email
MONOGRAFIILE CONTABILE 2022: Noutati legislative + TOP 6 Cazuri Practice

Va oferim CADOU un Raport Special Gratuit 

"MONOGRAFIILE CONTABILE 2022: Noutati legislative + TOP 6 Cazuri Practice"

Adauga adresa ta de e-mail pentru a primi Raportul Gratuit, oferit de Contabilul.ro.
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

Mica reforma din anul marii crize financiare

reformacrizacontabilitatefiscalitate


Nu rata sansa unei informari profesioniste!
Este atuul invingatorilor! Codul fiscal 2009 este acum in slujba ta!

Mica reforma din anul marii crize financiare

prof. univ. dr. Ion Turcu,
Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca
asist. univ. dr. Madalina Stan (Botina),
Universitatea Ovidius din Constanta

A. Marea Criza

In ultimele patru secole, crizele financiare s-au repetat, de fiecare data fiind generate de aceiasi factori si parcurgand aceleasi etape.


Partea vizibila a icebergului crizei financiare este inghetarea creditarii bancare.

Etapele crizei sunt obiectiv identice in fiecare caz. Se porneste de la speculatia nerezonabila asupra pretului unui produs si se sfarseste cu inexplicabila disparitie a banilor.

Dupa prima criza din 1634, provocata de speculatia nebuneasca asupra bulbilor de lalele, au urmat, cu acelasi scenariu, alte crize asupra actiunilor unor industrii si asupra burselor.

In cazul primei crize, pretul bulbilor a crescut demential (ajungand la cca 20.000 USD la cursul actual), fara nicio legatura cu valoarea economica a acestora, pana cand nimeni nu a mai facut fata acestor preturi si, in lipsa cumparatorilor, pretul s-a desumflat ca un balon intepat, posesorii ramanand cu marfa si speculatorii fiind ruinati.

Asadar, evolutia pretului la un anumit produs creste fulgerator si este urmata de o prabusire.

Secolul urmator, al XVIII-lea, a cunoscut acelasi fenomen in Franta si apoi in Anglia. In Franta, in locul bulbilor s-au speculat actiunile unor corporatii cu sediul si cu activitatea in America (Mississippi Bubble si South Sea Bubble). Acelasi scenariu si in Anglia.

Secolul XIX a mutat scena dezastrului in Statele Unite ale Americii si se pare ca tot acolo isi va gasi terenul in secolele care urmeaza. Sistemul bancar si activitatea acestuia au beneficiat de ocrotire fata de dirigismul statal, prin exagerarea liberalismului (laissez faire, laissez passer, le Monde va de lui-même). Marile investitii in teritoriul american drenau capital britanic, iar bancile comerciale scapate de sub capastrul Bancii Centrale (Rezervele Federale) creditau frenetic si, totodata, se imprumutau prin obligatiuni si alte titluri. Sectoarele economice predilecte erau imobiliarul, caile ferate si canalele de navigatie. Crizele repetate dupa acelasi scenariu au lovit puternic, dar au avut si un efect benefic pentru ca atat canalele, cat si caile ferate si autostrazile au folosit si generatiilor urmatoare.

Secolul XX a cunoscut o criza mai puternica decat cele precedente. In 1929, economia americana in crestere spectaculoasa provoca o crestere irationala a cotatiei titlurilor la bursa, pana la de cinci ori, in unele situatii. Investitiile in cresterea economica reala au generat o foame de fonduri care a avut ca reactie bancara cresterea dobanzilor. Din vara anului 1929, renuntand sa mai solicite credite atat de scumpe, economia a incetinit ritmul, iar din septembrie bursele si-au restrans activitatea. Totul a culminat cu data funesta de 29 octombrie 1929, cand caderea bursei a generat o depresiune economica propagata in intreaga economie americana si de aici in Europa. In final, se poate face legatura si cu adevaratele cauze ale declansarii celui de-al doilea Razboi Mondial.

Crizele ulterioare celei din 1929 au la origine tot perioade de crestere economica spectaculoasa. Asemenea crize s-au produs in S.U.A. in 1966, 1969, 1980, 1982 si 1987.

Ultima dintre cele mentionate a fost si cea mai importanta si ea a avut ca factor generator speculatia asupra unor titluri de credit. Ceea ce noi romanii, prin limbajul elevat al bancherilor, numim „credite neperformante“, in Statele Unite se cheama „subprime“. Portofoliul de actiuni care se tranzactiona speculativ continea si asemenea deseuri.

Constientizand fenomenul, posesorii portofoliilor se asigurau prin cumpararea unor optiuni de vanzare asupra titlurilor.

Portofoliul se transmitea prin gir, dupa o analiza tehnica, bazata pe pretul activelor financiare. Aceasta analiza era aproape intotdeauna exagerat de optimista. Rezultatul a fost cresterea dementiala a pretului acestor portofolii pana cand nu au mai gasit cumparatori. Avalansa de oferte de vanzare a diminuat drastic cererea de cumparare si prabusirea spectaculoasa a pretului portofoliilor. Interventia Rezervelor Federale pentru a cumpara titlurile a salvat bancile. Acelasi fenomen s-a petrecut si in restul lumii, guvernele deversand sume astronomice pentru a rezolva criza de lichiditati.
Actuala criza isi are originea in anul 2001, cand bancile americane au procedat iresponsabil, fiind eliberate de controlul statal. Creditele fara nicio garantie si cu mare risc de nerambursare (subprime) au fost deversate in piata imobiliara.

Bancherii americani, la fel ca si bancile noastre, si-au facut o socoteala simpla. Nu ne deranjeaza ca imprumutatul va fi incapabil sa ramburseze creditul, si chiar noi ii vom adormi vigilenta, daca are asa ceva. Neputand sa ne restituie creditul, va suferi numai debitorul, pentru ca noi, banca, vom executa silit creanta asupra imobilului si vom obtine un pret cu certitudine superior creditului investit.

Treptat bancile au majorat dobanzile si americanii nu si-au mai putut plati imobilele, iar numarul imens de cazuri de acest fel a generat o crestere irationala a numarului de oferte de vanzare si, inevitabil, s-a produs prabusirea preturilor. Bancile sau fondurile americane care au acordat „credite neperformante“ (subprime) au ramas cu bunuri nevandabile. Fenomenul s-a dezlantuit pentru ca si bancile s-au imprumutat intre ele sau de la fonduri si nimeni nu a mai avut cum sa isi recupereze creantele, iar societatile de asigurari nu au mai avut fonduri pentru a plati datoriile.
Dupa ce intregul sistem economic a fost zdruncinat in America, s-a propagat si in Europa.

Cauzele acestei crize formidabile, previzionate ca fiind cea mai mare din istoria omenirii de pana acum, isi are radacinile in politica economica profund gresita pentru care i se pot aduce „multumiri“ presedintelui Reagan. El a promovat dereglementarea, adica lasarea fara norme legale a activitatii economice, in general, si a celei bancare si bursiere, in special, si reducerea la minimum a influentei guvernului in economie.

Consecintele acestei politici s-au vazut mai bine astazi.
Economia americana a ramas la discretia fanteziei malefice a speculantilor care au nascocit perversele instrumente financiare generate in afara sistemului reglementat.

Efectele se resimt dramatic in viata americanului de astazi.
Domnul Daniel Diermeier, consultant al FBI si profesor la Scoala de Afaceri Kellogg, in deplin acord cu domnul Paul Krugman, laureat al Premiului Nobel pentru economie, acordat in anul 2008, apreciaza ca actuala situatie din SUA este „ingrozitoare“ si o recesiune economica este inevitabila.
„Nu se mai acorda credite la fel de mult ca inainte, consumatorii nu mai cumpara, industria auto este aproape de a intra in colaps si cere ajutor politic si subventii“.

Ceea ce ne priveste pe noi, europenii, este propagarea crizei, fenomen cert si explicabil prin interconectarea economica.
„Toti suntem conectati si nimeni nu are comanda“, spunea Thomas Friedman, citat de Daniel Diermeier.

In opinia domnului Diermeier, Europa este la fel de vulnerabila ca si SUA in fata acestei crize, iar Romania va suferi cu certitudine nu numai din cauza crizei financiare, ci mai ales din cauza recesiunii globale generate de aceasta criza.

Expertul Cristian Ionescu estimeaza un declin puternic al cresterii economice, o semnificativa reducere a consumului, somaj in crestere, productie industriala in scadere si o depreciere a solvabilitatii societatilor comerciale.

Cel mai mult vor avea de suferit constructiile, ca urmare a actiunii concertate a inghetarii creditarilor bancare, a disparitiei investitorilor mici si mijlocii si a reducerii abrupte a cererii de cumparare a populatiei. Un numar important de falimente este previzibil. Din pacate, se dispune de putine instrumente pentru contracararea acestor efecte.

B. Cresterea fenomenului insolventei in anul 2008 in Romania

Anul 2008, chiar inainte de a-si fi trait ultimele zile, ne arata o crestere importanta a numarului de dosare privind proceduri de insolventa. La data de 31 octombrie 2008 erau inregistrate 11.525 de dosare de insolventa fata de 6.054 dosare in aceeasi perioada a anului 2007, ceea ce reprezinta o dublare a numarului de dosare in anul acesta fata de anul trecut. Cea mai puternica crestere, de 2,5 ori, s-a inregistrat la firmele de constructii (1.114 dosare in anul 2008 fata de 463 in anul precedent) (sursa: Registrul Comertului). Riscurile majore se situeaza la firmele din domeniul imobiliar (dezvoltatori si constructori) din cauza climatului financiar international, a normelor de creditare impuse de B.N.R. si a scumpirii creditelor avand ca urmare restrangerea accesului la credite ipotecare.

Diminuarea comenzilor pentru export se conjuga cu scaderea nivelului de finantare a societatilor si previzioneaza recesiunea cu inevitabila crestere a somajului.

C. Reactia Guvernului la criza mondiala si la manifestarea ei in economia nationala

Daca proverbul francez aux grands maux, les grand remedes se potriveste francezilor, proverbul aplicabil romanilor, in opinia Guvernului, pare sa fie: la mare criza, mici remedii. Explicatia ne-o ofera tot Conu’ Iancu: sa se revizuiasca, primesc, dar sa nu se schimbe nimic!

Statisticile reci, insensibile si obiective demonstreaza ca fenomenul insolvabilitatii este in crestere si va urma aceeasi curba ascendenta in perioada urmatoare, dar aceasta informatie este ignorata de Guvernul Romaniei, care se manifesta printr-o ordonanta de urgenta comparabila cu apa sfintita (cu referire la vechiul guvern).

Nu trebuie sa fii expert ca sa intelegi ca justitia care se ocupa de falimente va intra in blocaj iminent daca nu se intervine cu remedii pe masura pericolului. Judecatorii-sindici nu pot fi deocamdata clonati si, in opinia noastra, au nevoie de cel putin doi ani de experienta pentru a-si intra in atributii ca urmare a dobandirii acelui savoir-faire fara de care simplul savoir este ineficient. Remediile crizei nu asteapta si solutia trebuie sa vina din partea simplificarii procedurii cu scopul accelerarii substantiale a acesteia.
La 19 noiembrie 2008, Guvernul Romaniei a emis O.U.G. nr. 173/2008, publicata in M.Of. nr. 792 din 28 noiembrie 2008.

Cu o ironie involuntara, ordonanta enunta in preambul obiectivul: „remedierea aspectelor deficitare ale cadrului normativ in domeniul insolventei“. In conceptia (vechiului) Guvernului, deficientele de remediat s-ar rezuma la cele 22 de inovatii pe care le contine noul act normativ.
Acestea se rezuma la:

  • suplimentarea resurselor financiare pentru executarea procedurii;
  • respectarea drepturilor procedurale minime ale celor chemati in judecata;
  • asigurarea hegemoniei creditorului fiscal, concomitent cu recunoasterea dreptului creditorilor minoritari la contestare;
  • precizarea unor variante de lichidare si cam atat.

In doua cuvinte: amara deceptie!

Ne aflam in plina criza economica si financiara, fara precedent in istorie prin proportiile sale planetare si prin gravitatea efectelor. Daca se recunoaste ca in America, situatia generata de actuala criza este „groaznica“, ce ne poate convinge ca noi vom fi scutiti numai pentru ca suntem romani? Nu trebuie sa fii profet ca sa prevezi blocajul justitiei si judecata de mantuiala care vor urma.

Dupa Mica Reforma infaptuita de Guvern, principalele defecte ale actualei proceduri a insolventei raman aceleasi: inutil complicata, lenta si ineficienta.

Vom enumera, in continuare, cele mai grave defectiuni si posibilele remedii pentru acestea.

1) Caracterul antieconomic al conceptului de insolventa, astfel cum este definit prin pct. 1 al art. 3, rezulta din restrangerea la fondurile disponibile a termenului de comparatie cu datoriile exigibile. Am explicat acest aspect in articolul „Pledoarie pentru o necesara innoire a conceptului de insolventa“ publicat in Revista Phoenix, nr. 32 din ianuarie-martie 2008, p. 9-11.
Este contrara legitatilor economice obiective indisponibilizarea fondurilor intreprinderii pentru a poseda fonduri disponibile in vederea depasirii unor situatii ce pot fi intampinate. Vulnerabilitatea actuala a agentilor economici, din cauza investitiilor imprudente in domeniul imobiliar si din cauza fragilitatii subcapitalizarii, ar putea fi remediata prin extinderea termenului de comparatie cu datoriile exigibile de la fonduri disponibile la active disponibile cu un inalt grad de lichiditate.

Am recomandat nominalizarea in textul legii a acestor active pentru ca este previzibil apetitul romanilor pentru largirea cadrului legislativ pe cale de interpretari in fel si chip.

Concomitent, am atras atentia asupra dinamismului elementelor componente ale activului disponibil si, in mod deosebit, asupra necesitatii de a demitiza soldul contului curent bancar si de a practica observarea dinamicii acestui sold pe o perioada relevanta. Acestui instrument de observare trebuie sa i se asocieze indicii relevante de insolventa.

In concluzie, am propus si o noua definitie a starii de insolventa: insolventa este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta activelor disponibile pentru plata datoriilor exigibile.
Sunt active disponibile, activele imediat realizabile: numerarul din casierie, creantele exigibile pentru care exista titluri executorii, soldul creditor al contului bancar, rezervele de credit consimtite de banci sub forma facilitatilor de casierie si a deschiderilor de credit ca si a facilitatilor consimtite de furnizori sub forma rescadentarii si reesalonarii.
2) Caracterul colectiv al procedurii insolventei este, fara posibilitate de contestare, de natura acesteia si numai o scapare legislativa a generat rezultatul nedorit si neprevazut conform caruia procedura se poate desfasura si cu un singur creditor. Am prezentat aceasta situatie paradoxala in Tratatul de insolventa, Ed. CH Beck, 2006, p. 329 si urmatoarele.
3) Domeniul procedurii simplificate este interzis, cu totul nejustificat, persoanelor juridice de drept privat fara calitate de comerciant datorita unei scapari din primul articol al legii. Textul art. 1 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 85/2006 restrictioneaza (probabil involuntar) accesul la procedura simplificata, in sensul ca este permis numai debitorilor care au calitatea de comerciant si nu este ingaduit necomerciantilor: gruparile de interes economic fara calitatea de comerciant, societatilor agricole si persoanelor juridice de drept privat cu activitate economica.

Doctrina a remarcat ca aceasta discriminare este anacronica, in discordanta cu tendinta innoitoare de extindere a domeniului procedurii. Aderam la opinia conform careia nu exista niciun motiv rezonabil pentru aceasta restrictie.
Cele patru situatii enumerate la lit. c) din alin. (2) pot fi regasite si in cazul necomerciantilor. Extinderea ar putea reprezenta si un instrument de combatere a blocajului financiar.

In concluzie, propunerea de lege ferenda consta in inlocuirea cuvantului „comercianti“ de la lit. c) cu cuvantul „debitori“.

4) Consideram ca este nu numai justificata, dar si necesara, in mod imperios, pentru accelerarea procedurii, renuntarea la adunarea creditorilor si la comitetul creditorilor ca entitati inutile, dar si exagerat de cronofage. In Franta s-a renuntat la aceste structuri cu mai mult de 20 de ani in urma si s-a constatat ca renuntarea a fost benefica atat sub aspectul celeritatii, cat si sub aspectul ieftinirii procedurii. Ambele rezultate sporesc sansele recuperarii creantelor. Distribuirile efectuate mai devreme inseamna o putere de cumparare sporita, iar reducerea cheltuielilor majoreaza corespunzator recuperarea creantelor. In plus, unele reglementari privind comitetul creditorilor sunt confuze si pot complica si chiar prejudicia mersul procedurii.
Am propus ca in locul adunarii si al comitetului sa fie desemnat un mandatar care sa reprezinte interesele tuturor creditorilor si care sa faca legatura intre creditori si judecatorul sindic. Am semnalat ca in O.U.G. nr. 173/2008 se regasesc pacatele obisnuite ale textelor legislative de dupa Revolutie: discordante terminologice nescuzabile, marturii ale muncii sub presiunea timpului si a lucrului de mantuiala.

Multe alte defectiuni au ramas nerezolvate prin Mica Reforma din acest an, 2008. Amintim, printre altele: gresita definitie a averii debitorului; necorespunderea expresiei „reorganizare“; neconsacrarea legislativa a obligatiei de impartialitate a judecatorului-sindic; renuntarea la functia de administrator special; eliminarea ca gresita a sintagmei „incetarea platilor“; eliminarea textului partii finale din alin. (2) art. 32 ca fiind incoerent si generator de grave erori; eliminarea prevederii absurde privind mentinerea deschisa a procedurii dupa admiterea contestatiei debitorului si constatarea ca nu se afla in stare de insolventa; inlocuirea sintagmei „actiuni extrajudiciare“ generatoare de nedumeriri si erori, banuita ca ar putea fi referitoare la masurile de executare silita; suprimarea art. 52 privind compensarea legala intre creantele reciproce ale creditorului si ale debitorului, text incompatibil cu specificul procedurii insolventei si preluat necritic din Regulamentul UE nr. 1.346/2000, care, din nefericire, este rezultatul neluarii in considerare a celor doua principii fundamentale ale procedurii insolventei: maximizarea valorii averii debitorului si ordonarea imperativa a rangului creantelor la efectuarea distribuirii si multe altele.
Ar fi nefiresc sa sfarsim aceasta scurta pledoarie pe o nota fatalista. Inca nu este prea tarziu pentru ca Guvernul, asa cum s-a constituit dupa ultimele alegeri, sa intervina radical in sensul sugestiilor prezentate mai sus. 


Acest articol este preluat din Revista Romana de Fiscalitate. Avand peste 3.700 de abonati platitori, Revista Romana de Fiscalitate este un punct de referinta pentru toti cei interesati de domeniul fiscal. Daca sunteti interesat de articole de specialitate bine documentate, semnate de "nume grele" din lumea fiscalitatii descarcati gratuit numarul din noiembrie al Revistei Romane de Fiscalitate.

Drepturile de proprietate intelectuala asupra continutului acestui articol apartin Editurii Rentrop & Straton. Articolul poate fi preluat in limita a 500 de caractere, cu conditia sa fie insotit de textul: "Sursa: Portalul Contabilul.ro" si link catre www.contabilul.ro. In caz contrar, vom actiona conform legilor privind protectia drepturilor de proprietate intelectuala.

NOUTATI din Legislatie aparute in 2022

Ghidul Practic al Monografiilor Contabile


Atentie: au aparut monografii anului 2022!

Ai la dispozitie 70 monografii:

- noi-noute, variate, complexe, actuale, controversate si legale
- grupate pe domenii de cel mai mare interes
- usor de accesat, usor de inteles, usor de aplicat
- gata de personalizat cu datele operatiunilor tale

...Vezi AICI detalii complete <<

Citeste mai multe articole pe aceeasi tema:
reformacrizacontabilitatefiscalitate

Ti-a placut acest articol? Da Like, Printeaza sau trimite prin WhatsApp si Email!
Urmareste-ne pe Google News

Data aparitiei: 24 Martie 2009


Votati articolul "Mica reforma din anul marii crize financiare":
Rating:

Nota: 5 din 5 din 1 voturi


Sfaturi de la Experti - Intrebari si Raspunsuri



Alte articole publicate in data de 24 Martie 2009 ARTICOLE SIMILARE



Subiectele saptamanii

Atentie, Contabili!

Noutati in Codul Fiscal 2022 - Monografii contabile actualizate
Cititi «Raportul Special Gratuit» oferit de specialistii nostri

DESCARCATI GRATUIT Raportul Special
"MONOGRAFIILE CONTABILE 2022: Noutati legislative + TOP 6 Cazuri Practice"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
X