Pericol pentru contabili, avocati si notari: eliminarea art. 7 din Codul fiscal

Publicam proiectul scrisorii  pe care Uniunea Profesiilor Liberale din Romania - UPLR intentioneaza sa-l transmita Ministerului Finantelor Publice avand in vedere ca acesta intentioneaza ca, prin modificarea Normelor metodologice de aplicare a Codului fiscal, la care se lucreaza in prezent, sa elimine exceptia prevazuta de normele actuale de aplicare a art. 7 din Codul fiscal referitoare la reconsiderarea veniturilor din profesii liberale exercitate in mod independent in conditiile legii ca venituri din activitati dependente, fapt ce ar avea un impact nefavorabil asupra profesiilor liberale, care risca astfel sa fie supraimpozitate.

" Va adresam rugamintea ca in redactarea modificarilor la normele metodologice de aplicare a Codului fiscal sa aveti in vedere mentinerea exceptiei referitoare la reconsiderarea veniturilor din profesii libere exercitate in mod independent in conditiile legii ca venituri din activitati dependente pe baza criteriilor listate de art. 7, alin. 2 din Codul fiscal.

Am detaliat, in continuare, argumentele care sustin necesitatea mentinerii acestei prevederi legale.

Ca o precizare de ordin preliminar, ne simtim obligati sa prezentam, pe scurt, cele mai importante aspecte referitoare la statutul, componenta si activitatile derulate de organizatia noastra. Astfel, potrivit Statutului sau, Uniunea Profesiilor Liberale din Romania este persoana juridica romana, fara scop lucrativ, cu functionare autonoma, neguvernamentala si apolitica, ce numara  17 organizatii profesionale, ce acopera practic toate profesiile liberale reglementate prin legislatia speciala din Romania: Ordinul Arhitectilor din Romania; Camera Auditorilor Financiari din Romania;  Uniunea Nationala a Barourilor din Romania; Asociatia Nationala a Evaluatorilor din Romania – ANEVAR; Corpul Expertilor Tehnici din Romania – CETR; Colegiul Farmacistilor din Romania; Uniunea Nationala a Practicienilor in Insolventa din Romania; Colegiul Medicilor din Romania; Colegiul Medicilor Veterinari din Romania; Uniunea Nationala a Notarilor Publici din Romania; Ordinul Asistentilor Medicali Generalisti, Moaselor si
Asistentilor Medicali din Romania; Ordinul Geodezilor din Romania; Ordinul Tehnicienilor Dentari din Romania; Asociatia Consultantilor in Management din Romania - AMCOR; Asociatia Romana a Agentiilor Imobiliare - ARAI; Camera Consultantilor Fiscali; Consiliul de Mediere.

Organizatia noastra reprezinta deci aproximativ 400.000 membri ai organizatiilor profesionale mai sus mentionate, fiind activ implicata in diverse actiuni de aparare a intereselor fundamentale ale membrilor sai, prin promovarea crearii unui cadru juridic corespunzator dezvoltarii profesiilor liberale din Romania prin organizarea lor, dupa caz, independenta sau autonoma in raport cu statul si autoritatile publice. In acelasi timp, Uniunea Profesiilor Liberale din Romania se implica activ in vederea asigurarii conditiilorpentru exercitarea acestor profesii pe baza liberei initiative si in conditii de concurenta, in conformitate cu dispozitiile legale, cu regulile statutare si cu principiile deontologice, dar si pentru adaptarea legislatiei privind profesiile liberale din Romania la standardele europene. Uniunea Profesiilor Liberale din Romania participa, de asemenea, activ la dialogul social organizat in cadrul Consiliului Economic si Social din Romania, dar si pe plan european (in calitate de membru cu drepturi depline al Consiliului European al Profesiilor Liberale – CEPLIS ) si mondial (in calitate de membru activ al Uniunii Mondiale a Profesiilor Liberale – UMPL ).

Fata de toate cele de mai sus, au existat discutii aprinse in societatea romaneasca in perioada iulie-septembrie 2010 cu privire la modificarea regimului de impozitare a persoanelor fizice ce deruleaza activitati independente prin introducerea unei noi metode de (re)calificare a acestor activitati. Ne referim aici la modificarea art. 7 din Codul fiscal prin Ordonanta de Urgenta nr. 58/2010 amendata, ulterior, de Ordonanta de Urgenta  nr.82/2010. Aceste modificari aduse Codului fiscal puteau sa aiba un impact negativ semnificativ si asupra persoanelor care exercita profesii liberale (denumite „profesii libere” de legislatia fiscala in vigoare), desi situatia acestora este fundamental diferita de cea a celor ce activeaza ca persoane fizice autorizate. Situatia a fost ulterior clarificata prin introducerea unei exceptii in  normele metodologice de aplicare a Ordonantei de Urgenta nr. 58/2010 ( Hotararea 791/2010), exceptie prin care activitatile desfasurate, in mod independent, care genereaza venituri din profesii libere nu se supun criteriilor de reclasificare in activitate dependenta .

Astfel, Ordonanta de Urgenta nr.58/2010, modificata ulterior de Ordonanta de Urgenta nr. 82/2010, a preluat din criteriile ce trebuie luate in considerare pentru analiza masurii in care veniturile persoanelor fizice sunt considerate ca fiind obtinute din activitati independente sau din activitati dependente (ce sunt, in prezent, incluse in art. 46, pct. 19 si, respectiv, art. 55, pct. 67 din Hotararea nr. 44/2004 privind Normele Metodologice de aplicare a Legii 571/2003 privind Codul Fiscal). Spre deosebire insa de textul normelor metodologice (in care respectivele criterii trebuie indeplinite cumulativ), in textul actului normativ modificator,  indeplinirea oricaruia dintre respectivele criterii enuntate conduce la clasificarea unei relatii de prestari servicii intr-una de tip dependent, cu consecinta considerarii ca fiind de natura salariala a veniturilor obtinute in baza acesteia.

Asadar, daca se va elimina exceptia care exista, in acest moment, prevazuta in normele de aplicare a art. 7 din Codul fiscal referitoare la reclasificarea activitatilor din profesii libere in activitati dependente, consideram ca exista un risc semnificativ ca activitatile desfasurate de  persoanele autorizate sa exercite profesii liberale sa fie cu usurinta reclasificate dintr-o relatie independenta intr-una dependenta, doar in baza unei interpretari subiective a organului fiscal, care va aplica legea in practica. Prin analizarea activitatii profesiilor libere in baza unor criterii singulare, in loc de un cumul de conditii se poate ajunge la incalcarea principiului de baza enuntat de legea fiscala prin care se poate reincadra forma unei tranzactii pentru a reflecta continutul economic al acesteia (art. 11 al Codului fiscal).
 
Intr-o astfel de interpretare, deschisa in practica de un text legal larg si neclar, exista chiar riscul, daca nu al suprimarii definitive a profesiilor liberale, macar a reducerii semnificative a ariei lor de desfasurare.

Ori, intelegem ca intentia legiuitorului a fost de a evita o astfel de situatie prin introducerea exceptiei in normele de aplicare a art. 7 din Codul Fiscal odata cu publicarea Hotararii 791/2010. Nu putem crede ca intentia legiuitorului la acest moment este de a reveni la situatia generata de Ordonanta de Urgenta nr. 58/2010, care a produs nenumarate dezbateri publice si a generat neliniste in randul practicienilor profesiilor liberale si multe controverse. Suntem siguri ca, daca aceasta ar fi fost cu adevarat intentia, s-ar fi intervenit, in mod corespunzator, asupra legilor speciale, iar nu asupra legii fiscale, care nu credem ca poate avea nici macar ca rezultat, si cu atat mai putin nici ca obiectiv, direct sau indirect, suprimarea profesiilor liberale. Apreciem ca nu ar fi nici utila, nici normala o modificare fundamentala a textului de lege, care clarifica modul de interpretare a prevederilor art. 7 pentru profesiile liberale, doar la cateva luni de la adoptarea acestuia.

In consecinta, consideram ca este absolut necesara mentinerea clarificarii din textul de lege mai sus mentionat, prin pastrarea exceptiei exprese in normele metodologice ale Codului fiscal, precizari care confirma ca aceasta regula nu se aplica persoanelor care exercita profesii liberale, avand in vedere ca, pe de o parte, activitatea derulata de acestea in baza legilor speciale este, prin definitie, derulata in mod independent, iar pe de alta parte, pozitia acestora este fundamental diferita de cea a persoanelor fizice autorizate, potrivit explicatiilor ce urmeaza.

In primul rand, precizam ca profesiile liberale au aparut in anii ‘90 in societatea romaneasca dintr-o nevoie acuta de modernizare a sa, resimtita in contextul intentiei de aderare la Uniunea Europeana, ce presupunea si aderarea la standardele si practicile profesionale comunitare. Statul roman a reglementat deci prin legi speciale, emise in ultimii 20 de ani, exercitiul profesiilor liberale in diferite domenii ale vietii sociale, fiind stabilite reguli precise de organizare si functionare a acestora. In baza acestor reguli, au fost infiintate in toti acesti ani diferitele organizatii profesionale ce coordoneaza procesul de admitere in fiecare dintre aceste profesii a oricaror persoane ce doresc sa le exercite, dar si modul in care aceste persoane, odata admise in profesie, isi desfasoara de-a lungul timpului activitatea, pentru a respecta standardele profesionale aplicabile in cadrul acestora.

Potrivit legilor speciale mai sus mentionate, persoanele admise sa exercite profesii liberale, trebuie sa respecte in activitatea lor profesionala de zi cu zi reguli stricte si specifice, derulandu-si activitatea intr-o maniera independenta si sub riscul angajarii raspunderii lor personale fata de beneficiarii serviciilor prestate. Astfel, un auditor independent va raspunde, potrivit legislatiei specifice aplicabile acestei profesii, pentru consecintele muncii sale, chiar si in acele cazuri cand activeaza in baza unei relatii de colaborare cu o firma de audit, in calitate de subcontractor, chiar daca el nu are nici o relatie de ordin juridic cu beneficiarul raportului de audit. De asemenea, un doctor care activeaza in baza unui contract de colaborare la o clinica medicala raspunde personal direct fata de pacient pentru orice fapte de malpraxis, chiar daca, nici intr-un asemenea caz, pacientul nu este niciodata clientul doctorului in planul raporturilor de ordin contractual, cum la fel se bucura de totala independenta, potrivit legii speciale ce reglementeaza organizarea profesiei sale si arhitectul, asumandu-si in acelasi timp raspunderea fata de clienti si autoritati.

Mai mult, persoanele ce sunt autorizate sa exercite profesii liberale sunt obligate, prin reglementarile specifice ce le sunt aplicabile, sa se preocupe permanent de nivelul performantei lor profesionale, prin frecventarea de cursuri de perfectionare, publicarea si sustinerea unor lucrari stiintifice de specialitate, etc. sub sanctiunea excluderii  din profesie, tot ca o expresie a asigurarii garantiei respectarii celor mai inalte standarde profesionale in activitatea lor de zi cu zi.

Din explicatiile de mai sus, ce reprezinta cu siguranta doar cateva exemple definitorii ale activitatilor derulate de persoanele autorizate sa practice profesii liberale, rezulta particularitatea principala a acestor activitati profesionale, aceea de a fi prestate intr-o maniera independenta, ceea ce este deci nu doar de natura acestora, ci chiar de esenta lor. In consecinta, a reglementa prin legile speciale, in acord cu specificul lor si cu regulile impuse de legiuitor acestora, activitatea profesionala a persoanelor autorizate sa exercite profesii liberale ca fiind una de natura independenta, iar ulterior, prin legislatia fiscala a o considera ca fiind una de natura dependenta, ar reprezenta in opinia noastra o reglementare contradictorie a profesiilor liberale in legislatia romana, de natura sa afecteze, pe termen lung, dezvoltarea corespunzatoare a acestora. Mai mult, este chiar de asteptat ca o astfel de reglementare sa conduca la scaderea interesului persoanelor autorizate sa exercite profesii liberale in continuare, in forma prevazuta de legea fiscala, ceea ce ar putea afecta intreaga societatea romaneasca, fiind, de altfel, de neconceput ca reglementarea fiscala sa schimbe fundamental optica de derulare a acestor activitati, astfel cum rezulta ea din legile lor speciale de organizare si functionare.

In al doilea rand, activitatea persoanelor  care presteaza profesii liberale nu se poate, nici pe departe, compara si, cu atat mai putin, asimila cu cea a persoanelor ce deruleaza activitati autorizate sub imperiul legislatiei comerciale (in prezent, Ordonanta Guvernului nr. 44/2008).

Astfel, chiar daca ambele forme de activitati mai sus mentionate se exercita pe baza liberei initiative, in cazul activitatilor derulate de catre persoanele autorizate sa exercite profesii liberale, nu este posibila deturnarea finalitatii legii ce guverneaza activitatea acestor persoane, prin acordarea unei autorizatii de functionare si in acele cazuri in care nu sunt indeplinite conditiile legale pentru obtinerea lor. Aceasta intrucat, pe de o parte, in cazul acestor persoane, in virtutea regulilor profesionale impuse de catre legile speciale, potrivit explicatiilor de mai sus, desfasurarea activitatii reglementate sub forma unei profesii liberale este singura posibilitate prevazuta de lege, iar, pe de alta parte, exista supravegherea de ordin profesional si administrativ exercitata de organismele specifice ale fiecarei profesii infiintate in baza unor legi speciale.

Spre deosebire de activitatile derulate de persoanele autorizate sa exercite profesii liberale, in cazul activitatii persoanelor autorizate sa activeze ca persoane fizice autorizate, o simpla cerere depusa la Registrul Comertului are ca efect obtinerea autorizatiei de functionare, iar ulterior, activitatea acestor persoane nu se afla in nici un fel sub supravegherea nimanui.

In consecinta, desi intelegem si consideram pe deplin justificata reglementarea corecta a situatiei fiscale a celor ce deruleaza activitati independente, fata de situatiile in care legea comerciala de organizare si functionare a activitatii persoanelor ce desfasoara activitatii autorizate a fost uneori deturnata in practica de la finalitatea sa, nu putem accepta ca o cauza straina de activitatea persoanelor ce exercita profesii liberale sa le afecteze situatia, fiind convinsi ca exista o diferentiere clara cu privire la tratamentul fiscal al celor doua categorii de persoane, fara a aplica acesteia din urma un tratament fiscal necorespunzator naturii activitatilor sale, doar in consideratiunea modului  in care s-au derulat uneori in practica activitatile de catre cealalta categorie de persoane.

In concluzie, fata de toate cele de mai sus, solicitam insistent Ministerului Finantelor Publice sa nu puna in pericol soarta profesiilor liberale, si sa mentina textul legal existent, care precizeaza, in mod clar, ca nu se aplica criteriile prevazute de art.7 persoanelor care exercita astfel de profesii:

"1.Activitatile desfasurate in mod independent, in conditiile legii, care genereaza venituri din profesii libere, precum si drepturile de autor si drepturile conexe definite potrivit prevederilor Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare, nu pot fi reconsiderate ca activitati dependente potrivit prevederilor art. 7 alin. (1) pct. 2.1 si 2.2 din Codul fiscal”.

In speranta ca toate argumentele de mai sus au reusit  sa  explice intr-o maniera clara motivele prezentei scrisori si necesitatea mentinerii punctului 1 din normele metodologice de aplicare a Codului fiscal pentru evitarea riscurilor descrise in privinta situatiei profesiilor liberale din Romania, exprimandu-ne speranta ca veti fi de acord cu noi si asigurandu-va de intreaga noastra consideratie, va stam la dispozitie pentru orice alte informatii si clarificari menite a solutiona, in mod pozitiv, solicitarea noastra."

PRESEDINTE U.P.L.R.,
av. Mircea Petre STANCULESCU