Controlul vamal ulterior - noi aspecte pe care firmele trebuie sa le ia in considerare

ANAF a publicat in Monitorul Oficial un ordin pentru aprobarea Normelor metodologice privind realizarea supravegherii si controlului vamal ulterior.

Mai exact, este vorba despre Ordinul 922/2021 care a aparut in M.O. nr. 656 din 2 iulie 2021.

Potrivit documentului, este necesara actualizarea cadrului legislativ national in domeniul supravegherii si controlului vamal ulterior raportat la noile reglementari vamale Unionale, respectiv:

- Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European si al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii, cu modificarile si completarile ulterioare,

- Regulamentul Delegat al Comisiei (UE) 2015/2446 de completare a Regulamentului (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European si al Consiliului in ceea ce priveste normele detaliate ale anumitor dispozitii ale Codului vamal al Uniunii, cu modificarile si completarile ulterioare,

- Regulamentul de punere in aplicare (UE) nr. 2015/2447 al Comisiei din 24 noiembrie 2015 de stabilire a unor norme pentru punerea in aplicare a anumitor dispozitii din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European si al Consiliului de stabilire a Codului vamal al Uniunii, cu modificarile si completarile ulterioare si la recomandarile formulate de Comisia Europeana.
 

Iata care sunt schimbarile din domeniu:

Introducerea unor noi aspecte, cu privire la:

Registrul de Evidenta Fiscala PFA

Vezi AICI detalii

Consilier Taxe si Impozite pentru Contabili 12 actualizari

Vezi AICI detalii

Abonament PortalContabilitate ro - abonament 12 luni

Vezi AICI detalii

“Actiunile de control se pot desfasura in urmatoarele forme:

a) control general reprezinta activitatea de verificare a tuturor operatiunilor vamale pentru o perioada determinata. Auditul vamal ulterior1 poate fi asimilat controlului general. Controlul general este, de regula, un control planificat.”

2) Comunicarea motivelor care stau la baza luarii unei decizii nefavorabile si exercitarea dreptului de a fi ascultat de catre persoana supusa controlului vamal ulterior, in conformitate cu prevederile art. 22 alin. 6 din Regulamentului (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European si al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii si ale legislatiei subsecvente, respectiv art.8-9 din Regulamentul de punere in aplicare (UE) 2015/2447 al Comisiei din 24 noiembrie 2015 de stabilire a unor norme pentru punerea in aplicare a anumitor dispozitii din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European si al Consiliului de stabilire a Codului vamal al Uniunii si art. 8-10 din Regulamentul delegat nr. 2446/2015 de completare a Regulamentului (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European si al Consiliului in ceea ce priveste normele detaliate ale anumitor dispozitii ale Codului vamal al Uniunii.

In concret aceste articole reglementeaza ca: ’’ Inainte de luarea unei decizii care ar avea consecinte nefavorabile pentru solicitant, autoritatile vamale comunica solicitantului motivele pe baza carora intentioneaza sa ia decizia. Solicitantului i se acorda posibilitatea sa isi exprime punctul de vedere intr-un termen determinat de la data la care primeste aceste informatii sau la care se considera ca le-a primit. La expirarea termenului respectiv, solicitantul este informat, intr- o forma corespunzatoare, cu privire la decizie.” ( art 22 alin. (6) din Regulamentul UE 952 /2013).

“ Perioada in care solicitantul isi poate exprima punctul de vedere inainte de luarea unei decizii care i-ar fi nefavorabila este de 30 de zile. In cazul in care decizia se refera la rezultatele controlului marfurilor pentru care nu s-a depus nicio declaratie sumara, nicio declaratie de depozitare temporara, nicio declaratie de reexport sau nicio declaratie vamala, autoritatile vamale pot sa ii solicite persoanei in cauza sa isi exprime punctul de vedere in termen de 24 de ore. “(art 8 din Regulametul UE 2015/2447).

Mijloacele de comunicare a motivelor sunt prevazute la art 9 din acelasi regulament astfel: ‘’In cazul in care comunicarea mentionata la articolul 22 alineatul (6) primul paragraf din cod se face ca parte a procesului de verificare sau de control, comunicarea poate fi efectuata prin utilizarea altor mijloace decat tehnicile de prelucrare electronica a datelor.In cazul in care cererea este depusa sau decizia este notificata prin utilizarea altor mijloace decat tehnicile de prelucrare electronica a datelor, comunicarea se poate face folosind aceleasi mijloace.’’.

In vederea aplicarii si respectarii acestor norme, in noul ordin s-au introdus la art. 46 doua noi aliniate, respectiv alin (8) si (9) cu urmatorul continut:

ART. 46 Procesul verbal de control

(1)..........
(2)..........

(8) In timpul efectuarii controlului vamal ulterior sau reverificarii declaratiilor de catre reprezentantii birourilor vamale, inainte de luarea unei decizii care ar avea consecinte nefavorabile pentru persoana supusa controlului, echipa de control comunica acesteia motivele pe baza carora intentioneaza sa ia decizia.

(9) Comunicarea motivelor si exercitarea dreptului de a fi ascultat se face in conformitate cu prevederile art. 22 alin. 6 din Regulamentului (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European si al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii si ale legislatiei subsecvente, respectiv art.8-9 din Regulamentul de punere in aplicare (UE) 2015/2447 al Comisiei din 24 noiembrie 2015 de stabilire a unor norme pentru punerea in aplicare a anumitor dispozitii din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European si al Consiliului de stabilire a Codului vamal al Uniunii si ale art. 8- 10 din Regulamentul delegat nr. 2446/2015 de completare a Regulamentului (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European si al Consiliului in ceea ce priveste normele detaliate ale anumitor dispozitii ale Codului vamal al Uniunii 3) Introducerea unor prevederi privind aplicarea art. 103 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European si al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii privind notificarea datoriei vamale, termenul de prescriere a notificarii unui debitor si posibilitatile de extindere si suspendare a acesteia, respectiv ‘’ Nicio datorie vamala nu se notifica debitorului dupa expirarea unui termen de trei ani de la data la care a luat
nastere datoria vamala.’’

Au existat situatii in care, in urma misiunilor de verificare ale Curtii de Conturi sau Audit intern, s-a constatat ca au fost intocmite acte de control cu nerespectarea termenului de prescriere a notificarii datoriei vamale, in sensul in care aceste acte erau intocmite avandu-se in vedere termenul de prescriere de 5 ani astfel cum era prevazut in Codul de Procedura Fiscala si nu termenul de 3 ani prevazut in Codul vamal al Uniunii.

Astfel in noul ordin a fost introdus un nou articol - ART. 32 care reglementeaza ca durata efectuarii controlului vamal ulterior este stabilita prin ordinul de control, aceasta putand fi extinsa in cazuri temeinic justificate, in functie de obiectivele controlului, fara a se depasi termenul de prescriere a notificarii datoriei vamale, prevazut la art. 103 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European si al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii.
 
4) Necesitatea introducerii unei prevederi referitoare la unele sarcini si atributii care nu intra in sfera de competenta a autoritatii vamale ca urmare a solicitarilor primite din partea organelor de urmarire/ cercetare penala. In astfel de situatii autoritatea vamala nu poate da curs acestora, intrucat nu exista prevederi stabilite in acest sens prin Regulamentul de organizare si functionare. Prin asimilare exista o astfel de reglementare prevazuta la art.13, alin (3), Cod procedura fiscala, si se aplica doar structurii de inspectie fiscala din cadrul ANAF. In noul ordin, aceasta prevedere este cuprinsa in ART.55.

5) Actualizarea actelor normative invocate in cuprinsul ordinului, cu incidenta in activitatea de supraveghere si control vamal ulterior. Spre exemplu , Ordinul 7521/2006 prevede ca Decizia pentru regularizarea situatiei poate fi contestata conform procedurii prevazute in titlul IX din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si instructiunilor pentru aplicarea acesteia, aprobate prin Ordinul presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala nr. 519/2005. In prezent aceste acte normative sunt abrogate, situatie in care s-a procedat la actualizarea si indicarea celor in vigoare respectiv, Legea nr. 207 / 2015 privind Codul de procedura fiscala, cu modificarile si completarile ulterioare.

6) Introducerea unor noi documente utilizate in cadrul desfasurarii activitatii de control vamal ulterior, respectiv Invitatia (la art. 29,respectiv anexa nr. 3 ) si Somatia (la art. 30, respectiv anexa nr. 4)) in situatia in care persoana controlata nu poate fi identificata la sediul declarat sau nu coopereaza cu echipa de control in timpul desfasurarii controlului.
 

Eliminarea prevederilor referitoare la:

a) organizarea si planificarea controalelor ulterioare deoarece consideram ca aceste aspecte nu sunt opozabile tertilor, urmand sa fie reglementate la nivel intern;

b) termenul de finalizare a controalelor ulterioare ca urmare a initierii cererilor de asistenta administrativa reciproca in materie vamala, pentru a inlatura posibile neconcordante intre prevederile legislatiei unionale si cele ale legislatiei nationale referitoare la suspendarea controlului vamal ulterior;

c) intocmirea notei unilaterale si a notei de constatare, in vederea comasarii aspectelor constatate in urma reverificarii declaratiilor vamale si controlului vamal ulterior intr-un singur document opozabil partilor; 

d) etapele si detalierea procedurii aferente formularii plangerii prealabile impotriva procesului-verbal de control, intrucat acestea sunt prevazute in Legea contenciosului administrativ nr. 554 / 2004, cu modificarile si completarile ulterioare;

e) evidenta, urmarirea si raportarea rezultatelor activitatii de control vamal ulterior prin intocmirea de documente interne care nu sunt opozabile tertilor, urmand sa fie reglementate la nivel intern.