In cadrul unei conferinte de presa cu ministrul Finantelor Marcel Bolos, premierul Mihai Ciolacu a anuntat ca Guvernul a pregatit peste 50 de masuri pentru reducerea cheltuielilor in sistemul bugetar. "Vorbim de prima reforma reala in ceea ce priveste sistemul bugetar. Este pentru prima oara cand un Guvern al Romaniei isi asuma o astfel de abordare.", a declarat premierul Mihai Ciolacu.
Intrebat la conferinta de presa daca va fi majorat impozitul pentru microintreprinderi, in contextul in care un proiect de ordonanta de urgenta a aparut recent in presa, Marcel Bolos a adus urmatoarele clarificari:
“Ca sa lamuresc aceasta problema. Am vazut ieri, din pacate, si regret nespus ca din Ministerul Finantelor Publice a aparut un proiect de ordonanta de urgenta total neadevarat. Nu este ultima forma. A dat cine se ocupa cu asemenea magarii, a dat in spatiul public un proiect de ordonanta de urgenta neactualizat. Deciziile in ceea ce priveste veniturile nu sunt definitivate inca. Ele sunt la nivelul coalitiei. Daca m-ati pune pe mine astazi sa va dau raspunsuri la aceasta problema legata de venituri, mi-as face un mare rau, m-as decredibiliza complet. Nu eu le decid”, a afirmat ministrul Finantelor.
Declaratiile premierului Mihai Ciolacu
"Prin tot acest pachet, atat de reduceri de cheltuieli, dar si de venituri, se va creea un echilibru macroeconomic, astfel incat tot ce este acum functional si perspectiva in continuare de crestere economica sa ramana stabila.
Nu pot sa nu regret ca aceste masuri nu s-au discutat in urma cu cateva luni, in luna februarie – martie, astfel incat ele sa fie luate treptat. Sunt masuri care au efecte imediate si masuri care au efecte indirecte, precum cum sunt cele cu 200.000 de locuri vacante, unele bugetate, altele nebugetate. Automat, au si efecte indirecte in ceea ce priveste cheltuielile.
Sunt plafoane in ceea ce priveste sporurile. Nu putem avea sporuri mai multe decat salariul de baza. Nu poti avea pensii speciale mai mari decat ai avut veniturile, mai mult, sa te si pensionezi la 42-45 de ani. Toate aceste lucruri puse in ansamblu si vazut intregul tablou, inclusiv cu rectificarea bugetara. O sa mai discutam miercuri, dupa ce vor definitiva cu ordonatorii principali de credite in ceea ce priveste rectificarea.
Imi asum aceasta reforma in sistemul bugetar. Ea trebuia facuta de mult timp, sunt mult prea multe modificari legislative facute ori in Parlament ori in Guvern. Trebuie sa existe o echitate sociala. Nu putem sa avem venituri mai mari decat presedintele Romaniei dar sa solicitam sa mai primim si tichete de vacanta.
Trebuie sa intelegem ca in continuare nu putem impozita la fel munca cu cea mai mare impozitare pe munca din UE la cei cu venituri mici. Media europeana e intre 15 si 20% la impozitarea pe munca pentru cei cu venituri mici, si mai mare la cei cu venituri mari. Este o diferenta majora intre impozitarea muncii si impozitarea capitalului. Ma intereseaza mai putin cine este de vina si unde s-a gresit pana acum. Imi asum in totalitate aceste reforme, chiar daca ele deranjeaza anumite persoane.", a spus Ciolacu.
Declaratiile lui Marcel Bolos, Ministrul Finantelor
„Aceste principii au fost agreate la nivel de Coalitie si in baza lor s-a elaborat planul de masuri fiscale.
Bugete cash flow rentabilitate risc - ghid practic
Ghidul Practic al Monografiilor Contabile 2024
Cartea verde a Contabilitatii varianta online
Sunt doua principii agreate in coalitie (performanta si disciplina financiara in utilizarea banilor publici) si gandite masurile pe 4 paliere.
Primul palier priveste autoritatile si sectorul public – ministere, institutii deconcentrate si autoritati publice locale (consilii judetene si consilii locale).
Al doilea palier, care ani de zile nu a avut o disciplina financiara adecvata: companiile de stat si companiile de subordonare locala. Avem 171 companii de stat cu o cifra de afaceri de 72 miliarde lei si 1.179 companii de subordonare locala, care au impreuna o cifra de afaceri de 17 miliarde de lei. Totalul personalului angajat in cele doua tipuri de companii este de 250.000 de salariati care au costuri de cheltuieli de personal de 14 miliarde de lei. Acesta e contextul de la care am plecat pentru stabilirea celui de-al doilea palier de masuri.
Al treilea palier: institutiile publice autonome, agentiile si autoritatile care se gasesc sub controlul Parlamentului. Stim bine de nivelul de disciplina financiara pe care il au acestea, sunt de notorietate salariile din aceste institutii care se spune ca sunt autofinantate. Nu e asa, sunt bunuri si active ale Romaniei pe care le utilizeaza, ele trebuie sa aiba aceleasi reguli de disciplina care sunt in sectorul public.
Al patrulea palier: consolidarea capacitatii institutionale a Ministerului Finantelor Publice
Prima directie e legata de intarirea capacitatii institutionale pentru controlul costurilor la ordonatorii de credite si la companiile de subordonare locala, companiile de stat si institutii publice autonome. Avem informatii care tin de factura electonica din sistemul B2G si orice deviere de la media costurilor pe procedurile de achizitie publica o vom monitoriza pentru a detecta din timp risipa de bani publici.
A doua directie – indicatorii de performanta. In prima etapa vom avea proiecte pilot pentru educatie, sanatate, asistenta si protectie sociala si se vor urmari indicatorii de performanta ale acestor entitati din sectorul public.
Masuri pentru sectorul public, ministere, autoritati centrale si locale
- Reducerea cu 20% a numarului de secretari si subsecretari de stat
Avem setul de masuri privind structurile organizatorice: reducerea numarului de posturi vacante – avem 204.000 posturi vacante cu impact pe functiile de conducere.
- Cresc normativele de personal: nu va mai putea functiona un serviciu fara minimum 10 persoane in subordinea sefului de serviciu, pentru o directie e nevoie de minimum 20 de persoane, pentru o directie generala e nevoie de minimum 40 de persoane in respectiva structura. Functia de sef birou si structurile de natura birourilor se desfiinteaza.
- In plus, se reduce de la 12% la 8% numarul de posturi de sefi in administratia publica. E o reducere a sefimii cu 30%, ce va duce la scaderea cheltuielilor, dar si la debirocratizarea structurilor care deservesc oamenii.
- Cumulul sporurilor nu mai poate depasi salariul de baza
- Se elimina indemnizatia de vacanta, „ramane doar voucherul pentru cei cu salariu sub 10.000 de lei brut, care costa statul 1,8 miliarde de lei”.
- Indemnizatia de hrana (cu exceptia sectorului apararii si ordinii publice) costa statul roman 3 miliarde de lei si se acorda fara limita si plafon, nu e normal ca un functionar cu venit de 30.000 de lei sa primeasca indemnizatie de hrana.
- Plafon la cheltuieli cu telefonia mobila: 500 de lei achizitie, abonament lunar maxim 50 de lei pe luna. Ce e peste, plateste functionarul public.
- La 1 ianuarie 2025 se va face descentralizarea serviciilor publice de la nivel central: directiilor judetene de sport, cultura, sanatate publica, ANSVSA, Inspectorate Scolare. Transferul va fi facut treptat catre autoritatile judetene.
- Nu vor mai putea functiona institutii/firme locale daca au sub 50 de posturi si au activitati care se suprapun si sunt similare cu ale altor institutii. Ordonatorii de credite trebuie sa stabileasca care intra in regim de comasare, reorganizare sau transfer de activitate la primarii.
- "Sunt masuri dure, dar necesare pentru ca Romania sa poata continua investitiile din fonduri europene. Sunt masuri pentru romani, ca sa putem trece cu bine de acest moment de rascruce in care volumul de investitii de 75 miliarde euro sa poata sa fie dus la bun sfarsit cu proiectele de investitii."
Masuri pentru companii de stat
- 50% reducere a numarului de consilieri, directorilor generali. Numarul maxim de membri in Consiliul de Administratie sau supraveghere e de maximum 7 persoane. E inadmisibil ca in anumite Consilii de Administratie indemnizatia celor care conduc sa fie dublul salariului unui ministru, e batjocoritor.
- Remuneratia la sefii din companiile de stat: componenta variabila de maxim 6 salarii, doar cu conditia ca firma sa nu aiba pierderi
- Controlul financiar al costurilor de achizitie sub risc: "daca ai facut o achizitie a unui autoturism de 100.000 de euro, iar media la stat e de 23.000 euro, imediat se intra sub risc si porneste controlul pentru analiza. Daca e o cheltuiala nechibzuita, veti vedea consecintele in proiectul de OUG."
Normative de personal la companiile de stat
- Nu se mai pot infiinta structuri doar pentru ca cineva sa fie sef. Trebuie sa exista disciplina si onestitate pentru patrimoniul public
- Norma pentru parcul de autoturisme la companiile de stat, aceeasi cu norma din administratia publica
- Norma pentru indemnizatii de diurna, transport, cazare
- Norme pentru telefonie mobila
- Cheltuielile de sponsorizare pentru activitati sportive si culturale: maxim 0,25% din cifra de afaceri, dar mai testam, sa nu fie o masura prea dura.
Institutiile autonome
- La institutiile autonome (ASF, BNR) vor fi normative de cheltuieli de personal, la parcul de autoturisme, diurna, transport, cazare si telefoane mobile. Salariul angajatilor nu mai poate depasi 80% din salariul sefului institutiei, maxim 8% din personal poate avea functii de conducere.
- Cheltuielile de sponsorizare: maxim 0,25% din veniturile totale
Masuri pentru institutele de cercetare
Va urma comasarea cu minium 20% a institutelor si institutiilor de cercetare, iar ordonatorii de credite vor stabili lista celor care se comaseaza.
Capacitatea institutionala a Ministerului Finantelor: transferul activelor proprietate a statului catre autoritatile locale."
Foto: pixabay.com
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML
