Inteligenta artificiala (AI) si-a pus amprenta intr-o gama larga de industrii, de la medicina si transport la educatie si finante. In ceea ce priveste economia, AI a inceput sa-si faca simtita prezenta in diverse moduri, de la optimizarea proceselor de productie la analiza datelor financiare si tranzactionare automata. O intrebare interesanta care a inceput sa isi faca loc in discutiile specialistilor este daca AI poate juca un rol in prevenirea sau gestionarea crizelor economice.
AI poate preveni crize financiare si economice?
Daniel Daianu, presedintele Consiliului Fiscal, are raspunsul la aceasta intrebare. Acesta sustine intr-un articol publicat pe pagina institutiei si pe OpiniiBNR.ro ca AI (inteligenta artificiala) nu poate preveni crize financiare si economice, dar ar putea ajuta la atenuarea lor, a efectelor negative.
"Raspunsul aproape automat este ca nu, deoarece AI nu schimba logica, rationalitatea, economica, iar competitia nu dispare. Altfel spus, cicluri de afaceri/economice nu dispar, fie ca avem in vedere fluctuatii de activitate economica pe termen scurt si mediu, sau altele pe termen mai lung, ce sunt generate de cicluri investitionale si schimbari tehnologice mari, de cicluri tehnologice."
Daniel Daianu: AI poate amplifica “reactii de turma”
Presedintele CF mai considera ca "AI poate amplifica “reactii de turma” chiar daca noi tehnologii, algoritmi, ar prelucra mult mai multa informatie (big data), iar modelele folosite de banci si fonduri de investitii pentru gestionarea riscurilor ar fi mai performante. Este de aminitit ca cei care au administrat fondul de risc LTCM au beneficiat de modele supersofisticate (doi laureati ai Premiului Nobel au lucrat acolo), dar care au fost date peste cap de evenimente extreme, de non-liniaritati. Astfel de esecuri au mai fost."
Presedintele CF: AI poate favoriza escrocherii
Printre altele, autorul mai spune ca "AI poate favoriza escrocherii, desi tot ea ar putea ajuta la detectarea acestora de autoritatile de supraveghere. AI nu poate elimina contagiunea in piete, care este o forma de reactie in lant, un “efect de turma” si care obliga la interventia statului (a bancii centrale) ca salvator de ultima instanta (lender of last resort). S-a vazut aceasta in Marea Britanie in 2022 dupa decizii gresite ale guvernului Truss, care au afectat stabilitatea sistemului de pensii; s-a vazut in SUA la caderea Silicon Valley Bank si alte turbulente in sistemul bancar, care au obligat Fed sa intervina prin noi linii speciale de ajutor financiar."
In articolul scris de Daniel Daianu se mai arata ca "AI nu poate elimina distinctia intre micro si macro, cu implicatii de ordin teoretic si practic. Comportamente la nivel individual, de firma, pot fi rationale (urmarirea castigului net in raport cu diverse constrangeri, inclusiv de ordin ecologic), tot mai putin supuse emotiilor prin folosirea algoritmilor (AI), in timp ce activitatea economica nu poate evita fluctuatii economice, mici sau de amploare.
Intrebarea este daca are temei ca autoritatea centrala (guvern, banca centrala) sa intervina pentru a incerca sa reduca fluctuatii mari, pentru o stabilizare a activitatii economice, pentru a preveni crize de amploare. Daca raspunsul este da, atunci se poate discuta daca aceste interventii pot fi ajutate de AI.
Si ajungem astfel la modele si prognoze macro, reguli si principii, folosite de guverne si banci centrale, de organisme financiare internationale – de guverne in formularea de politici bugetare, de banci centrale in politici monetare si macroprudentiale, de organisme financiare internationale si grupuri interstatale ca facilitatori de coordonare ale politicilor statelor (ex: Grupul 20 a avut un asemenea rol in reactia colectiva la criza financiara globala)."
Ghidul practic al contabilului din domeniul constructiilor
Impozitarea veniturilor din chirii 2024
Manual de politici contabile - Stick USB
Foto: pixabay.com
