevazuta la art. 17 din Codul fiscal. In vederea stabilirii bazei impozabile, din veniturile obtinute se scad cheltuielile efectuate in scopul realizarii acestor venituri.
---------------
Pct. 6 din Normele metodologice de aplicare a
Pct. 6 din Normele metodologice de aplicare a
Codul fiscal:
(2) Organizatiile nonprofit, organizatiile sindicale si organizatiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit pentru urmatoarele tipuri de venituri: [...]
k) veniturile obtinute din reclama si publicitate, realizate de organizatiile nonprofit de utilitate publica, potrivit legilor de organizare si functionare, din domeniul culturii, cercetarii stiintifice, invatamantului, sportului, sanatatii, precum si de camerele de comert si industrie, organizatiile sindicale si organizatiile patronale.
Norme metodologice:
7. Sunt venituri neimpozabile din reclama si publicitate veniturile obtinute din inchirieri de spatii publicitare pe: cladiri, terenuri, tricouri, carti, reviste, ziare etc. Nu se includ in veniturile descrise anterior veniturile obtinute din prestari de servicii de intermediere in reclama si publicitate.
Codul fiscal:
(3) Organizatiile nonprofit, organizatiile sindicale si organizatiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit si pentru veniturile din activitati economice realizate pana la nivelul echivalentului in lei a 15.000 euro, intr-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit, prevazute la alin. (2). Organizatiile prevazute in prezentul alineat datoreaza impozit pe profit pentru partea din profitul impozabil ce corespunde veniturilor, altele decat cele prevazute la alin. (2) sau in prezentul alineat, impozit calculat prin aplicarea cotei prevazute la art. 17 alin. (1) sau art. 18, dupa caz.
Norme metodologice:
8. Organizatiile nonprofit care obtin venituri, altele decat cele mentionate la art. 15 alin. (2) din Codul fiscal, si depasesc limita prevazuta la alin. (3) platesc impozit pentru profitul corespunzator acestora. Determinarea profitului impozabil se face in conformitate cu prevederile de la cap. II, titlul II din Codul fiscal. In acest sens se vor avea in vedere urmatoarele:
a) stabilirea veniturilor neimpozabile prevazute la art. 15 alin. (2) din Codul fiscal;
b) determinarea veniturilor neimpozabile prevazute la art. 15 alin. (3) din Codul fiscal, prin parcurgerea urmatorilor pasi:
- calculul echivalentului in lei a 15.000 euro prin utilizarea cursului mediu de schimb valutar EUR/ROL comunicat de Banca Nationala a Romaniei pentru anul fiscal respectiv;
- calculul valorii procentului de 10% din veniturile prevazute la lit. a);
- stabilirea veniturilor neimpozabile prevazute la art. 15 alin. (3) din Codul fiscal ca fiind valoarea cea mai mica dintre sumele stabilite conform precizarilor anterioare;
c) stabilirea veniturilor neimpozabile prin adunarea sumelor de la lit. a) si b);
d) determinarea veniturilor impozabile prin scaderea din totalul veniturilor a celor de la lit. c);
e) calculul profitului impozabil corespunzator veniturilor impozabile de la lit. d), avandu-se in vedere urmatoarele:
(i) stabilirea cheltuielilor efectuate in scopul realizarii veniturilor impozabile de la lit. d). Este necesara utilizarea de catre contribuabil a unor chei corespunzatoare de repartizare a cheltuielilor comune;
(ii) stabilirea valorii deductibile a cheltuielilor determinate conform regulilor de la pct. (i), luandu-se in considerare prevederile art. 21 din Codul fiscal;
(iii) stabilirea profitului impozabil ca diferenta intre veniturile impozabile de la lit. d) si cheltuielile deductibile stabilite la pct. (ii);
f) calculul impozitului pe profit prin aplicarea cotei prevazute la art. 17 alin. (1) sau la art. 18 din Codul fiscal, dupa caz, asupra profitului impozabil stabilit la lit. e).
8^1. Veniturile realizate de organizatiile nonprofit din transferul sportivilor sunt venituri impozabile la determinarea profitului impozabil.
---------------
Punctul 8^1 din Normele metodologice de aplicare a
8^2. Prevederile alin. (2) si alin. (3) ale
------------
Pct. 8^2 din Normele metodologice de aplicare a
Codul fiscal:
Anul fiscal
Art. 16. - (1) Anul fiscal este anul calendaristic.
(2) Cand un contribuabil se infiinteaza sau inceteaza sa mai existe in cursul unui an fiscal, perioada impozabila este perioada din anul calendaristic pentru care contribuabilul a existat.
Norme metodologice:
9. In cazul infiintarii unui contribuabil intr-un an fiscal perioada impozabila incepe:
a) de la data inregistrarii acestuia la registrul comertului, daca are aceasta obligatie;
b) de la data inregistrarii in registrul tinut de instantele judecatoresti competente, daca are aceasta obligatie;
c) de la data incheierii sau, dupa caz, a punerii in aplicare a contractelor de asociere, in cazul asocierilor care nu dau nastere unei noi persoane juridice.
10. Perioada impozabila se incheie, in cazul divizarilor sau fuziunilor care au ca efect juridic incetarea existentei persoanelor juridice supuse acestor operatiuni, la urmatoarele date:
a) in cazul constituirii uneia sau mai multor societati noi, la data inregistrarii in registrul comertului a noii societati sau a ultimei dintre ele;
b) in celelalte cazuri, la data inscrierii in registrul comertului a mentiunii privind majorarea capitalului social al societatii absorbante.
In cazul lichidarii unui contribuabil intr-un an fiscal, perioada impozabila inceteaza o data cu data radierii din registrul unde a fost inregistrata infiintarea acestuia.
Codul fiscal:
Impozit minim pentru baruri de noapte, cluburi de noapte, discoteci, cazinouri si pariuri sportive
Art. 18. - Contribuabilii care desfasoara activitati de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, inclusiv persoanele juridice care realizeaza aceste venituri in baza unui contract de asociere, si la care impozitul pe profit datorat pentru activitatile prevazute in acest articol este mai mic decat 5% din veniturile respective sunt obligati la plata unui impozit de 5% aplicat acestor venituri realizate.
-----------
Art. 18 a fost modificat de pct. 6 al
Norme metodologice:
11. Intra sub incidenta prevederilor art. 18 din Codul fiscal contribuabilii care desfasoara activitati de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, incadrati potrivit dispozitiilor legale in vigoare; acestia trebuie sa organizeze si sa conduca evidenta contabila pentru a se cunoaste veniturile si cheltuielile corespunzatoare acestor activitati. La determinarea profitului aferent acestor activitati se iau in calcul si cheltuielile de conducere si administrare si alte cheltuieli comune ale contribuabilului, proportional cu veniturile obtinute din aceste activitati. In cazul in care impozitul pe profitul datorat este mai mic decat 5% din veniturile obtinute din aceste activitati, contribuabilul este obligat la plata unui impozit de 5% din aceste venituri. Acesta se adauga la valoarea impozitului pe profit aferent celorlalte activitati, impozit calculat potrivit prevederilor titlului II din Codul fiscal. Veniturile care se iau in calcul pentru aplicarea cotei de 5% sunt veniturile aferente activitatilor respective, inregistrate in conformitate cu reglementarile contabile.
Codul fiscal:
CAPITOLUL II
Calculul profitului impozabil
Reguli generale
Art. 19. - (1) Profitul impozabil se calculeaza ca diferenta intre veniturile realizate din orice sursa si cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile si la care se adauga cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului impozabil se iau in calcul si alte elemente similare veniturilor si cheltuielilor potrivit normelor de aplicare.
Norme metodologice:
12. Veniturile si cheltuielile care se iau in calcul la stabilirea profitului impozabil sunt cele inregistrate in contabilitate potrivit reglementarilor contabile date in baza
Exemple de elemente similare veniturilor:
- diferentele favorabile de curs valutar, rezultate in urma evaluarii creantelor si datoriilor in valuta, inregistrate in evidenta contabila in rezultatul reportat, ca urmare a retratarii sau transpunerii;
- rezervele din reevaluarea mijloacelor fixe, potrivit prevederilor art. 22 alin. (5) din Codul fiscal.
------------
Liniuta a doua a paragrafului II de la pct. 12 din Normele metodologice de aplicare a
Exemple de elemente similare cheltuielilor:
- diferentele nefavorabile de curs valutar, rezultate in urma evaluarii creantelor si datoriilor in valuta, inregistrate in evidenta contabila in rezultatul reportat, ca urmare a retratarii sau transpunerii;
- cheltuiala cu valoarea neamortizata a cheltuielilor de cercetare si dezvoltare si a mijloacelor fixe de natura obiectelor de inventar care a fost inregistrata in rezultatul reportat. In acest caz, cheltuiala este deductibila fiscal pe perioada ramasa de amortizat a acestor imobilizari, respectiv durata initiala stabilita conform legii, mai putin perioada pentru care s-a calculat amortizarea. In mod similar se va proceda si in cazul obiectelor de inventar, baracamentelor si amenajarilor provizorii trecute in rezultatul reportat cu ocazia retratarii situatiilor financiare anuale.
Veniturile si cheltuielile generate de evaluarea ulterioara si executarea instrumentelor financiare derivate, inregistrate potrivit reglementarilor contabile, sunt luate in calcul la stabilirea profitului impozabil.
------------
Ultimul alineat al pct. 12 din Normele metodologice de aplicare a
Ultimul paragraf al pct. 12 din Normele metodologice de aplicare a
13. Veniturile sau cheltuielile inregistrate eronat sau omise se corecteaza prin ajustarea profitului impozabil al perioadei fiscale careia ii apartin. In cazul in care contribuabilul constata ca dupa depunerea declaratiei anuale un element de venit sau de cheltuiala a fost omis ori a fost inregistrat eronat, contribuabilul este obligat sa depuna declaratia rectificativa pentru anul fiscal respectiv. Daca in urma efectuarii acestei corectii rezulta o suma suplimentara de plata a impozitului pe profit, atunci pentru aceasta suma se datoreaza dobanzi si penalitati de intarziere conform legislatiei in vigoare.
14. La calculul profitului impozabil limitele cheltuielilor deductibile prevazute de legislatia in vigoare se aplica trimestrial sau potrivit prezentelor norme metodologice, dupa caz, astfel incat la finele anului acestea sa se incadreze in prevederile legii. Pentru contribuabilii care au obligatia de a plati impozitul pe profit anual, limitele cheltuielilor deductibile prevazute de legislatia in vigoare se aplica anual.
------------
Pct. 14 din Normele metodologice de aplicare a
15. Pentru determinarea profitului impozabil contribuabilii sunt obligati sa intocmeasca un registru de evidenta fiscala, intr-un singur exemplar, compus din cel putin 100 de file, tinut in forma scrisa sau electronica. Completarea se face in ordine cronologica, iar informatiile inregistrate trebuie sa corespunda cu operatiunile fiscale si cu datele prezentate in declaratiile de impunere. Registrul de evidenta fiscala se completeaza in toate situatiile in care informatiile cuprinse in declaratia fiscala sunt obtinute in urma unor prelucrari ale datelor furnizate din inregistrarile contabile. Modul de completare a registrului de evidenta fiscala este la latitudinea fiecarui contribuabil, in functie de specificul activitatii si de necesitatile proprii ale acestuia. Acestea se refera la: calculul dobanzilor si al diferentelor de curs valutar deductibile fiscal, amortizarea fiscala, reduceri si scutiri de impozit pe profit, evidenta fiscala a vanzarilor cu plata in rate, valoarea fiscala in cazul efectuarii operatiunilor prevazute la art. 27 din Codul fiscal, alte asemenea operatiuni.
Codul fiscal:
(3) Contribuabilii care au optat pana la data de 30 aprilie 2005 inclusiv, conform prevederilor legale, pentru impunerea veniturilor aferente contractelor de vanzare cu plata in rate, pe masura ce ratele devin scadente, beneficiaza in continuare de aceasta facilitate pe durata derularii contractelor respective; cheltuielile corespunzatoare sunt deductibile la aceleasi termene scadente, proportional cu valoarea ratei inregistrate in valoarea totala a contractului.
-----------
Alin. (3) al
Alin. (3) al art. 19 a fost modificat de pct. 2 al
Alin. (3) al art. 19 a fost modificat de pct. 2 al
*)
Norme metodologice:
16. Pentru contribuabilii care au optat la momentul livrarii bunurilor, executarii lucrarilor sau prestarii serviciilor pentru impunerea veniturilor aferente contractelor cu plata in rate pana la data de 30 aprilie 2005 inclusiv, veniturile si cheltuielile aferente bunurilor mobile si imobile produse, lucrarilor executate si serviciilor prestate, valorificate in baza unui contract cu plata in rate, sunt impozabile, respectiv deductibile, pe masura ce ratele devin scadente, pe durata derularii contractelor respective.
---------------
Punctul 16 din Normele metodologice de aplicare a
Codul fiscal:
(4) In cazul contribuabililor care desfasoara activitati de servicii internationale, in baza conventiilor la care Romania este parte, veniturile si cheltuielile efectuate in scopul realizarii acestora sunt luate in calcul la determinarea profitului impozabil, potrivit unor norme speciale stabilite in conformitate cu reglementarile din aceste conventii.
Norme metodologice:
17. Intra sub incidenta acestui alineat contribuabilii care desfasoara activitati de servicii internationale care aplica regulile de evidenta si decontare a veniturilor si cheltuielilor stabilite prin regulamente de aplicare a conventiilor la care Romania este parte (de exemplu: serviciile postale, telecomunicatiile, transporturile internationale).
Codul fiscal:
Venituri neimpozabile
Art. 20. Urmatoarele venituri sunt neimpozabile la calculul profitului impozabil:
a) dividendele primite de la o persoana juridica romana;
b) diferentele favorabile de valoare a titlurilor de participare, inregistrate ca urmare a incorporarii rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se detin titluri de participare, precum si diferentele de valoare a investitiilor financiare pe termen lung reprezentand actiuni detinute la societati afiliate, titluri de participare si investitii detinute ca imobilizari, inregistrate astfel, potrivit reglementarilor contabile. Acestea sunt impozabile la data transmiterii cu titlu gratuit, a cesionarii, a retragerii, lichidarii investitiilor financiare, precum si la data retragerii capitalului social la persoana juridica la care se detin titlurile de participare; [...]
--------------
Art. 20 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 8 al
"Venituri neimpozabile
ART. 20
Urmatoarele venituri sunt neimpozabile la calculul profitului impozabil:
a) dividendele primite de la o persoana juridica romana;
b) diferentele favorabile de valoare a titlurilor de participare, inregistrate ca urmare a incorporarii rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se detin titluri de participare, precum si diferentele de valoare a investitiilor financiare pe termen lung, reprezentand actiuni detinute la societati afiliate, titluri de participare si investitii detinute ca imobilizari, inregistrate astfel potrivit reglementarilor contabile. Acestea sunt impozabile la data transmiterii cu titlu gratuit, a cesionarii,*) a retragerii, lichidarii investitiilor financiare, precum si la data retragerii capitalului social la persoana juridica la care se detin titlurile de participare;
c) veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, precum si veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile;
d) veniturile neimpozabile, prevazute expres in acorduri si memorandumuri aprobate prin acte normative.
-----------
Litera c) a art. 20 a fost abrogata de pct. 8 al
Art. 20 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 8 al
*) Teza a doua a lit. b) a
Norme metodologice:
18. In sensul prevederilor
19. In aplicarea prevederilor
La data transmiterii cu titlu gratuit, a cesionarii titlurilor de participare, sau a retragerii capitalului social detinut la o persoana juridica, precum si la data lichidarii investitiilor financiare, valoarea fiscala utilizata pentru calculul castigului/pierderii este cea pe care titlurile de participare, respectiv investitiile financiare, au avut-o inainte de inregistrarea diferentelor favorabile respective.
------------
Pct. 18 si 19 din Normele metodologice de aplicare a
Codul fiscal:
[...]
c) veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, precum si veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile;
[...]
Norme metodologice:
20. Sunt considerate venituri neimpozabile veniturile prin care se recupereaza cheltuielile pentru care nu s-a acordat deducere la momentul efectuarii lor, cum sunt: rambursarile de impozit pe profit platit in perioadele anterioare, restituirea unor dobanzi si/sau penalitati de intarziere, veniturile din anularea unor provizioane care au fost considerate cheltuieli nedeductibile la data constituirii lor si altele asemenea.
--------------
Pct. 20 din Normele metodologice de aplicare a
Codul fiscal:
[...]
d) veniturile neimpozabile, prevazute expres in acorduri si memorandumuri aprobate prin acte normative."
Norme metodologice:
21. Contribuabilii pentru care prin acorduri si memorandumuri aprobate prin acte normative s-a prevazut faptul ca profitul aferent anumitor activitati nu este impozabil sunt obligati sa organizeze si sa conduca evidenta contabila pentru delimitarea veniturilor si a cheltuielilor aferente acestora. La determinarea profitului aferent acestor activitati se iau in calcul si cheltuielile de conducere si administrare si alte cheltuieli comune ale contribuabilului, proportional cu veniturile obtinute din aceste activitati, in situatia in care evidenta contabila nu asigura informatia necesara identificarii acestora, dupa caz.
--------------
Pct. 21 din Normele metodologice de aplicare a
Codul fiscal:
e) veniturile neimpozabile, prevazute expres in acorduri si memorandumuri aprobate prin acte normative.
Norme metodologice:
21. Contribuabilii pentru care prin acorduri si memorandumuri aprobate prin acte normative s-a prevazut faptul ca profitul aferent anumitor activitati nu este impozabil sunt obligati sa organizeze si sa conduca evidenta contabila pentru determinarea profitului neimpozabil. La determinarea profitului aferent acestor activitati se iau in calcul si cheltuielile de conducere si administrare si alte cheltuieli comune ale contribuabilului, proportional cu veniturile obtinute din acele activitati, in situatia in care evidenta contabila nu asigura informatia necesara identificarii acestora, dupa caz.
NOTA C.T.C.E S.A. Piatra-Neamt:
(inaplicabil prin modificarea integrala a
Codul fiscal:
Regimul fiscal al dividendelor primite din statele membre ale Uniunii Europene
Art. 20^1. - (1) Dupa data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana sunt, de asemenea, neimpozabile si:
(a) dividendele primite de o persoana juridica romana, societate-mama, de la o filiala a sa situata intr-un stat membru, daca persoana juridica romana intruneste cumulativ urmatoarele conditii:
1. plateste impozit pe profit potrivit prevederilor titlului II, fara posibilitatea unei optiuni sau exceptari;
2. detine minimum 15% din capitalul social al unei persoane juridice dintr-un stat membru, respectiv minimum 10%, incepand cu 1 ianuarie 2009;
3. La data inregistrarii venitului din dividende, detine participatia minima mentionata la pct. 2, pe o perioada neintrerupta de cel putin 2 ani.
Sunt, de asemenea, neimpozabile si dividendele primite de persoana juridica romana prin intermediul sediului sau permanent situat intr-un stat membru, in cazul in care persoana juridica romana indeplineste cumulativ conditiile prevazute la pct. 1-3.
(b) dividendele primite de sediile permanente din Romania ale unor persoane juridice straine din alte state membre, societati-mama, care sunt distribuite de filialele acestora situate in state membre, daca persoana juridca straina intruneste, cumulativ, urmatoarele conditii:
1. are una din formele de organizare prevazute la alin. (4);
2. in conformitate cu legislatia fiscala a statului membru, este considerata a fi rezident al statului membru respectiv si, in temeiul unei conventii privind evitarea dublei impuneri incheiate cu un stat tert, nu se considera ca are sediul fiscal in afara Uniunii Europene;
3. plateste, in conformitate cu legislatia fiscala a unui stat membru, fara posibilitatea unei optiuni sau exceptari, impozit pe profit sau un impozit similar acestuia;
4. detine minimum 15% din capitalul social al filialei dintr-un stat membru, respectiv o participare minima de 10%, incepand cu data de 1 ianuarie 2009;
5. la data inregistrarii venitului din dividende de catre sediul permanent din Romania, persoana juridica straina detine participatia minima prevazuta la pct. 4, pe o perioada neintrerupta de cel putin 2 ani. [...]"
Norme metodologice:
21^1. In aplicarea prevederilor
21^2. Pentru indeplinirea conditiei de la pct. 3 lit. b) alin. (1) din
- impot des societes/ vennootschapsbelasting, in Belgia;
- selskabsskat, in Danemarca;
- Korperschaftsteuer, in Republica Federala Germania;
- "text in lb. greaca"*), in Grecia;
--------
NOTA "CTCE"
Textul in limba greaca se afla in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Nr. 1044, la pagina 10.
- impuesto sobre sociedades, in Spania;
- impot sur les societes, in Franta;
- Corporation tax, in Irlanda;
- imposta sul reddito delle societa, in Italia;
- impot sur le revenu des collectivites, in Luxemburg;
- vennootschapsbelasting, in Olanda;
- Korperschaftsteuer, in Austria;
- imposto sobre o rendimento das pessoas colectivas, in Portugalia;
- y hteisojen tulovero/inkomstskatten for samfund, in Finlanda;
- statlig inkomstskatt, in Suedia;
- Corporation tax, in Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord;
- Danz pfijmu pravnickych osob, in Republica Ceha;
- Tulumaks, in Estonia;
- "text in lb. greaca", in Cipru;
---------
NOTA "CTCE"
Textul in limba greaca se afla in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Nr. 1044, la pagina 11.
- uznemumu ienakuma nodoklis, in Letonia;
- Pelno mokestis, in Lituania;
- Tarsasagi ado, in Ungaria;
- Taxxa fuq l-income, in Malta;
- Podatek dochodowy od osob prawnych, in Polonia;
- Davek od dobicka pravnih oseb, in Slovenia;
- Danz prijmov pravnickych osob, in Slovacia;
- (text in. lb. bulgara), in Bulgaria ."
------
NOTA "CTCE"
Textul in limba bulgara se afla in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Nr. 1044, la pagina 11.
21^3. Pentru aplicarea prevederilor
- societatile infiintate in baza legii romane, cunoscute ca "societati pe actiuni", "societati in comandita pe actiuni", "societati cu raspundere limitata";
- societatile infiintate in baza legii bulgare, cunoscute ca "text in lb. bulgara", "text in lb. bulgara", "text in lb. bulgara", "text in lb. bulgara", "text in lb. bulgara"
-----------
NOTA "CTCE"
Textul in limba bulgara se afla in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Nr. 1044, la pagina 11.
------------
Pct. 21^1, 21^2 si 21^3 din Normele metodologice de aplicare a
Codul fiscal:
Cheltuieli
Art. 21. - (1) Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative in vigoare.
Norme metodologice:
22. Cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile sunt cheltuielile inregistrate cu realizarea si comercializarea bunurilor, prestarea serviciilor sau executarea lucrarilor, inclusiv cele reglementate prin acte normative in vigoare.
23. In sensul art. 21 alin. (1) din Codul fiscal, sunt cheltuieli efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile si urmatoarele:
a) cheltuielile efectuate cu editarea publicatiilor care sunt inregistrate ca retururi in perioada de determinare a profitului impozabil pe baza documentelor justificative si in limita cotelor prevazute in contractele de distributie, cu conditia reflectarii in contabilitate a veniturilor si cheltuielilor potrivit reglementarilor contabile;
b) cheltuielile generate de taxa pe valoarea adaugata ca urmare a aplicarii proratei, in conformitate cu prevederile titlului VI Taxa pe valoarea adaugata din Codul fiscal, precum si in alte situatii cand taxa pe valoarea adaugata este inregistrata pe cheltuieli, in situatia in care taxa pe valoarea adaugata este aferenta unor bunuri sau servicii achizitionate in scopul realizarii de venituri impozabile;
c) cheltuielile reprezentand valoarea creantelor comerciale instrainate, potrivit legii.
d) penalitatile de intarziere si daunele-interese, stabilite, potrivit legii, in cadrul contractelor economice incheiate cu persoane rezidente, sunt cheltuieli deductibile, respectiv venituri impozabile pe masura inregistrarii lor.
e) pierderile tehnologice care sunt cuprinse in norma de consum proprie necesara pentru fabricarea unui produs sau prestarea unui serviciu;
f) cheltuielile efectuate pentru transportul salariatilor la si de la locul de munca.
----------------
Punctul 23 din Normele metodologice de aplicare a
Lit. d) a pct. 23 din Normele metodologice de aplicare a
Lit. e) si f) ale pct. 23 din Normele metodologice de aplicare a
24. Nu sunt deductibile la calculul profitului impozabil cheltuielile inregistrate de contribuabil reprezentand diferente de valoare aferente actiunilor proprii dobandite si anulate ulterior dobandirii in situatiile prevazute de
------------
Pct. 24 din Normele metodologice de aplicare a
Codul fiscal:
(2) Sunt cheltuieli efectuate in scopul realizarii de venituri si: [...]
b) cheltuielile efectuate, potrivit legii, pentru protectia muncii si cheltuielile efectuate pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale;
Norme metodologice:
25. Intra sub incidenta acestei prevederi cheltuielile efectuate in acest scop, in conditiile in care specificul activitatii desfasurate se incadreaza in domeniile pentru care se impune respectarea normelor de protectie a muncii, stabilite conform legislatiei in materie.
Codul fiscal:
c) cheltuielile reprezentand contributiile pentru asigurarea de accidente de munca si boli profesionale, potrivit legii, si cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de riscuri profesionale;
-----------
Litera c) a alin. (2) al art. 21 a fost modificata de pct. 9 al
Norme metodologice:
26. Intra sub incidenta prevederilor art. 21 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal cheltuielile reprezentand contributiile pentru asigurarea de accidente de munca si boli profesionale, efectuate potrivit
----------------
Punctul 26 din Normele metodologice de aplicare a
Codul fiscal:
e) cheltuielile de transport si cazare in tara si in strainatate, efectuate de catre salariati si administratori, precum si pentru alte persoane fizice asimilate acestora, stabilite prin norme;
--------------
Litera e) a alin. (2) al art. 21 a fost modificata de pct. 10 al
Litera e) a alin. (2) al art. 21 a fost modificata de pct. 8 al
Norme metodologice:
27. Calitatea de administrator rezulta din actul constitutiv al contribuabilului sau contractul de administrare/mandat. In sensul art. 21 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal, persoanele fizice asimilate salariatilor cuprind si:
a) directorii care isi desfasoara activitatea in baza contractului de mandat, potrivit legii;
b) persoanele fizice rezidente si/sau nerezidente detasate, potrivit legii, in situatia in care contribuabilul suporta drepturile legale cuvenite acestora.
28. Abrogat.
----------------
Pct. 27 din Normele metodologice de aplicare a
Pct. 28 din Normele metodologice de aplicare a
Pct. 28 din Normele metodologice de aplicare a
Codul fiscal:
f) contributia la rezerva mutuala de garantare a casei centrale a cooperativelor de credit;
Norme metodologice:
29. Intra sub incidenta prevederilor art. 21 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal cotizatiile cooperativelor de credit afiliate casei centrale a cooperativelor de credit pentru constituirea rezervei mutuale de garantare, in conformitate cu reglementarile legale.
Codul fiscal:
g) taxele de inscriere, cotizatiile si contributiile obligatorii, reglementate de actele normative in vigoare, precum si contributiile pentru fondul destinat negocierii contractului colectiv de munca;
Norme metodologice:
30. Intra sub incidenta prevederilor art. 21 alin. (2) lit. g) din Codul fiscal cheltuielile cu taxele de inscriere, cotizatiile si contributiile obligatorii, stabilite prin acte normative, de practicare a unor profesii cum sunt: expert contabil, contabil autorizat, arhitect, medic, auditor financiar, avocat, notar si altele asemenea. Contributiile pentru fondul destinat negocierii contractului colectiv de munca sunt cele datorate patronatelor, in conformitate cu prevederile
Codul fiscal:
i) cheltuielile pentru marketing, studiul pietei, promovarea pe pietele existente sau noi, participarea la targuri si expozitii, la misiuni de afaceri, editarea de materiale informative proprii;
-----------
Litera i) a alin. (2) al art. 21 a fost modificata de pct. 9 al
Norme metodologice:
31. Abrogat.
32. Abrogat.
-----------
Pct. 31 si 32 din Normele metodologice de aplicare a
Codul fiscal:
n) pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor neincasate, in urmatoarele cazuri:
1. procedura de faliment a debitorilor a fost inchisa pe baza hotararii judecatoresti;
2. debitorul a decedat si creanta nu poate fi recuperata de la mostenitori;
3. debitorul este dizolvat, in cazul societatii cu raspundere limitata cu asociat unic, sau lichidat, fara succesor;
4. debitorul inregistreaza dificultati financiare majore care ii afecteaza intreg patrimoniul.
Norme metodologice:
32^1. Dificultatile financiare majore care afecteaza intregul patrimoniu al debitorului sunt cele care rezulta din situatii exceptionale determinate de calamitati naturale, epidemii, epizootii, accidente industriale sau nucleare, incendii, fenomene sociale sau economice, conjuncturi externe si in caz de razboi.
--------------
Punctul 32^1 din Normele metodologice de aplicare a
Codul fiscal:
(3) Urmatoarele cheltuieli au deductibilitate limitata:
a) cheltuielile de protocol in limita unei cote de 2% aplicata asupra diferentei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile si totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decat cheltuielile de protocol si cheltuielile cu impozitul pe profit;
Norme metodologice:
33. Baza de calcul la care se aplica cota de 2% o reprezinta diferenta dintre totalul veniturilor si cheltuielile inregistrate conform reglementarilor contabile, la care se efectueaza ajustarile fiscale. Astfel, din cheltuielile totale se scad cheltuielile cu impozitul pe profit curent si amanat, cheltuielile de protocol, cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, iar din totalul veniturilor se scad veniturile neimpozabile.
Codul fiscal:
b) suma cheltuielilor cu indemnizatia de deplasare acordata salariatilor pentru deplasari in Romania si in strainatate, in limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice;
---------------
Litera b) a alin. (3) al art. 21 a fost modificata de pct. 11 al
Norme metodologice:
34. Abrogat.
-----------
Pct. 34 din Normele metodologice de aplicare a
Codul fiscal:
d) perisabilitatile, in limitele stabilite de organele de specialitate ale administratiei centrale, impreuna cu institutiile de specialitate, cu avizul Ministerului Finantelor Publice;
Norme metodologice:
35. Nu sunt considerate perisabilitati pierderile tehnologice care sunt cuprinse in norma de consum proprie necesara pentru fabricarea unui produs sau obtinerea unui serviciu.
Codul fiscal:
[...]
j) cheltuielile efectuate, in numele unui angajat, la schemele de pensii facultative, in limita unei sume reprezentand echivalentul in lei a 200 euro intr-un an fiscal pentru fiecare participant;"
k) cheltuielile cu primele de asigurare voluntara de sanatate, in limita unei sume reprezentand echivalentul in lei a 200 euro intr-un an fiscal pentru fiecare participant;
Norme metodologice:
35^1. Intra sub incidenta prevederilor
35^2. Sunt deductibile la determinarea profitului impozabil, potrivit prevederilor
-----------
Pct. 35^1 si 35^2 din Normele metodologice de aplicare a
Codul fiscal:
l) cheltuielile pentru functionarea, intretinerea si repararea locuintelor de serviciu situate in localitatea unde se afla sediul social sau unde societatea are sedii secundare, deductibile in limita corespunzatoare suprafetelor construite prevazute de
-------------
Lit. l) a alin. (3) al art. 21 a fost modificata de pct. 8 al
Norme metodologice:
36. In cazul locuintei de serviciu date in folosinta unui salariat sau administrator, cheltuielile pentru functionarea, intretinerea si repararea acesteia sunt deductibile in limita corespunzatoare raportului dintre suprafata construita prevazuta de
Codul fiscal:
m) cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente unui sediu aflat in locuinta proprietate personala a unei persoane fizice, folosita si in scop personal, deductibile in limita corespunzatoare suprafetelor puse la dispozitia societatii in baza contractelor incheiate intre parti, in acest scop;
Norme metodologice:
37. In cazul in care sediul unui contribuabil se afla in locuinta proprietate a unei persoane fizice, cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente sediului sunt deductibile in limita determinata pe baza raportului dintre suprafata pusa la dispozitie contribuabilului, mentionata in contractul incheiat intre parti, si suprafata totala a locuintei. Contribuabilul va justifica cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente sediului cu documente legale, cum sunt contractele incheiate cu furnizorii de utilitati si alte documente.
Codul fiscal:
(4) Urmatoarele cheltuieli nu sunt deductibile:
a) cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele reprezentand diferente din anii precedenti sau din anul curent, precum si impozitele pe profit sau pe venit platite in strainatate. Sunt nedeductibile si cheltuielile cu impozitele neretinute la sursa in numele persoanelor fizice si juridice nerezidente, pentru veniturile realizate din Romania;
Norme metodologice:
38. Sunt nedeductibile cheltuielile cu impozitul pe profit, inclusiv cele reprezentand diferente din anii precedenti sau din anul curent, precum si impozitele platite in strainatate. Sunt nedeductibile si impozitele cu retinere la sursa platite in numele persoanelor fizice si juridice nerezidente pentru veniturile realizate din Romania. Cheltuielile cu impozitul pe profit amanat, inregistrate de contribuabil, sunt nedeductibile.
Codul fiscal:
b) dobanzile/majorarile de intarziere, amenzile, confiscarile si penalitatile de intarziere datorate catre autoritatile romane, potrivit prevederilor legale. Amenzile, dobanzile, penalitatile sau majorarile datorate catre autoritati straine ori in cadrul contractelor economice incheiate cu persoane nerezidente si/sau autoritati straine sunt cheltuieli nedeductibile, cu exceptia majorarilor al caror regim este reglementat prin conventiile de evitare a dublei impuneri.
-----------
Litera b) a alin. (4) al art. 21 a fost modificata de pct. 12 al
Norme metodologice:
39. Prin autoritati romane se intelege totalitatea organelor administratiei publice centrale si locale care urmaresc si incaseaza amenzi, majorari si penalitati de intarziere, executa confiscari, potrivit prevederilor legale.
40. Majorarile si penalitatile datorate in cadrul contractelor economice incheiate cu persoane nerezidente in Romania sunt cheltuieli nedeductibile.
Ca exceptie de la regula alineatului precedent, majorarile datorate in cadrul contractelor economice incheiate cu persoane nerezidente in Romania care, potrivit conventiilor de evitare a dublei impuneri, sunt tratate ca dobanzi sunt cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil in conditiile prevazute de titlul II din Codul fiscal.
---------------
Punctul 40 din Normele metodologice de aplicare a
Codul fiscal:
[...]
c) cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsa din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost incheiate contracte de asigurare, precum si taxa pe valoarea adaugata aferenta, daca aceasta este datorata potrivit prevederilor titlului VI. Nu intra sub incidenta acestor prevederi stocurile si mijloacele fixe amortizabile, distruse ca urmare a unor calamitati naturale sau a altor cauze de forta majora, in conditiile stabilite prin norme; [...]
Norme metodologice:
41. Cheltuielile cu bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale, constatate lipsa din gestiune sau degradate si neimputabile, inclusiv taxa pe valoarea adaugata aferenta, dupa caz, pentru care s-au incheiat contracte de asigurare, nu intra sub incidenta prevederilor
42. In sensul prevederilor art. 21 alin. (4) lit. c) din Codul fiscal, cheltuielile privind stocurile si mijloacele fixe amortizabile distruse ca urmare a unor calamitati naturale sau a altor cauze de forta majora sunt considerate cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil, in masura in care acestea se gasesc situate in zone declarate, potrivit prevederilor legale speciale pentru fiecare domeniu, afectate de calamitati naturale sau de alte cauze de forta majora. Totodata, sunt considerate deductibile si cheltuielile privind stocurile si mijloacele fixe amortizabile distruse de epidemii, epizootii, accidente industriale sau nucleare, incendii, fenomene sociale sau economice, conjuncturi externe si in caz de razboi. Fenomenele sociale sau economice, conjuncturile externe si in caz de razboi sunt cele prevazute de
-----------
Pct. 41 si 42 din Normele metodologice de aplicare a
Pct. 42 din Normele metodologice de aplicare a
Codul fiscal:
e) cheltuielile facute in favoarea actionarilor sau asociatilor, altele decat cele generate de plati pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la pretul de piata pentru aceste bunuri sau servicii;
Norme metodologice:
43. Sunt considerate cheltuieli facute in favoarea participantilor urmatoarele:
a) cheltuielile cu amortizarea, intretinerea si repararea mijloacelor de transport utilizate de catre participanti, in favoarea acestora;
b) bunurile, marfurile si serviciile acordate participantilor, precum si lucrarile executate in favoarea acestora;
c) cheltuielile cu chiria si intretinerea spatiilor puse la dispozitie acestora;
d) cheltuieli reprezentand diferenta dintre pretul de piata si pretul de cumparare preferential, in cazul tranzactiilor cu actiuni efectuate in cadrul sistemului stock options plan;
e) alte cheltuieli in favoarea acestora.
--------------
Pct. 43 din Normele metodologice de aplicare a
Codul fiscal:
f) cheltuielile inregistrate in contabilitate, care nu au la baza un document justificativ, potrivit legii, prin care sa se faca dovada efectuarii operatiunii sau intrarii in gestiune, dupa caz, potrivit normelor;
Norme metodologice:
44. Inregistrarile in evidenta contabila se fac cronologic si sistematic, pe baza inscrisurilor ce dobandesc calitatea de document justificativ care angajeaza raspunderea persoanelor care l-au intocmit, conform reglementarilor contabile in vigoare.
Codul fiscal:
h) cheltuielile determinate de diferentele nefavorabile de valoare a titlurilor de participare la persoanele juridice la care se detin participatii, precum si de diferentele nefavorabile de valoare aferente obligatiunilor emise pe termen lung, cu exceptia celor determinate de vanzarea-cesionarea acestora;
Norme metodologice:
45. Cheltuielile reprezentand pierderi de valoare a titlurilor de participare, ca urmare a reducerii valorii capitalului social la societatea comerciala la care se detin titlurile de participare sau ca urmare a modificarii cotatiei pe piata bursiera, sunt cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil.
46. Nu intra sub incidenta acestor prevederi cheltuielile reprezentand valoarea titlurilor de participare tranzactionate sau cesionate.
47. In cazul vanzarii titlurilor de participare, profitul impozabil se determina ca diferenta intre valoarea obtinuta in urma vanzarii si valoarea nominala in cazul primei vanzari sau costul de achizitie ori valoarea fiscala definita potrivit art. 27 din Codul fiscal, dupa caz. La scoaterea din gestiune a titlurilor de participare se poate utiliza una dintre metodele folosite pentru scoaterea din evidenta a stocurilor.
Codul fiscal:
[...]
i) cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, cu exceptia celor prevazute la art. 20 lit. c);
-------------
Lit. i) a alin. (4) al art. 21 a fost modificata de pct. 9 al
[...]
Norme metodologice:
47^1. Veniturile din dividende primite de la persoane juridice romane sau straine nu au, pentru determinarea profitului impozabil, cheltuieli aferente.
--------------
Pct. 47^1 din Normele metodologice de aplicare a
Codul fiscal:
m) cheltuielile cu serviciile de management, consultanta, asistenta sau alte prestari de servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestarii acestora in scopul activitatilor desfasurate si pentru care nu sunt incheiate contracte;
----------------
Litera m) a alin. (4) al art. 21 a fost modificata de pct. 12 al
Norme metodologice:
48. Pentru a deduce cheltuielile cu serviciile de management, consultanta, asistenta sau alte prestari de servicii trebuie sa se indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii:
- serviciile trebuie sa fie efectiv prestate, sa fie executate in baza unui contract incheiat intre parti sau in baza oricarei forme contractuale prevazute de lege; justificarea prestarii efective a serviciilor se efectueaza prin: situatii de lucrari, procese-verbale de receptie, rapoarte de lucru, studii de fezabilitate, de piata sau orice alte materiale corespunzatoare;
- contribuabilul trebuie sa dovedeasca necesitatea efectuarii cheltuielilor prin specificul activitatilor desfasurate.
Nu intra sub incidenta conditiei privitoare la incheierea contractelor de prestari de servicii, prevazuta la art. 21 alin. (4) lit. m) din Codul fiscal, serviciile cu caracter ocazional prestate de persoane fizice autorizate si de persoane juridice, cum sunt: cele de intretinere si reparare a activelor, serviciile postale, serviciile de comunicatii si de multiplicare, parcare, transport si altele asemenea.
-----------
Ultimul alineat al pct. 48 din Normele metodologice de aplicare a
Pct. 48 din Normele metodologice de aplicare a
49. Pentru servicii de management, consultanta si asistenta tehnica prestate de nerezidentii afiliati contribuabilului, la analiza tranzactiilor pentru determinarea deductibilitatii cheltuielilor trebuie sa se aiba in vedere si principiile din comentariul la articolul 9 privind impunerea intreprinderilor asociate din Conventia-model cu privire la impozitele pe venit si impozitele pe capital. Analiza trebuie sa aiba in vedere:
(i) partile implicate;
(ii) natura serviciilor prestate;
(iii) elementele de recunoastere a cheltuielilor si veniturilor pe baza documentelor justificative care sa ateste prestarea acestor servicii.
Codul fiscal:
p) cheltuielile de sponsorizare si/sau mecenat si cheltuielile privind bursele private, acordate potrivit legii; contribuabilii care efectueaza sponsorizari si/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor
1. este in limita a 3 la mie din cifra de afaceri;
2. nu depaseste mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat.
In limitele respective se incadreaza si cheltuielile de sponsorizare a bibliotecilor de drept public, in scopul constructiei de localuri, al dotarilor, achizitiilor de tehnologie a informatiei si de documente specifice, finantarii programelor de formare continua a bibliotecarilor, schimburilor de specialisti, a burselor de specializare, a participarii la congrese internationale;
-----------
Litera p) a alin. (4) al art. 21 a fost modificata de pct. 12 al
Litera p) a alin. (4) al art. 21 a fost modificata de pct. 12 al
Norme metodologice:
49^1. Exemplu de calcul privind scaderea din impozitul pe profit datorat a cheltuielilor reprezentand sponsorizarea.
Un contribuabil platitor de impozit pe profit incheie un contract de sponsorizare conform legii privind sponsorizarea, in calitate de sponsor, in valoare de 15.000.000 lei. Contractul de sponsorizare se incheie in data de 2 februarie 2005.
La calculul profitului impozabil pentru trimestrul I 2005, contribuabilul prezinta urmatoarele date financiare:
*T*
Venituri din vanzarea marfurilor = 1.000.000.000 lei
Venituri din prestari de servicii = 2.000.000 lei
____________________
Total cifra de afaceri 1.002.000.000 lei
Cheltuieli privind marfurile = 750.000.000 lei
Cheltuieli cu personalul = 20.000.000 lei
Alte cheltuieli de exploatare = 90.000.000 lei
din care:
15.000.000 lei sponsorizare
Total cheltuieli 860.000.000 lei
Calculul profitului impozabil pentru trimestrul I 2005:
Profitul impozabil = 1.002.000.000 - 860.000.000 + 15.000.000 =
= 157.000.000 lei.
Impozitul pe profit inainte de scaderea cheltuielii cu
sponsorizarea:
157.000.000 x 16% = 25.120.000 lei.
*ST*
Avandu-se in vedere conditiile de deducere prevazute la art. 21 alin. (4) lit. p) din Codul fiscal, prin aplicarea limitelor, valorile sunt:
- 3 la mie din cifra de afaceri reprezinta 3.006.000 lei;
- 20% din impozitul pe profit inainte de deducerea cheltuielilor de sponsorizare reprezinta 5.024.000 lei.
Suma de scazut din impozitul pe profit este 3.006.000 lei.
Pentru trimestrul I 2005 impozitul pe profit datorat este de:
25.120.000 - 3.006.000 = 22.114.000 lei.
Contribuabilii care efectueaza sponsorizari si/sau acte de mecenat, potrivit
--------------
Punctul 49^1 din Normele metodologice de aplicare a
Ultimul alineat al pct. 49^1 din Normele metodologice de aplicare a
Codul fiscal:
Provizioane si rezerve
Art. 22 - (1) Contribuabilul are dreptul la deducerea rezervelor si provizioanelor, numai in conformitate cu prezentul articol, astfel:
a) rezerva legala este deductibila in limita unei cote de 5% aplicata asupra profitului contabil, inainte de determinarea impozitului pe profit, din care se scad veniturile neimpozabile si se adauga cheltuielile aferente acestor venituri neimpozabile, pana ce aceasta va atinge a cincea parte din capitalul social subscris si varsat sau din patrimoniu, dupa caz, potrivit legilor de organizare si functionare. In cazul in care aceasta este utilizata pentru acoperirea pierderilor sau este distribuita sub orice forma, reconstituirea ulterioara a rezervei nu mai este deductibila la calculul profitului impozabil. Prin exceptie, rezerva constituita de persoanele juridice care furnizeaza utilitati societatilor comerciale care se restructureaza, se reorganizeaza sau se privatizeaza poate fi folosita pentru acoperirea pierderilor de valoare a pachetului de actiuni obtinut in urma procedurii de conversie a creantelor, iar sumele destinate reconstituirii ulterioare a acesteia sunt deductibile la calculul profitului impozabil;
Norme metodologice:
50. Cota de 5% reprezentand rezerva prevazuta la art. 22 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal se aplica asupra diferentei dintre totalul veniturilor, din care se scad veniturile neimpozabile, si totalul cheltuielilor, din care se scad cheltuielile cu impozitul pe profit si cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, inregistrate in contabilitate. Rezerva se calculeaza cumulat de la inceputul anului si este deductibila la calculul profitului impozabil trimestrial sau anual, dupa caz. In veniturile neimpozabile care se scad la determinarea bazei de calcul pentru rezerva sunt incluse veniturile prevazute la art. 20 din Codul fiscal, cu exceptia celor prevazute la lit. c) din acelasi articol. Rezervele astfel constituite se completeaza sau se diminueaza in functie de nivelul profitului contabil din perioada de calcul. De asemenea, majorarea sau diminuarea rezervelor astfel constituite se efectueaza si in functie de nivelul capitalului social subscris si varsat sau al patrimoniului. In situatia in care, ca urmare efectuarii unor operatiuni de reorganizare, rezerva legala a persoanei juridice beneficiare depaseste a cincea parte din capitalul social sau din patrimoniul social, dupa caz, diminuarea rezervei legale, la nivelul prevazut de lege, nu este obligatorie.
----------------
Punctul 50 din Normele metodologice de aplicare a
Pct. 50 din Normele metodologice de aplicare a
51. In cazul in care aceasta rezerva este utilizata pentru acoperirea pierderilor sau este distribuita sub orice forma, rezerva reconstituita ulterior acestei utilizari in aceeasi limita nu mai este deductibila la calculul profitului impozabil.
Codul fiscal:
b) provizioanele pentru garantii de buna executie acordate clientilor;
Norme metodologice:
52. Provizioanele pentru garantii de buna executie acordate clientilor se constituie trimestrial numai pentru bunurile livrate, lucrarile executate si serviciile prestate in cursul trimestrului respectiv pentru care se acorda garantie in perioadele urmatoare, la nivelul cotelor prevazute in contractele incheiate sau la nivelul procentelor de garantare prevazut in tariful lucrarilor executate ori serviciilor prestate.
Pentru lucrarile de constructii care necesita garantii de buna executie, conform prevederilor din contractele incheiate, astfel de provizioane se constituie trimestrial, in limita cotelor prevazute in contracte, cu conditia reflectarii integrale la venituri a valorii lucrarilor executate si confirmate de beneficiar pe baza situatiilor de lucrari.
Inregistrarea la venituri a provizioanelor constituite pentru garantiile de buna executie se face pe masura efectuarii cheltuielilor cu remedierile sau la expirarea perioadei de garantie inscrise in contract.
Aceleasi prevederi se aplica si in cazul provizioanelor pentru garantii de buna executie a contractelor externe, acordate in conditiile legii producatorilor si prestatorilor de servicii, in cazul exporturilor complexe, proportional cu cota de participare la realizarea acestora, cu conditia ca acestea sa se regaseasca distinct in contractele incheiate sau in tariful lucrarilor executate si in facturile emise.
Prin export complex se intelege exportul de echipamente, instalatii sau parti de instalatii, separat ori impreuna cu tehnologii, licente, know-how, asistenta tehnica, proiectare, constructii-montaj, lucrari de punere in functiune si receptie, precum si piesele de schimb si materialele aferente, definite in conformitate cu actele normative in vigoare.
Sunt considerate exporturi complexe lucrarile geologice de proiectare-explorare, lucrarile de exploatare pentru zacaminte minerale, constructii de retele electrice, executarea de foraje de sonde, constructii de schele, de instalatii si conducte de transport, de depozitare si de distribuire a produselor petroliere si a gazelor naturale, precum si realizarea de nave complete, de obiective in domeniile agriculturii, imbunatatirilor funciare, amenajarilor hidrotehnice, silvice, organizarea exploatarilor forestiere si altele asemenea, definite in conformitate cu actele normative in vigoare.
Codul fiscal:
c) provizioanele constituite in limita unui procent de 20% incepand cu data de 1 ianuarie 2004, 25% incepand cu data de 1 ianuarie 2005, 30% incepand cu data de 1 ianuarie 2006, din valoarea creantelor asupra clientilor, inregistrate de catre contribuabili, altele decat cele prevazute la lit. d), f), g) si i), care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
1. sunt inregistrate dupa data de 1 ianuarie 2004;
2. sunt neincasate intr-o perioada ce depaseste 270 de zile de la data scadentei;
3. nu sunt garantate de alta persoana;
4. sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata contribuabilului;
5. au fost incluse in veniturile impozabile ale contribuabilului.
Norme metodologice:
53. Creantele asupra clientilor reprezinta sumele datorate de clientii interni si externi pentru produse, semifabricate, materiale, marfuri etc. vandute, lucrari executate si servicii prestate, pe baza de facturi, inregistrate dupa 1 ianuarie 2004 si neincasate intr-o perioada ce depaseste 270 de zile de la data scadentei.
Diminuarea sau anularea provizioanelor se efectueaza prin trecerea acestora pe venituri in cazul incasarii creantei, proportional cu valoarea incasata sau inregistrarea acesteia pe cheltuieli.
In cazul creantelor in valuta, provizionul este deductibil la nivelul valorii influentate cu diferentele de curs favorabile sau nefavorabile ce apar cu ocazia evaluarii acestora. Valoarea provizioanelor pentru creantele asupra clientilor este luata in considerare la determinarea profitului impozabil in trimestrul in care sunt indeplinite conditiile prevazute la art. 22 din Codul fiscal si nu poate depasi valoarea acestora, inregistrata in contabilitate in anul fiscal curent sau in anii anteriori. Procentele prevazute la art. 22 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal, aplicate asupra creantelor inregistrate incepand cu anii fiscali 2004, 2005 si, respectiv, 2006, nu se recalculeaza.
Cheltuielile reprezentand pierderile din creantele incerte sau in litigiu neincasate, inregistrate cu ocazia scoaterii din evidenta a acestora, sunt deductibile pentru partea acoperita de provizionul constituit potrivit art. 22 din Codul fiscal.
----------------
Punctul 53 din Normele metodologice de aplicare a
Codul fiscal:
e) abrogata;
----------------
Litera e) a alin. (1) al art. 22 a fost abrogata de pct. 14 al
Norme metodologice:
54. Rezervele deductibile din punct de vedere fiscal, inclusiv fondul pentru riscuri bancare generale, in cazul bancilor, precum si in cazul sucursalelor din Romania ale bancilor, persoane juridice straine, se calculeaza lunar in cotele si in limitele prevazute de
Codul fiscal:
g) rezervele legale si provizioanele constituite de Banca Nationala a Romaniei, in conformitate cu legislatia in vigoare; (Litera g) a alin. (1) al art. 22 a fost abrogata de pct. 13 al
Norme metodologice:
55. Rezervele legale se constituie lunar din profitul Bancii Nationale a Romaniei, in cotele si in limitele stabilite, conform legii.
Codul fiscal:
h) rezervele tehnice constituite de societatile de asigurare si reasigurare, potrivit prevederilor legale de organizare si functionare, cu exceptia rezervei de egalizare. Pentru contractele de asigurare cedate in reasigurare, rezervele se diminueaza astfel incat nivelul acestora sa acopere partea de risc care ramane in sarcina asiguratorului, dupa deducerea reasigurarii;
--------------
Litera h) a alin. (1) al art. 22 a fost modificata de pct. 15 al
Norme metodologice:
56. In cazul societatilor din domeniul asigurarilor si reasigurarilor sunt deductibile rezervele tehnice calculate conform prevederilor
Codul fiscal:
l) provizioanele constituite de companiile aeriene din Romania pentru acoperirea cheltuielilor de intretinere si reparare a parcului de aeronave si a componentelor aferente, potrivit programelor de intretinere ale aeronavelor, aprobate corespunzator de catre Autoritatea Aeronautica Civila Romana.
Norme metodologice:
56^1. Pentru aplicarea prevederilor
--------------
Pct. 56^1 din Normele metodologice de aplicare a
Codul fiscal:
(2) Contribuabilii autorizati sa desfasoare activitate in domeniul exploatarii zacamintelor naturale sunt obligati sa inregistreze in evidenta contabila si sa deduca provizioane pentru refacerea terenurilor afectate si pentru redarea acestora in circuitul economic, silvic sau agricol, in limita unei cote de 1% aplicate asupra diferentei dintre veniturile si cheltuielile din exploatare, pe toata durata de functionare a exploatarii zacamintelor naturale.
Norme metodologice:
57. Provizioanele prevazute la art. 22 alin. (2) din Codul fiscal sunt obligatorii pentru contribuabilii care au ca domeniu de activitate exploatarea de resurse minerale, gaze naturale si pentru titularii acordurilor petroliere.
Codul fiscal:
(5) Reducerea sau anularea oricarui provizion ori a rezervei care a fost anterior dedusa se include in veniturile impozabile, indiferent daca reducerea sau anularea este datorata modificarii destinatiei provizionului sau a rezervei, distribuirii provizionului sau rezervei catre participanti sub orice forma, lichidarii, divizarii, fuziunii contribuabilului sau oricarui alt motiv. Prevederile prezentului alineat nu se aplica daca un alt contribuabil preia un provizion sau o rezerva in legatura cu o divizare sau fuziune, reglementarile acestui articol aplicandu-se in continuare acelui provizion sau rezerva.
Norme metodologice:
57^1. In aplicarea prevederilor art. 22 alin. (5), corelate cu dispozitiile art. 19 din Codul fiscal, surplusul din reevaluarea imobilizarilor corporale, care a fost anterior deductibil, evidentiat potrivit reglementarilor contabile in contul Rezultatul reportat sau in contul Alte rezerve, analitice distincte, se impoziteaza la momentul modificarii destinatiei rezervei, distribuirii rezervei catre participanti sub orice forma, lichidarii, divizarii, fuziunii contribuabilului sau oricarui alt motiv, inclusiv la folosirea acesteia pentru acoperirea pierderilor contabile. Pentru calculul profitului impozabil aceste sume sunt elemente similare veniturilor.
Inregistrarea si mentinerea in capitaluri proprii, respectiv conturi de rezerve sau rezultatul reportat, analitice distincte, a rezervelor constituite in baza unor acte normative nu se considera modificarea destinatiei sau distributie.
--------------
Punctul 57^1 din Normele metodologice de aplicare a
Codul fiscal:
(6) Sumele inregistrate in conturi de rezerve legale si rezerve reprezentand facilitati fiscale nu pot fi utilizate pentru majorarea capitalului social sau pentru acoperirea pierderilor. In cazul in care nu sunt respectate prevederile prezentului alineat, asupra acestor sume se recalculeaza impozitul pe profit si se stabilesc dobanzi si penalitati de intarziere, de la data aplicarii facilitatii respective, potrivit legii. Nu se supun impozitarii rezervele de influente de curs valutar aferente aprecierii disponibilitatilor in valuta, constituite potrivit legii, inregistrate de societati comerciale bancare - persoane juridice romane si sucursalele bancilor straine, care isi desfasoara activitatea in Romania.
-------------
Alin. (6) al
Norme metodologice:
58. Intra sub incidenta art. 22 alin. (6) din Codul fiscal urmatoarele sume inregistrate in conturi de rezerve sau surse proprii de finantare, in conformitate cu reglementarile privind impozitul pe profit:
a) sumele reprezentand diferentele nete rezultate din evaluarea disponibilului in devize, in conformitate cu actele normative in vigoare, care au fost neimpozabile;
b) scutirile si reducerile de impozit pe profit aplicate asupra profitului investit potrivit prevederilor legii, inclusiv suma profitului investit, diferenta dintre cota redusa de impozit pentru exportul de bunuri si/sau servicii si cota standard, precum si cele prevazute in legi speciale.
Codul fiscal:
Cheltuielile cu dobanzile si diferente de curs valutar
Art. 23. - (1) Cheltuielile cu dobanzile sunt integral deductibile in cazul in care gradul de indatorare a capitalului este mai mic sau egal cu trei. Gradul de indatorare a capitalului se determina ca raport intre capitalul imprumutat cu termen de rambursare peste un an si capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la inceputul anului si sfarsitul perioadei pentru care se determina impozitul pe profit. Prin capital imprumutat se intelege totalul creditelor si imprumuturilor cu termen de rambursare peste un an, potrivit clauzelor contractuale.
(2) In conditiile in care gradul de indatorare a capitalului este peste trei, cheltuielile cu dobanzile si cu pierderea neta din diferentele de curs valutar sunt nedeductibile. Acestea se reporteaza in perioada urmatoare, in conditiile alin. (1), pana la deductibilitatea integrala a acestora.
(3) In cazul in care cheltuielile din diferentele de curs valutar ale contribuabilului depasesc veniturile din diferentele de curs valutar, diferenta va fi tratata ca o cheltuiala cu dobanda, potrivit alin. (1), deductibilitatea acestei diferente fiind supusa limitei prevazute la alin. (1). Cheltuielile din diferentele de curs valutar, care se limiteaza potrivit prezentului alineat, sunt cele aferente imprumuturilor luate in calcul la determinarea gradului de indatorare a capitalului.
(4) Dobanzile si pierderile din diferente de curs valutar, in legatura cu imprumuturile obtinute direct sau indirect de la banci internationale de dezvoltare si organizatii similare, mentionate in norme, si cele care sunt garantate de stat, cele aferente imprumuturilor obtinute de la institutiile de credit romane sau straine, institutiile financiare nebancare, de la persoanele juridice care acorda credite potrivit legii, precum si cele obtinute in baza obligatiunilor admise la tranzactionare pe o piata reglementata nu intra sub incidenta prevederilor prezentului articol.
(5) In cazul imprumuturilor obtinute de la alte entitati, cu exceptia celor prevazute la alin. (4), dobanzile deductibile sunt limitate la:
a) nivelul ratei dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei, corespunzatoare ultimei luni din trimestru, pentru imprumuturile in lei; si
b) nivelul ratei dobanzii anuale de 9%, pentru imprumuturile in valuta. Acest nivel al ratei dobanzii se aplica la determinarea profitului impozabil aferent anului fiscal 2004. Nivelul ratei dobanzii pentru imprumuturile in valuta se actualizeaza prin hotarare a Guvernului.
(6) Limita prevazuta la alin. (5) se aplica separat pentru fiecare imprumut, inainte de aplicarea prevederilor alin. (1) si (2).
(7) Prevederile alin. (1)-(3) nu se aplica societatilor comerciale bancare, persoane juridice romane, sucursalelor bancilor straine care isi desfasoara activitatea in Romania, societatilor de leasing pentru operatiunile de leasing, societatilor de credit ipotecar, institutiilor de credit, precum si institutiilor financiare nebancare.
(8) In cazul unei persoane juridice straine care isi desfasoara activitatea printr-un sediu permanent in Romania, prevederile prezentului articol se aplica prin luarea in considerare a capitalului propriu.
-----------
Alin. (1) al
Alin. (2) al art. 23 a fost modificat de pct. 15 al
Alin. (2) al
Alin. (3) al art. 23 a fost modificat de pct. 16 al
Alin. (4) al art. 23 a fost modificat de pct. 17 al
Alin. (5) al art. 23 a fost modificat de pct. 18 al
Alin. (4) al art. 23 a fost modificat de pct. 17 al
Alin. (7) al art. 23 a fost modificat de pct. 17 al
Norme metodologice:
59. In vederea determinarii valorii deductibile a cheltuielilor cu dobanzile se efectueaza mai intai ajustarile conform art. 23 alin. (5) din Codul fiscal. Valoarea cheltuielilor cu dobanzile care excedeaza nivelului de deductibilitate prevazut la art. 23 alin. (5) din Codul fiscal este nedeductibila, fara a mai fi luata in calcul in perioadele urmatoare.
60. In cazul in care capitalul propriu are o valoare negativa sau gradul de indatorare este mai mare decat 3, cheltuielile cu dobanzile si cu pierderea neta din diferentele de curs valutar sunt nedeductibile. Acestea se reporteaza in perioada urmatoare, in conditiile art. 23 alin. (1) din Codul fiscal, pana la deductibilitatea integrala a acestora.
61. Intra sub incidenta art. 23 alin. (3) din Codul fiscal numai pierderea neta din diferentele de curs valutar aferente capitalului imprumutat.
62. In sensul
-------------
Pct. 62 din Normele metodologice de aplicare a
63. In sensul art. 23 alin. (1) din Codul fiscal, prin capital imprumutat se intelege totalul creditelor si imprumuturilor cu termen de rambursare peste un an incepand de la data incheierii contractului, cu exceptia celor prevazute la alin. (4) al art. 23 din Codul fiscal, indiferent de data la care acestea au fost contractate.
In capitalul imprumutat se includ si creditele sau imprumuturile care au un termen de rambursare mai mic de un an, in situatia in care exista prelungiri ale acestui termen, iar perioada de rambursare curenta, insumata cu perioadele de rambursare anterioare ale creditelor sau imprumuturilor pe care le prelungesc, depaseste un an.
64. Capitalul propriu cuprinde capitalul social, rezervele legale, alte rezerve, profitul nedistribuit, rezultatul exercitiului si alte elemente de capital propriu constituite potrivit reglementarilor legale. In cazul sediilor permanente, capitalul propriu cuprinde capitalul de dotare pus la dispozitie de persoana juridica straina pentru desfasurarea activitatii in Romania, potrivit documentelor de autorizare, rezervele legale, alte rezerve, rezultatul exercitiului si alte elemente de capital propriu constituite potrivit reglementarilor legale.
65. Pentru calculul deductibilitatii cheltuielilor cu dobanzile se au in vedere urmatoarele:
a) pentru imprumuturile angajate de la alte entitati, cu exceptia celor prevazute la art. 23 alin. (4) din Codul fiscal, se aplica limita prevazuta la art. 23 alin. (5) din acelasi act normativ, indiferent de data la care au fost contractate;
b) in scopul aplicarii art. 23 alin. (5) lit. a) din Codul fiscal, nivelul ratei dobanzii de referinta, recunoscuta la calculul profitului impozabil, este cea din ultima luna a trimestrului pentru care se calculeaza impozitul pe profit, publicata de Banca Nationala a Romaniei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I;
c) modul de calcul al dobanzii, conform art. 23 alin. (5) din Codul fiscal, va fi cel corespunzator modului de calcul al dobanzii aferente imprumuturilor;
d) rezultatul exercitiului financiar luat in calcul la determinarea capitalului propriu pentru sfarsitul perioadei este cel inregistrat de contribuabil inainte de calculul impozitului pe profit.
66. Cheltuielile cu dobanzile insumate cu pierderea neta din diferentele de curs valutar aferente imprumuturilor cu termen de rambursare mai mare de un an, luate in considerare la calculul gradului de indatorare, sunt deductibile la determinarea profitului impozabil in conditiile prevazute la art. 23 alin. (1) din Codul fiscal.
67. In vederea determinarii impozitului pe profit, gradul de indatorare se calculeaza ca raport intre media capitalului imprumutat si media capitalului propriu. Pentru calculul acestor medii se folosesc valorile existente la inceputul anului si la sfarsitul perioadei pentru care se determina impozitul pe profit, dupa cum urmeaza:
*T*
Capital imprumutat + Capital imprumutat
(inceputul anului fiscal) (sfarsitul perioadei)
2
Gradul de indatorare =
Capital propriu + Capital propriu
(inceputul anului fiscal) (sfarsitul perioadei)
2
astfel:
Capital imprumutat + Capital imprumutat
(inceputul anului fiscal) (sfarsitul perioadei)
Gradul de indatorare =
Capital propriu + Capital propriu
(inceputul anului fiscal) (sfarsitul perioadei)
*ST*
68. In cazul in care gradul de indatorare astfel determinat este mai mic sau egal cu trei, cheltuielile cu dobanzile si cu pierderea neta de curs valutar sunt deductibile integral dupa ce s-au efectuat ajustarile prevazute la art. 23 alin. (5) din Codul fiscal.
69. Daca gradul de indatorare astfel determinat este mai mare decat trei, suma cheltuielilor cu dobanzile si cu pierderea neta din diferente de curs valutar este nedeductibila in perioada de calcul al impozitului pe profit, urmand sa se reporteze in perioada urmatoare, devenind subiect al limitarii prevazute la art. 23 alin. (1) din Codul fiscal pentru perioada in care se reporteaza.
70. In sensul prevederilor
- Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (B.I.R.D.), Corporatia Financiara Internationala (C.F.I.) si Asociatia pentru Dezvoltare Internationala (A.D.I.);
- Banca Europeana de Investitii (B.E.I.);
- Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (B.E.R.D.);
- banci si organizatii de cooperare si dezvoltare regionala similare.
Prin imprumut garantat de stat se intelege imprumutul garantat de stat potrivit
Intra sub incidenta prevederilor art.23 alin.(4) din
-------------
Pct. 70 din Normele metodologice de aplicare a
70^1. Pentru determinarea profitului impozabil incepand cu anul fiscal 2007, nivelul ratei dobanzii pentru imprumuturile in valuta este de 7%.
--------------
Punctele 59-70 din Normele metodologice de aplicare a
Punctul 70^1 din Normele metodologice de aplicare a
Punctul 70^1 din Normele metodologice de aplicare a
Codul fiscal:
Art. 24 [...]
(11) Amortizarea fiscala se calculeaza dupa cum urmeaza:
a) incepand cu luna urmatoare celei in care mijlocul fix amortizabil se pune in functiune;
b) pentru cheltuielile cu investitiile efectuate din surse proprii la mijloacele fixe din domeniul public, pe durata normala de utilizare, pe durata normala de utilizare ramasa sau pe perioada contractului de concesionare sau inchiriere, dupa caz;
c) pentru cheltuielile cu investitiile efectuate la mijloacele fixe concesionate, inchiriate sau luate in locatie de gestiune de cel care a efectuat investitia, pe perioada contractului sau pe durata normala de utilizare, dupa caz;
d) pentru cheltuielile cu investitiile efectuate pentru amenajarea terenurilor, liniar, pe o perioada de 10 ani;
e) amortizarea cladirilor si a constructiilor minelor, salinelor cu extractie in solutie prin sonde, carierelor, exploatarilor la zi, pentru substante minerale solide si cele din industria extractiva de petrol, a caror durata de folosire este limitata de durata rezervelor si care nu pot primi alte utilizari dupa epuizarea rezervelor, precum si a investitiilor pentru descoperta se calculeaza pe unitate de produs, in functie de rezerva exploatabila de substanta minerala utila.
Amortizarea pe unitatea de produs se recalculeaza:
1. din 5 in 5 ani la mine, cariere, extractii petroliere, precum si la cheltuielile de investitii pentru descoperta;
2. din 10 in 10 ani la saline;
f) mijloacele de transport pot fi amortizate si in functie de numarul de kilometri sau numarul de ore de functionare prevazut in cartile tehnice, pentru cele achizitionate dupa data de 1 ianuarie 2004;
g) pentru locuintele de serviciu, amortizarea este deductibila fiscal pana la nivelul corespunzator suprafetei construite prevazute de legea locuintei;
h) numai pentru autoturismele folosite in conditiile prevazute la art. 21 alin. (3) lit. n).
Norme metodologice:
70^2. Pentru perioada in care mijloacele fixe amortizabile nu sunt utilizate cel putin pe o perioada de o luna, recuperarea valorii fiscale ramase neamortizate se efectueaza pe durata normala de utilizare ramasa, incepand cu luna urmatoare repunerii in functiune a acestora, prin recalcularea cotei de amortizare fiscala."
In aplicarea prevederilor lit. c) a alin.(11) din
-------------
Pct. 70^2 din Normele metodologice de aplicare a
Codul fiscal:
Amortizarea fiscala
Art. 24*) [...]
(8) In cazul metodei de amortizare degresiva, amortizarea se calculeaza prin multiplicarea cotelor de amortizare liniara cu unul dintre coeficientii urmatori:
a) 1,5, daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este intre 2 si 5 ani;
b) 2,0, daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este intre 5 si 10 ani;
c) 2,5, daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este mai mare de 10 ani.
--------------
*) A se vedea si
Norme metodologice:
71. Exemplu de calcul al amortizarii prin utilizarea regimului de amortizare degresiva. Pentru un mijloc fix se dau urmatoarele date:
- valoarea de intrare: 350.000.000 lei;
- durata normala de functionare conform catalogului: 10 ani;
- cota anuala de amortizare: 100/10 = 10%;
- cota anuala de amortizare degresiva: 10% x 2,0 = 20%;
*T*
Amortizarea anuala se va calcula astfel:
Ani Modul de calcul Amortizarea anuala degresiva Valoarea ramasa
(lei) (lei)
1 350.000.000 x 20% 70.000.000 280.000.000
2 280.000.000 x 20% 56.000.000 224.000.000
3 224.000.000 x 20% 44.800.000 179.200.000
4 179.200.000 x 20% 35.840.000 143.360.000
5 143.360.000 x 20% 28.672.000 114.688.000
6 114.688.000 x 20%=
114.688.000 / 5 22.937.600 91.750.400
7 22.937.600 68.812.800
8 22.937.600 45.875.200
9 22.937.600 22.937.600
10 22.937.600 0
*ST*
Codul fiscal:
(12) Contribuabilii care au investit in mijloace fixe amortizabile sau in brevete de inventie amortizabile si care au dedus cheltuieli de amortizare reprezentand 20% din valoarea de intrare a acestora, conform prevederilor legale, la data punerii in functiune a mijlocului fix sau a brevetului de inventie, pana la data de 30 aprilie 2005 inclusiv, au obligatia sa pastreze in patrimoniu aceste mijloace fixe amortizabile cel putin o perioada egala cu jumatate din durata lor normala de utilizare. In cazul in care nu sunt respectate prevederile prezentului alineat, impozitul pe profit se recalculeaza si se stabilesc dobanzi si penalitati de intarziere de la data aplicarii facilitatii respective, potrivit legii.
----------------
Alin. (12) al art. 24 a fost modificat de pct. 5 al
Alin. (12) al art. 24 a fost modificat de pct. 2 al
*)
Norme metodologice:
71^1. Intra sub incidenta art. 24 alin. (12) din Codul fiscal si mijloacele fixe amortizabile de natura constructiilor.
Pentru investitiile considerate mijloace fixe amortizabile in conformitate cu prevederile art. 24 alin. (3) din Codul fiscal, contribuabilii nu beneficiaza de prevederile art. 24 alin. (12) din acelasi act normativ.
Pentru mijloacele fixe amortizabile prevazute la art. 24 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal, deducerea de 20% se aplica la data punerii in functiune, cu ocazia receptiei finale, la intreaga valoare a mijlocului fix amortizabil. In acest caz, valoarea fiscala ramasa de recuperat se determina, pe durata normala de utilizare ramasa, scazand din valoarea totala a mijlocului fix amortizabil deducerea de 20% si amortizarea calculata pana la data receptiei finale.
Cheltuielile de amortizare reprezentand deducerea de 20% prevazuta la art. 24 alin. (12) din Codul fiscal sunt deductibile numai pentru mijloacele fixe amortizabile, respectiv brevete de inventie amortizabile inregistrate si puse in functiune pana la data de 30 aprilie 2005 inclusiv. Valoarea fiscala ramasa se determina dupa scaderea din valoarea de intrare a respectivelor mijloace fixe amortizabile/brevete de inventie amortizabile a sumei egale cu deducerea fiscala de 20% si se recupereaza pe durata normala de functionare. In cazul in care duratele normale de functionare au fost recalculate, potrivit normelor legale in vigoare, perioada pentru care exista obligatia pastrarii in patrimoniu a acestor mijloace fixe se coreleaza cu duratele normale de functionare recalculate.
-------------
Punctul 71^1 din Normele metodologice de aplicare a
Punctul 71^1 din Normele metodologice de aplicare a
Punctul 71^1 din Normele metodologice de aplicare a
71^2. Exemplu privind aplicarea prevederilor art. 24 alin. (12) din Codul fiscal:
Un contribuabil care isi desfasoara activitatea in domeniul depozitarii materialelor si marfurilor achizitioneaza in data de 15 septembrie 2004 o cladire-depozit pe care o pune in functiune pe data de 20 a aceleiasi luni. Valoarea de intrare a cladirii-depozit este de 30.000.000 mii lei. Durata normala de functionare a cladirii, conform Catalogului privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe, este de 50 de ani. Contribuabilul, din punct de vedere contabil, foloseste amortizarea liniara. Din punct de vedere fiscal contribuabilul aplica facilitatea prevazuta la art. 24 alin. (12) din Codul fiscal. Ca urmare a aplicarii prevederilor art. 24 alin. (12) din Codul fiscal, contribuabilul va inregistra urmatoarea situatie:
● deduce din punct de vedere fiscal, in luna septembrie 2004, o cota de 20% din valoarea de intrare a mijlocului fix amortizabil: 20% x 30.000.000 mii lei = 6.000.000 mii lei;
● valoarea de recuperat din punct de vedere fiscal pe urmatoarele 600 de luni, incepand cu octombrie 2004, 30.000.000 mii lei - 6.000.000 mii lei = 24.000.000 mii lei;
● amortizarea fiscala lunara din octombrie 2004 pana in septembrie 2054, 40.000 mii lei (24.000.000 mii lei/600 luni).
*T*
- mii lei -
Cheltuielile
Amortizarea de amortizare
Luna fiscala inregistrate
contabil
Septembrie 2004 6.000.000 0
Octombrie 2004 40.000 50.000
Noiembrie 2004 40.000 50.000
Decembrie 2004 40.000 50.000
Ianuarie 2005 40.000 50.000
... ... ...
August 2054 40.000 50.000
Septembrie 2054 40.000 50.000
TOTAL: 30.000.000 30.000.000
*ST*
---------------
Punctul 71^2 din Normele metodologice de aplicare a
Codul fiscal:
(16) Contribuabilii care investesc in mijloace fixe destinate prevenirii accidentelor de munca si bolilor profesionale, precum si infiintarii si functionarii cabinetelor medicale, pot deduce integral valoarea acestora la calculul profitului impozabil la data punerii in functiune sau pot recupera aceste cheltuieli prin deduceri de amortizare, potrivit prevederilor prezentului articol.
Norme metodologice:
71^3. Intra sub incidenta prevederilor art. 24 alin. (16) din Codul fiscal mijloacele fixe amortizabile care sunt destinate prevenirii accidentelor de munca si bolilor profesionale si sunt certificate de organisme recunoscute de Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, potrivit prevederilor
----------------
Punctul 71^3 din Normele metodologice de aplicare a
Codul fiscal:
(10) Cheltuielile aferente achizitionarii de brevete, drepturi de autor, licente, marci de comert sau fabrica si alte valori similare, precum si cheltuielile de dezvoltare care din punct de vedere contabil reprezinta imobilizari necorporale se recupereaza prin intermediul deducerilor de amortizare liniara pe perioada contractului sau pe durata de utilizare, dupa caz. Cheltuielile aferente achizitionarii sau producerii programelor informatice se recupereaza prin intermediul deducerilor de amortizare liniara pe o perioada de 3 ani. Pentru brevetele de inventie se poate utiliza si metoda de amortizare degresiva sau accelerata.
-----------
Alin. (10) al art. 24 a fost modificat de pct. 19 al
Norme metodologice:
71^4. Pentru incadrarea cheltuielilor de dezvoltare in categoria imobilizarilor necorporale se utilizeaza criteriile prevazute de reglementarile contabile aplicabile.
--------------
Punctul 71^4 din Normele metodologice de aplicare a
Codul fiscal:
(15) Pentru mijloacele fixe amortizabile, deducerile de amortizare se determina fara a lua in calcul amortizarea contabila. Castigurile sau pierderile rezultate din vanzarea ori din scoaterea din functiune a acestor mijloace fixe se calculeaza pe baza valorii fiscale a acestora, care reprezinta valoarea fiscala de intrare a mijloacelor fixe, diminuata cu amortizarea fiscala. Pentru mijloacele fixe cu valoarea contabila evidentiata in sold la data de 31 decembrie 2003 amortizarea se calculeaza in baza valorii ramase neamortizate, pe durata normala de utilizare ramasa, folosindu-se metodele de amortizare aplicate pana la aceasta data.
-----------
Alin. (15) al art. 24 a fost modificat de pct. 20 al
Alin. (15) al art. 24 a fost modificat de pct. 18 al
Norme metodologice:
71^5. Pentru determinarea valorii fiscale in cazul transferurilor terenurilor cu valoare contabila, precum si pentru determinarea valorii fiscale ramase neamortizate in cazul mijloacelor fixe amortizabile evidentiate in sold la 31 decembrie 2003, in valoarea de intrare fiscala se includ si reevaluarile efectuate, potrivit legii, pana la acea data.
Pentru determinarea valorii fiscale a terenurilor, respectiv a valorii fiscale ramase neamortizate in cazul mijloacelor fixe amortizabile, vor fi luate in calcul si reevaluarile contabile efectuate dupa data de 1 ianuarie 2007, precum si partea ramasa neamortizata din reevaluarile contabile efectuate in perioada 1 ianuarie 2004 - 31 decembrie 2006, evidentiate la data de 31 decembrie 2006. Nu se recupereaza prin intermediul amortizarii fiscale reevaluarile contabile efectuate dupa data de 1 ianuarie 2004 la mijloacele fixe amortizabile care nu mai au valoare fiscala ramasa neamortizata la data reevaluarii.
In cazul in care ulterior datei de 31 decembrie 2003 se efectueaza reevaluari care determina o descrestere a valorii acestora se procedeaza la o scadere a rezervei din reevaluare in limita soldului creditor al rezervei, in ordinea descrescatoare inregistrarii rezervei, iar valoarea fiscala a terenurilor si valoarea fiscala ramasa ne amortizata a mijloacelor fixe amortizabile se recalculeaza corespunzator. In aceste situatii, partea din rezerva din reevaluare care a fost anterior dedusa se include in veniturile impozabile ale perioadei in care se efectueaza operatiunile de reevaluare ulterioare datei de 31 decembrie 2003.
Prin valoarea fiscala ramasa neamortizata se intelege diferenta dintre valoarea de intrare fiscala si valoarea amortizarii fiscale. In valoarea de intrare fiscala se include si taxa pe valoarea adaugata devenita nedeductibila, in conformitate cu prevederile Titlului VI "Taxa pe valoarea adaugata.
-------------
Pct. 71^5 din Normele metodologice de aplicare a
71^6. In aplicarea prevederilor art. 24 alin. (15) din Codul fiscal, cheltuielile inregistrate ca urmare a casarii unui mijloc fix cu valoarea de intrare incomplet amortizata sunt cheltuieli efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile.
Prin casarea unui mijloc fix se intelege operatia de scoatere din functiune a activului respectiv, urmata de dezmembrarea acestuia si valorificarea partilor componente rezultate, prin vanzare sau prin folosirea in activitatea curenta a contribuabilului.
71^7. Cheltuielile cu amortizarea activelor necorporale aferente capitalului imobilizat, cu valoarea contabila evidentiata in sold la 31 decembrie 2003, sunt deductibile la calculul profitului impozabil, pe durata ramasa de amortizat, in baza valorii ramase neamortizate.
--------------
Punctele 71^5-71^7 din Normele metodologice de aplicare a
Codul fiscal:
Contracte de leasing
Art. 25. - (1) In cazul leasingului financiar utilizatorul este tratat din punct de vedere fiscal ca proprietar, in timp ce in cazul leasingului operational, locatorul are aceasta calitate. Amortizarea bunului care face obiectul unui contract de leasing se face de catre utilizator, in cazul leasingului financiar, si de catre locator, in cazul leasingului operational, cheltuielile fiind deductibile, potrivit art. 24.
(2) In cazul leasingului financiar utilizatorul deduce dobanda, iar in cazul leasingului operational locatorul deduce chiria (rata de leasing).
Norme metodologice:
72. Incadrarea operatiunilor de leasing se realizeaza avandu-se in vedere prevederile art. 7 alin. (1) pct. 7 si 8 din Codul fiscal si clauzele contractului de leasing.
Codul fiscal:
Pierderi fiscale
Art. 26. - (1) Pierderea anuala, stabilita prin declaratia de impozit pe profit, se recupereaza din profiturile impozabile obtinute in urmatorii 5 ani consecutivi. Recuperarea pierderilor se va efectua in ordinea inregistrarii acestora, la fiecare termen de plata a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale in vigoare din anul inregistrarii acestora.
(2) Pierderea fiscala inregistrata de contribuabilii care isi inceteaza existenta prin divizare sau fuziune nu se recupereaza de catre contribuabilii nou-infiintati sau de catre cei care preiau patrimoniul societatii absorbite, dupa caz.
(3) In cazul persoanelor juridice straine, prevederile alin. (1) se aplica luandu-se in considerare numai veniturile si cheltuielile atribuibile sediului permanent in Romania.
(4) Contribuabilii care au fost platitori de impozit pe venit si care anterior au realizat pierdere fiscala intra sub incidenta prevederilor alin. (1) de la data la care au revenit la sistemul de impozitare reglementat de prezentul titlu. Aceasta pierdere se recupereaza pe perioada cuprinsa intre data inregistrarii pierderii fiscale si limita celor 5 ani.
-----------
Alin. (4) al art. 26 a fost modificat de pct. 21 al
Norme metodologice:
73. Recuperarea pierderilor fiscale anuale se face in ordinea inregistrarii acestora, la fiecare termen de plata a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale in vigoare din anul inregistrarii acestora.
74. Pierderea fiscala reprezinta suma inregistrata in declaratia de impunere a anului precedent.
75. In cazul in care recuperarea pierderii contabile se face din rezervele legale, constituite din profit inainte de impozitare, reconstituirea ulterioara a rezervei legale nu va mai fi o suma deductibila la calculul profitului impozabil.
76. Persoana juridica din al carei patrimoniu se desprinde o parte in urma unei operatiuni de divizare si care isi continua existenta ca persoana juridica recupereaza partea din pierderea fiscala inregistrata inainte de momentul in care operatiunea de divizare produce efecte, proportional cu drepturile si obligatiile mentinute de persoana juridica respectiva.
77. In cazul fuziunii prin absorbtie pierderea fiscala rezultata din declaratia de impunere a persoanei juridice absorbante, declarata pana la data inscrierii la registrul comertului a mentiunii privind majorarea capitalului social, se recupereaza potrivit prevederilor din lege.
Codul fiscal:
Reorganizari, lichidari si alte transferuri de active si titluri de participare
Art. 27. - (1) In cazul contributiilor cu active la capitalul unei persoane juridice in schimbul unor titluri de participare la aceasta persoana juridica se aplica urmatoarele reguli:
a) contributiile nu sunt transferuri impozabile in intelesul prevederilor prezentului titlu si al prevederilor titlului III;
b) valoarea fiscala a activelor primite de persoana juridica este egala cu valoarea fiscala a acelor active la persoana care contribuie cu activul;
c) valoarea fiscala a titlurilor de participare primite de persoana care contribuie cu activele este egala cu valoarea fiscala a activelor aduse drept contributie de catre persoana respectiva.
Norme metodologice:
78. In sensul dispozitiilor art. 27 alin. (1) din Codul fiscal, o persoana juridica poate participa cu active la una sau mai multe persoane juridice existente sau care iau astfel fiinta, prin constituirea sau majorarea capitalului social al acestora primind in schimb titluri de participare ale societatilor respective. Contributiile cu active la capitalul social al unei persoane juridice in schimbul unor titluri de participare la aceasta persoana juridica nu sunt luate in calcul la determinarea profitului impozabil.
79. In cazul in care pentru contributia cu active se datoreaza taxa pe valoarea adaugata potrivit dispozitiilor titlului VI din Codul fiscal, iar beneficiarul aportului nu poate exercita dreptul de deducere pentru aceasta, valoarea fiscala, in sensul art. 27 alin. (1) din Codul fiscal, se majoreaza cu taxa pe valoarea adaugata.
Codul fiscal:
(2) Distribuirea de active de catre o persoana juridica romana catre participantii sai, fie sub forma de dividend, fie ca urmare a operatiunii de lichidare, se trateaza ca transfer impozabil, exceptandu-se cazurile prevazute la alin. (3).
Norme metodologice:
80. Distribuirea de active de catre o persoana juridica romana catre participantii sai se poate realiza in cazul lichidarii.
81. Profitul impozabil in cazul lichidarii se calculeaza ca diferenta intre veniturile si cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora, calculate cumulat de la inceputul anului fiscal, luandu-se in calcul: profitul din lichidarea patrimoniului, sumele din anularea provizioanelor, sumele inregistrate in conturi de capitaluri proprii constituite din profitul brut si care nu au fost impozitate la data constituirii, alte elemente similare veniturilor si cheltuielilor. In cazul in care, in declaratia de impozit pe profit aferenta anului anterior lichidarii contribuabilul a inregistrat pierdere fiscala, aceasta se va recupera din profitul impozabil calculat cu ocazia lichidarii.
-------------
Pct. 81 din Normele metodologice de aplicare a
82. La calculul impozitului pe profit datorat de contribuabilii care isi inceteaza existenta in urma operatiunilor de lichidare nu sunt impozitate: rezervele constituite din profitul net, sumele aferente unor reduceri ale cotei de impozit, repartizate ca surse proprii de finantare pe parcursul perioadei de functionare, potrivit legii, rezervele constituite din diferente de curs favorabile capitalului social in devize sau din evaluarea disponibilului in devize, in conformitate cu actele normative in vigoare, daca legea nu prevede altfel.
83. Abrogat.
----------------
Pct. 82 din Normele metodologice de aplicare a
Pct. 83 din Normele metodologice de aplicare a
Pct. 83 din Normele metodologice de aplicare a
84. Abrogat.
----------------
Punctul 84 din Normele metodologice de aplicare a
Codul fiscal:
(3) Prevederile prezentului articol se aplica urmatoarelor operatiuni de reorganizare, daca acestea nu au ca principal obiectiv evaziunea fiscala sau evitarea platii impozitelor:
a) fuziunea intre doua sau mai multe persoane juridice romane, in cazul in care participantii la oricare persoana juridica care fuzioneaza primesc titluri de participare la persoana juridica succesoare;
b) divizarea unei persoane juridice romane in doua sau mai multe persoane juridice romane, in cazul in care participantii la persoana juridica initiala beneficiaza de o distribuire proportionala a titlurilor de participare la persoanele juridice succesoare;
Norme metodologice:
85. In intelesul art. 27 alin. (3) lit. a) si b) din Codul fiscal, operatiunile de fuziune si divizare sunt reglementate prin
Codul fiscal:
c) achizitionarea de catre o persoana juridica romana a tuturor activelor si pasivelor apartinand uneia sau mai multor activitati economice ale altei persoane juridice romane, numai in schimbul unor titluri de participare;
Norme metodologice:
86. Prevederea de la art. 27 alin. (3) lit. c) din Codul fiscal are in vedere transferul unei parti din activul unei societati (transmitatoare) catre una sau mai multe societati (beneficiare) existente sau care iau astfel fiinta, in schimbul atribuirii de titluri de participare ale societatilor beneficiare.
Codul fiscal:
Regimul fiscal comun care se aplica fuziunilor, divizarilor, divizarilor partiale, transferurilor de active si schimburilor de actiuni intre societatile din diferite state membre ale Uniunii Europene
Art. 27^1 - (1) Prevederile prezentului articol se aplica dupa data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana.
[...]
12. "societate dintr-un stat membru" reprezinta orice societate care indeplineste cumulativ urmatoarele:
a) are una din formele de organizare prezentate in anexa care face parte integranta din prezentul titlu;
b) in conformitate cu legislatia fiscala a statului membru este considerata ca avandu-si sediul fiscal in statul membru si, in temeiul conventiei incheiate cu un stat tert privind evitarea dublei impuneri, nu se considera ca are sediul fiscal in afara Uniunii Europene;
c) plateste impozit pe profit sau un impozit similar impozitului pe profit, fara posibilitatea unei optiuni sau exceptari. [...]
Norme metodologice:
86^1. Pentru aplicarea prevederilor
- societati infiintate in baza legii romane, cunoscute ca "societati pe actiuni", "societati in comandita pe actiuni", "societati cu raspundere limitata";
- societati infiintate in baza legii bulgare, cunoscute ca " text in lb. bulgara", "text in lb. bulgara", "text in lb. bulgara", "text in lb. bulgara", "text in lb. bulgara.
------------
NOTA "CTCE"
Textul in limba bulgara se afla in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Nr. 1044, la pagina 14.
Pentru indeplinirea conditiei de la 27^1 alin. (3) pct. 12 lit. c) din
- impot des societes/ vennootschapsbelasting, in Belgia;
- selskabsskat, in Danemarca;
- Korperschaftsteuer, in Republica Federala Germania;
- "text in lb. greaca", in Grecia;
----------
NOTA "CTCE"
Textul in limba greaca se afla in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Nr. 1044, la pagina 14.
- impuesto sobre sociedades, in Spania;
- impot sur les societes, in Franta;
- Corporation tax, in Irlanda;
- imposta sul reddito delle societa, in Italia;
- impot sur le revenu des collectivites, in Luxemburg;
- vennootschapsbelasting, in Olanda;
- Korperschaftsteuer, in Austria;
- imposto sobre o rendimento das pessoas colectivas, in Portugalia;
- y hteisojen tulovero/inkomstskatten for samfund, in Finlanda;
- statlig inkomstskatt, in Suedia;
- corporation tax, in Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord;
- D an z prijmu pravnickych osob, in Republica Ceha;
- Tulumeks, in Estonia;
- "text in lb. greaca", in Cipru;
---------
NOTA "CTCE"
Textul in limba greaca se afla in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Nr. 1044, la pagina 14.
- uznemumu ienakuma nodoklis, in Letonia;
- P elno mokestis, in Lituania;
- T arsasagi ado, in Ungaria;
- T axxa fuq l-income, in Malta;
- P odatek dochodowy od osob prawnych, in Polonia;
- D avek od dobicka pravnih oseb, in Slovenia;
- D an z prijmov pravnickych osob, in Slovacia;
- "text in lb. bulgara", in Bulgaria;
--------
NOTA "CTCE"
Textul in limba bulgara se afla in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Nr. 1044, la pagina 14.
- impozit pe profit, in Romania.
-------------
Pct. 86^1 din Normele metodologice de aplicare a
Codul fiscal:
CAPITOLUL III
Aspecte fiscale internationale
Veniturile unui sediu permanent
Art. 29. [...]
(2) Profitul impozabil se determina in conformitate cu regulile stabilite in cap. II al prezentului titlu, in urmatoarele conditii:
a) numai veniturile ce sunt atribuibile sediului permanent se includ in veniturile impozabile;
b) numai cheltuielile efectuate in scopul obtinerii acestor venituri se includ in cheltuielile deductibile.
-----------
Alin. (2) al art. 29 a fost modificat de pct. 24 al
Norme metodologice:
87. Prin angajati ai sediului permanent se intelege persoanele angajate cu contract individual de munca in conditiile legii.
Codul fiscal:
(3) Profitul impozabil al sediului permanent se determina prin tratarea acestuia ca persoana separata si prin utilizarea regulilor preturilor de transfer la stabilirea pretului de piata al unui transfer facut intre persoana juridica straina si sediul sau permanent. Atunci cand sediul permanent nu detine o factura pentru cheltuielile alocate lui de catre sediul sau principal, celelalte documente justificative trebuie sa includa dovezi privind suportarea efectiva a costurilor si alocarea rezonabila a acestor costuri catre sediul permanent utilizand regulile preturilor de transfer.
(4) Inainte de a desfasura activitate printr-un sediu permanent in Romania, reprezentantul legal la persoanei juridice straine prevazute la alin. (1) trebuie sa inregistreze sediul permanent la autoritatea fiscala competenta.
-----------
Alin. (3) al art. 29 a fost modificat de pct. 25 al
Norme metodologice:
88. Persoanele juridice straine care desfasoara activitatile mentionate la art. 8 alin. (3) din Codul fiscal datoreaza impozit pe profit de la inceputul activitatii, in masura in care se determina depasirea duratei legale de 6 luni sau termenele prevazute in conventiile de evitare a dublei impuneri, dupa caz. In situatia in care nu se determina inainte de sfarsitul anului fiscal daca activitatile din Romania vor fi pe o durata suficienta pentru a deveni un sediu permanent, veniturile acelui an fiscal vor fi luate in considerare in urmatorul an fiscal, in situatia in care durata specificata este depasita.
88^1. Pentru incadrarea unui santier de constructii sau a unui proiect de constructie, ansamblu ori montaj sau activitati de supervizare legate de acestea si a altor activitati similare ca sedii permanente se va avea in vedere data inceperii activitatii din contractele incheiate cu persoanele juridice romane beneficiare sau cu alte informatii ce probeaza inceperea activitatii. Perioadele consumate pentru realizarea unor contracte conexe care sunt legate in mod direct cu primul contract ce a fost executat se adauga la perioada care s-a consumat pentru realizarea contractului de baza.
----------------
Punctul 88^1 din Normele metodologice de aplicare a
89. In scopul deducerii cheltuielilor alocate unui sediu permanent de catre persoana juridica straina care isi desfasoara activitatea prin intermediul acestuia, precum si de catre orice alta persoana afiliata acelei persoane juridice straine, pentru serviciile furnizate, trebuie indeplinite urmatoarele conditii:
(i) serviciul furnizat sa fie efectiv prestat. Pentru a justifica prestarea efectiva a serviciului, sediul permanent trebuie sa prezinte autoritatilor fiscale orice documente justificative din care sa rezulte date privitoare la:
a) natura si valoarea totala a serviciului prestat;
b) partile implicate;
c) criteriile proprii de impartire a costurilor pe fiecare beneficiar al serviciului respectiv, daca este cazul;
d) justificarea utilizarii criteriului ca fiind adecvat naturii serviciului si activitatii desfasurate de sediul permanent;
e) prezentarea oricaror alte elemente de recunoastere a veniturilor si cheltuielilor care pot sa ateste prestarea serviciului respectiv.
Justificarea prestarii efective a serviciului se efectueaza cu situatiile de lucrari, procesele-verbale de receptie, rapoartele de lucru, studiile de fezabilitate, de piata sau cu orice alte asemenea documente;
(ii) serviciul prestat trebuie sa fie justificat si prin natura activitatii desfasurate la sediul permanent.
La stabilirea pretului de piata al transferurilor efectuate intre persoana juridica straina si sediul sau permanent, precum si intre acesta si orice alta persoana afiliata acesteia, vor fi utilizate regulile preturilor de transfer, astfel cum sunt acestea detaliate in normele metodologice pentru aplicarea art. 11 din Codul fiscal, completate cu liniile directoare privind preturile de transfer, emise de Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica.
----------------
Punctul 89 din Normele metodologice de aplicare a
Codul fiscal:
Venituri obtinute de persoanele juridice straine din proprietati imobiliare si din vanzarea-cesionarea titlurilor de participare
Art. 30. - (1) Persoanele juridice straine care obtin venituri din proprietati imobiliare situate in Romania sau din vanzarea-cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana au obligatia de a plati impozit pe profit pentru profitul impozabil aferent acestor venituri.
(2) Veniturile din proprietatile imobiliare situate in Romania includ urmatoarele:
a) veniturile din inchirierea sau cedarea folosintei proprietatii imobiliare situate in Romania;
b) castigul din vanzarea-cesionarea drepturilor de proprietate sau al oricaror drepturi legate de proprietatea imobiliara situata in Romania;
c) castigul din vanzarea-cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica, daca minimum 50% din valoarea mijloacelor fixe ale persoanei juridice sunt, fie direct, fie prin intermediul mai multor persoane juridice, proprietati imobiliare situate in Romania;
d) veniturile obtinute din exploatarea resurselor naturale situate in Romania, inclusiv castigul din vanzarea-cesionarea oricarui drept aferent acestor resurse naturale.
Norme metodologice:
89^1. Persoanele juridice straine care obtin venituri din proprietati imobiliare situate in Romania au obligatia de a plati impozit pe profit pentru profitul impozabil aferent acestor venituri.
In cazul vanzarii de proprietati imobiliare situate in Romania, profitul impozabil reprezinta diferenta dintre valoarea realizata din vanzarea acestor proprietati imobiliare si costul de cumparare, construire sau imbunatatire a proprietatii, redus cu amortizarea fiscala aferenta, dupa caz. Valoarea realizata din vanzarea acestor proprietati imobiliare se reduce cu comisioanele, taxele sau cu alte sume platite, aferente vanzarii.
Profitul impozabil rezultat din inchirierea sau cedarea folosintei proprietatii imobiliare situate in Romania se calculeaza ca diferenta intre veniturile obtinute si cheltuielile efectuate in scopul realizarii acestora. Nu intra sub incidenta acestor prevederi veniturile care sunt subiecte ale impozitului cu retinere la sursa.
Veniturile din proprietati imobiliare situate in Romania includ si castigurile din vanzarea-cesionare a titlurilor de participare detinute la o persoana juridica, daca 50% din valoarea mijloacelor fixe ale acestei persoane juridice sunt, direct sau prin intermediul mai multor persoane juridice, proprietati imobiliare situate in Romania.
In acest sens, mijloacele fixe ale unei persoane juridice sunt in mod indirect considerate proprietati imobiliare situate in Romania atunci cand respectiva persoana juridica detine parti sociale sau alte titluri de participare intr-o societate care indeplineste conditia minimala de 50% referitoare la detinerea de proprietati imobiliare situate in Romania. Valoarea mijloacelor fixe, inclusiv terenurile, luata in calcul la stabilirea raportului de 50%, este valoarea de inregistrare in contabilitate a acestora, potrivit reglementarilor legale in vigoare la data vanzarii-cesionarii titlurilor de participare. In cadrul proprietatilor imobiliare se incadreaza si investitiile in curs de natura cladirilor sau altor constructii.
Castigurile din vanzarea-cesionarea de titluri de participare, inclusiv cele obtinute in conditiile mentionate la alineatele precedente, se determina ca diferenta intre veniturile realizate din vanzarea-cesionarea titlurilor de participare si costul de achizitie al acestora, inclusiv orice comisioane, taxe sau alte sume platite, aferente achizitionarii unor astfel de titluri de participare.
----------------
Punctul 89^1 din Normele metodologice de aplicare a
Punctul 89^1 din Normele metodologice de aplicare a
Codul fiscal:
[...]
(3) Orice persoana juridica straina care obtine venituri dintr-o proprietate imobiliara situata in Romania sau din vanzarea-cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana are obligatia de a plati impozit pe profit, potrivit art. 34, si de a depune declaratii de impozit pe profit, potrivit art. 35. Orice persoana juridica straina poate desemna un reprezentant fiscal pentru a indeplini aceste obligatii.
(4) Orice persoana juridica romana sau persoana juridica straina cu sediul permanent in Romania, care plateste veniturile prevazute la alin. (1), catre o persoana juridica straina, are obligatia de a retine impozitul calculat din veniturile platite si de a vira impozitul retinut la bugetul de stat.
Norme metodologice:
89^2. In aplicarea prevederilor alin. (3) al
In sensul alin. (4) al
------------
Punctul 89^2 din Normele metodologice de aplicare a
Codul fiscal:
Credit fiscal
Art. 31. - (1) Daca o persoana juridica romana obtine venituri dintr-un stat strain prin intermediul unui sediu permanent sau venituri supuse impozitului cu retinere la sursa si veniturile sunt impozitate atat in Romania, cat si in statul strain, atunci impozitul platit catre statul strain, fie direct, fie indirect prin retinerea si virarea de o alta persoana, se deduce din impozitul pe profit ce se determina potrivit prevederilor prezentului titlu.
(2) Deducerea pentru impozitele platite catre un stat strain intr-un an fiscal nu poate depasi impozitul pe profit, calculat prin aplicarea cotei de impozit pe profit prevazute la art. 17 alin. (1) la profitul impozabil obtinut in statul strain, determinat in conformitate cu regulile prevazute in prezentul titlu sau la venitul obtinut din statul strain.
(3) Impozitul platit unui stat strain este dedus, numai daca persoana juridica romana prezinta documentatia corespunzatoare, conform prevederilor legale, din care sa rezulte faptul ca impozitul a fost platit statului strain.
Norme metodologice:
90. In aplicarea prevederilor art. 31 alin. (1) din Codul fiscal, din punct de vedere fiscal, la sfarsitul anului fiscal, operatiunile efectuate prin intermediul unor sedii permanente din strainatate ale persoanelor juridice romane, inregistrate in cursul perioadei in devize, respectiv veniturile, cheltuielile, alte sume impozabile sau deductibile, cat si impozitul platit se convertesc in lei prin utilizarea unei medii a cursurilor de schimb valutar, comunicata de Banca Nationala a Romaniei.
91. O persoana juridica romana care desfasoara activitati printr-un sediu permanent intr-un alt stat calculeaza profitul impozabil la nivelul intregii societati, potrivit dispozitiilor capitolului II, titlul II din Codul fiscal. In scopul acordarii creditului fiscal aferent unui sediu permanent contribuabilul calculeaza profitul impozabil si impozitul pe profit aferente acelui sediu permanent, in conformitate cu reglementarile fiscale din Romania.
92. Documentul pe baza caruia se calculeaza deducerea din impozitul pe profit datorat in Romania, potrivit dispozitiilor acestui articol, este cel care atesta plata, confirmat de autoritatea fiscala straina. In cazul in care documentul pe baza caruia se calculeaza deducerea din impozitul pe profit datorat in Romania este prezentat dupa depunerea la autoritatile fiscale a declaratiei privind impozitul pe profit, creditul fiscal se acorda pentru anul la care se refera, prin depunerea, in acest sens, a unei declaratii rectificative.
------------
Punctul 92 din Normele metodologice de aplicare a
93. Limitarea prevazuta in art. 31 alin. (2) din Codul fiscal va fi calculata separat pentru fiecare sursa de venit. In scopul aplicarii acestei prevederi, toate veniturile persoanei juridice romane a caror sursa se afla in aceeasi tara straina vor fi considerate ca avand aceeasi sursa.
Exemplu: un contribuabil desfasoara activitati atat in Romania, cat si in tara straina X unde realizeaza venituri atat printr-un sediu permanent, cat si din alte surse, in mod independent de sediul permanent.
Pentru activitatea desfasurata in tara straina X situatia este urmatoarea:
Pentru sediul permanent:
- profitul impozabil aferent anului 2004, conform regulilor din tara straina X, 100 milioane lei (in baza mediei cursurilor de schimb valutar, comunicata de Banca Nationala a Romaniei);
- impozitul pe profit pentru anul 2004, conform regulilor din tara straina X (cota de 30%), 30 milioane lei (in baza mediei cursurilor de schimb valutar, comunicata de Banca Nationala a Romaniei);
- profitul impozabil aferent anului 2004, conform regulilor din legea romana, 80 milioane lei (legislatia romana privind impozitul pe profit permite deducerea unor cheltuieli care nu sunt deductibile in tara straina X);
- impozitul pe profit pentru anul 2004, conform prevederilor din legea romana (cota de 25%), 20 milioane lei.
Alte venituri realizate din tara X:
- venituri din dobanzi: 100 milioane lei;
- impozit de 10% cu retinere la sursa pentru veniturile din dobanzi: 10 milioane lei (in baza mediei cursurilor de schimb valutar, comunicata de Banca Nationala a Romaniei).
Pentru activitatea desfasurata atat in Romania, cat si in tara straina X situatia este urmatoarea:
- profit impozabil aferent anului 2004, conform regulilor din legea romana, 1.000 milioane lei (80 milioane profit impozabil al sediului permanent si 920 milioane profit impozabil pentru activitatea din Romania);
- impozit pe profit pentru anul 2004, conform regulilor din legea romana (cota de 25%), 250 milioane lei.
Potrivit situatiei prezentate mai sus, suma maxima reprezentand creditul fiscal extern ce i se poate acorda contribuabilului este de 30 milioane lei, respectiv 20 milioane lei impozit pe profit plus 10 milioane lei impozit cu retinere la sursa (dobanzi).
Deoarece impozitul platit in strainatate in suma de 40 milioane lei este mai mare decat limita maxima de 30 milioane lei care poate fi acordata sub forma creditului fiscal extern, contribuabilul va putea scadea din impozitul pe profitul intregii activitati (250 milioane lei) doar suma de 30 milioane lei.
Codul fiscal:
Pierderi fiscale externe
Art. 32. - (1) Orice pierdere realizata printr-un sediu permanent din strainatate este deductibila doar din veniturile obtinute din strainatate.
(2) Pierderile realizate printr-un sediu permanent din strainatate se deduc numai din aceste venituri, separat, pe fiecare sursa de venit. Pierderile neacoperite se reporteaza si se recupereaza in urmatorii 5 ani fiscali consecutivi.
Norme metodologice:
94. Potrivit art. 32 din Codul fiscal, pierderile realizate din activitatea desfasurata in strainatate printr-un sediu permanent se recupereaza numai din veniturile impozabile realizate in strainatate pe fiecare sursa de venit. In sensul aplicarii acestei prevederi, prin sursa de venit se intelege tara din care s-au realizat veniturile. Recuperarea pierderii se va realiza conform normelor prevazute pentru aplicarea art. 26 din Codul fiscal.
Codul fiscal:
CAPITOLUL IV*)
Reguli speciale aplicabile vanzarii-cesionarii proprietatilor imobiliare si titlurilor de participare
Reguli speciale aplicabile vanzarii-cesionarii proprietatilor imobiliare si titlurilor de participare
Art. 33. - (1) Prevederile prezentului articol se aplica persoanelor juridice romane si straine care vand-cesioneaza proprietati imobiliare situate in Romania sau titluri de participare detinute la o persoana juridica romana.
(2) Daca castigurile rezultate din vanzarea-cesionarea proprietatilor imobiliare situate in Romania si a titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana depasesc pierderile rezultate dintr-o astfel de vanzarecesionare, atunci impozitul pe profit se stabileste prin aplicarea unei cote de 10% la diferenta rezultata.
(3) Pierderea rezultata din vanzarea-cesionarea proprietatilor imobiliare situate in Romania si a titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana se recupereaza din profiturile impozabile rezultate din operatiuni de aceeasi natura, in urmatorii 5 ani fiscali consecutivi.
(4) Castigul rezultat din vanzarea-cesionarea proprietatilor imobiliare sau titlurilor de participare este diferenta pozitiva intre:
a) valoarea realizata din vanzarea-cesionarea unor asemenea proprietati imobiliare sau titluri de participare; si
b) valoarea fiscala a unor asemenea proprietati imobiliare sau titluri de participare.
(5) Pierderea rezultata dintr-o vanzare-cesionare a proprietatilor imobiliare sau titlurilor de participare este diferenta negativa intre:
a) valoarea realizata din vanzare-cesionare a unor asemenea proprietati imobiliare sau titluri de participare; si
b) valoarea fiscala a unor asemenea proprietati imobiliare sau titluri de participare.
(6) In intelesul prevederilor alin. (4) si (5), valoarea realizata din vanzare-cesionare se reduce cu comisioanele, taxele sau alte sume platite, aferente vanzarii-cesionarii.
(7) Valoarea fiscala pentru proprietatile imobiliare sau pentru titlurile de participare se stabileste dupa cum urmeaza:
a) in cazul proprietatilor imobiliare, valoarea fiscala este costul de cumparare, construire sau imbunatatire a proprietatii, redus cu amortizarea fiscala aferenta unei astfel de proprietati;
b) in cazul titlurilor de participare, valoarea fiscala este costul de achizitie al titlurilor de participare, inclusiv orice comisioane, taxe sau alte sume platite, aferente achizitionarii unor astfel de titluri de participare.
(8) Prezentul articol se aplica in cazul proprietatilor imobiliare sau al titlurilor de participare, numai daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
a) contribuabilul a detinut proprietatea imobiliara sau titlurile de participare pe o perioada mai mare de 2 ani;
b) persoana care achizitioneaza proprietatea imobiliara sau titlurile de participare nu este persoana afiliata contribuabilului.
------------
Alin. (8) al art. 33 a fost modificat de pct. 27 al
------------
*) Cap. IV din Titlul II a fost abrogat de pct. 2 al
Norme metodologice:
95. Abrogat.
----------------
Pct. 95 din Normele metodologice de aplicare a
96. Abrogat.
----------------
Pct. 96 din Normele metodologice de aplicare a
97. Profitul impozabil rezultat din vanzarea-cesionarea proprietatilor imobiliare situate in Romania si a titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana se impune cu cota de 10% numai pentru tranzactiile efectuate pana la data de 30 aprilie 2005 inclusiv. In conditiile in care se realizeaza pierdere din aceste tranzactii pana la data de 30 aprilie 2005 inclusiv, aceasta se recupereaza din profiturile impozabile rezultate din operatiuni de aceeasi natura, pe perioada prevazuta la art. 26 din Codul fiscal.
-------------
Punctul 97 din Normele metodologice de aplicare a
Codul fiscal:
CAPITOLUL V
Plata impozitului si depunerea declaratiilor fiscale
Codul fiscal:
Plata impozitului
Art. 34 [...]
(4) Organizatiile nonprofit au obligatia de a declara si plati impozitul pe profit anual, pana la data de 15 februarie inclusiv a anului urmator celui pentru care se calculeaza impozitul.
(5) Contribuabilii care obtin venituri majoritare din cultura cerealelor si plantelor tehnice, pomicultura si viticultura au obligatia de a declara si plati impozitul pe profit anual, pana la data de 15 februarie inclusiv a anului urmator celui pentru care se calculeaza impozitul.[...]
(7) Prin exceptie de la prevederile alin. (6), contribuabilii prevazuti la alin. (1) nou-infiintati, infiintati in cursul anului precedent sau care la sfarsitul anului fiscal precedent inregistreaza pierdere fiscala, precum si cei care in anul precedent au fost platitori de impozit pe veniturile microintreprinderilor efectueaza plati anticipate in contul impozitului pe profit la nivelul sumei rezultate din aplicarea cotei de impozit asupra profitului contabil al perioadei pentru care se efectueaza plata anticipata. In cazul contribuabililor care in anul precedent au beneficiat de scutiri de la plata impozitului pe profit, conform legii, iar in anul pentru care se calculeaza si se efectueaza platile anticipate nu mai beneficiaza de facilitatile fiscale respective, impozitul pe profit pentru anul precedent, pe baza caruia se determina platile anticipate, este impozitul pe profit determinat conform declaratiei privind impozitul pe profit pentru anul precedent, luandu-se in calcul si impozitul pe profit scutit.
---------------
Alin. (7) al art. 34 a fost modificat de pct. 12 al
Norme metodologice:
98. Contribuabilii prevazuti la
99. Incadrarea in activitatile prevazute la
100. Pentru aplicarea prevederilor
------------
Punctele 98, 99, 100 din Normele metodologice de aplicare a
Codul fiscal:
Retinerea impozitului pe dividende
Art. 36. (1) 0 persoana juridica romana care plateste dividende catre o persoana juridica romana are obligatia sa retina si sa verse impozitul pe dividende retinut catre bugetul de stat, asa cum se prevede in prezentul articol.
(2) Impozitul pe dividende se stabileste prin aplicarea unei cote de impozit de 10% asupra dividendului brut platit catre o persoana juridica romana.
Norme metodologice:
100^1. Nu intra sub incidenta prevederilor
a) distribuiri de titluri de participare suplimentare, astfel cum acestea sunt definite la
b) distribuiri in legatura cu dobandirea (rascumpararea) de catre o societate comerciala de actiuni proprii potrivit prevederilor
c) distribuiri efectuate cu ocazia reducerii capitalului social constituit efectiv de catre participanti, astfel cum aceste distribuiri sunt definite la
In cazul in care aceste distribuiri sunt efectuate in legatura cu operatiuni la care
------------
Punctul 100^1 din Normele metodologice de aplicare a
Codul fiscal:
Declararea si retinerea impozitului pe dividende
Art. 36. - [...]
(4) Prevederile prezentului articol nu se aplica in cazul dividendelor platite de o persoana juridica romana unei alte persoane juridice romane, daca beneficiarul dividendelor detine minimum 15%, respectiv 10%, incepand cu anul 2009, din titlurile de participare ale acesteia la data platii dividendelor, pe o perioada de 2 ani impliniti pana la data platii acestora. Prevederile prezentului alineat se aplica dupa data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana.
Norme metodologice:
100^2. Intra sub incidenta prevederilor alin. (4) si dividendele distribuite si platite, dupa data de 1 ianuarie 2007, chiar daca acestea sunt distribuite din profiturile nerepartizate ale exercitiilor financiare anterioare anului 2007, in masura in care beneficiarul indeplineste conditiile prevazute de acest alineat.
In sensul prevederilor alin. (4), conditia privitoare la perioada de detinere a participatiei minime are in vedere o perioada de 2 ani consecutivi, impliniti la data platii dividendelor.
----------------
Pct. 100^2 din Normele metodologice de aplicare a
Codul fiscal:
CAPITOLUL VII
Dispozitii tranzitorii si finale
Dispozitii tranzitorii
Art. 38. - (1) In cazul persoanelor juridice care au obtinut, inainte de 1 iulie 2003, certificatul permanent de investitor in zona defavorizata, scutirea de impozit pe profitul aferent investitiilor noi se aplica in continuare pe perioada existentei zonei defavorizate.
-----------
Alin. (1) al
Norme metodologice:
101. In cazul contribuabililor care desfasoara activitati in zonele defavorizate, scutirea de la plata impozitului pe profit se acorda pe baza certificatului de investitor in zona defavorizata, eliberat inainte de data de 1 iulie 2003 de catre agentia pentru dezvoltare regionala in a carei raza de competenta teritoriala se afla sediul agentului economic, conform prevederilor legale in vigoare.
----------------
Punctul 101 din Normele metodologice de aplicare a
102. Investitiile noi sunt reprezentate de mijloacele fixe amortizabile create sau achizitionate de la terte parti, utilizate efectiv in activitatea proprie, desfasurata in domeniile de interes economic, clasificate expres in anexa la Normele metodologice pentru aplicarea
103. Scutirea de la plata impozitului pe profit opereaza pe toata durata existentei zonei defavorizate.
104. Profitul realizat in zonele defavorizate, rezultat din efectuarea operatiunilor de lichidare a investitiei, conform legii, din vanzarea de active corporale si necorporale, din castigurile realizate din investitii financiare, din desfasurarea de activitati in afara zonei defavorizate, precum si cel rezultat din desfasurarea de activitati in alte domenii decat cele de interes pentru zonele defavorizate sunt supuse impunerii. Partea din profitul impozabil aferenta fiecarei operatiuni/activitati este cea care corespunde ponderii veniturilor obtinute din aceste operatiuni/activitati in volumul total al veniturilor.
Codul fiscal:
(4) Cu exceptia prevederilor alin. (3), contribuabilii care obtin venituri din activitati desfasurate pe baza de licenta intr-o zona libera au obligatia de a plati impozit pe profit in cota de 5% pentru profitul impozabil care corespunde acestor venituri, pana la data de 31 decembrie 2004.
Norme metodologice:
105. Pentru contribuabilii care desfasoara activitati in zonele libere pe baza de licente eliberate potrivit
106. In cazul in care contribuabilul isi desfasoara activitatea in zona libera prin unitati fara personalitate juridica, acesta este obligat sa tina evidenta contabila distincta pentru veniturile si cheltuielile aferente acestei activitati. La determinarea profitului aferent activitatii se iau in calcul si cheltuielile de conducere si administrare, precum si alte asemenea cheltuieli, proportional cu veniturile obtinute in zona libera fata de veniturile totale realizate de persoana juridica.
107. Pierderea rezultata din operatiunile realizate in zona libera nu se recupereaza din profitul impozabil realizat in afara zonei, aceasta urmand sa fie recuperata din profiturile obtinute din aceeasi zona.
Codul fiscal:
(12) La calculul profitului impozabil, urmatoarele venituri sunt neimpozabile pana la data de 31 decembrie 2006: [...]
b) veniturile realizate din aplicarea unei inventii brevetate in Romania, inclusiv din fabricarea produsului sau aplicarea procesului, pe o perioada de 5 ani de la prima aplicare, calculati de la data inceperii aplicarii si cuprinsi in perioada de valabilitate a brevetului, potrivit legii;
Norme metodologice:
108. Aplicarea unei inventii inseamna fabricarea produsului sau folosirea procedeului/metodei. Procedeul include si utilizarea unui produs sau efectuarea oricarui alt act generator de profit, cum ar fi:
a) proiectarea obiectului/obiectelor unei inventii:
1. proiect de executie pentru realizarea unui produs, inclusiv produsul obtinut in mod direct prin aplicarea unui procedeu brevetat, unei instalatii sau a altora asemenea;
2. proiect tehnologic pentru aplicarea unui procedeu/tehnologii sau a unei metode;
b) executarea si/sau experimentarea prototipului/unicatului ori a tehnologiei care face obiectul unei inventii;
c) executarea si/sau exploatarea seriei "zero" a produsului ori a instalatiei-pilot;
d) exploatarea obiectului unei inventii prin realizarea pe scara larga a acestuia, si anume:
1. fabricarea produsului, cum ar fi: dispozitivul, utilajul, instalatia, compozitia, respectiv produsul obtinut in mod direct prin aplicarea unui procedeu brevetat;
2. folosirea unui procedeu, respectiv a unei tehnologii sau a unei metode, obiect al unei inventii;
3. folosirea unui mijloc, dispozitiv, aparat, instalatie, obiect al unei inventii exclusiv pentru necesitatile interne ale unitatii care aplica;
e) comercializarea rezultatelor actelor prevazute la lit. a)-d) de catre detinatorul de drepturi care este si producator, daca aceste acte au fost efectuate in tara.
109. Prima aplicare se ia in considerare in mod distinct pentru titularul de brevet, precum si pentru fiecare dintre licentiatii acestuia.
110. Pentru ca titularul brevetului, succesorul sau in drepturi sau, dupa caz, licentiatii acestuia sa beneficieze de scutire de impozit pe profit trebuie sa fie indeplinite in mod cumulativ urmatoarele conditii:
a) sa existe o copie, certificata pentru conformitate, a hotararii definitive a Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci de acordare a brevetului de inventie; in cazul in care solicitantul scutirii de impozit este alta persoana decat titularul brevetului, este necesar sa existe documente, certificate pentru conformitate de catre Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci sau autentificate, din care sa rezulte una dintre urmatoarele situatii:
1. solicitantul este succesorul in drepturi al titularului brevetului;
2. solicitantul este licentiat al titularului brevetului;
3. solicitantul este licentiat al succesorului in drepturi al titularului brevetului;
b) sa existe documente eliberate de Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci, din care sa rezulte ca brevetul de inventie a fost in vigoare pe perioada pentru care s-a solicitat scutirea de impozit;
c) sa existe evidenta contabila de gestiune din care sa rezulte ca in perioada pentru care se solicita scutirea de impozit pentru inventia sau grupul de inventii brevetate a fost efectuat cel putin unul dintre actele prevazute la pct. 108 si nivelul profitului obtinut in aceasta perioada;
d) profitul astfel obtinut sa fi fost realizat in limita perioadei de 5 ani de la prima aplicare si cuprinsi in perioada de valabilitate a brevetului.
----------------
Punctul 110 din Normele metodologice de aplicare a
111. Profitul se stabileste cu referire stricta la inventia sau grupul de inventii brevetate, pe baza elementelor de noutate, asa cum acestea rezulta din revendicarile brevetului de inventie. In conformitate cu prevederile
112. In cazul in care inventia sau grupul de inventii brevetate se refera numai la o parte a unei instalatii ori a unei activitati tehnologice, procedeu sau metoda, iar din evidentele contabile rezulta profitul numai pentru intreaga instalatie ori activitate tehnologica, se procedeaza mai intai la stabilirea ponderii inventiei sau a grupului de inventii in instalatia ori activitatea tehnologica si, pe aceasta baza, se determina partea de profit obtinut prin aplicarea inventiei brevetate.
113. Profitul include si castigurile obtinute de titularul brevetului sau de licentiatii acestuia din eventualele taxe sau tarife, percepute drept contravaloare a serviciului de utilizare a inventiei brevetate avand ca obiect si un produs nou, numai in cazul in care brevetul cuprinde si o revendicare de utilizare sau de folosire a noului produs.
