Piata a fost invadata anul acesta de bilete la ordin si cecuri fara acoperire de aproape doua miliarde de euro

Explozia fraudelor transforma platile la termen in cosmarul firmelor

Piata a fost invadata anul acesta de bilete la ordin si cecuri fara acoperire de aproape doua miliarde de euro, instrumente pe care firmele se tem sa le mai accepte la plata.

Valoarea daunelor rezultata din astfel de incidente nu este singura care a crescut in ultima perioada (de aproape cinci ori fata de 2007). Spectaculos a avansat si numarul cazurilor de cecuri si bilete la ordin neacceptate la plata - de peste trei ori, potrivit datelor BNR.

297 cazuri practice de fiscalitate rezolvate din perspectiva OUG 34/2009 si HG 488/2009

Situatia financiara precara a firmelor in actualul context economic, care le impiedica sa-si achite la timp marfa achizitionata, este una dintre explicatii. Principalul motiv al inmul­tirii incidentelor de plati il reprezinta insa rafinarea metodelor de fraudare. Seful Directiei de investigare a fraudelor economice din cadrul Politiei Romane, Dan Bucur, o descrie pe cea mai eficienta: clientul castiga increderea furnizorului prin achitarea la termen a catorva comenzi de valoare modica, dupa care solicita si primeste, marfa in cantitate mult mai mare. Intre timp produsele sunt inmagazinate intr-un depozit inchiriat, de obicei, cu acte false. Dupa primirea stocului, „clientul” inchiriaza masini cu care transporta marfa si isi face pierduta urma, iar produsele sunt comercializate la preturi de dumping, cu circa 50% sub costul furnizorului.

In ultimii trei ani, sumele refuzate anual la plata cu bilete la ordin si cecuri au crescut de cinci ori, ajungand in 2009 la peste 6,5 miliarde de lei, iar numarul fraudelor de acest tip s-a triplat.

Clientii rau-platnici sunt spaima tuturor furnizorilor de produse alimentare sau materiale de constructii. Ma­joritatea au patit-o macar o data, in conditiile in care, potrivit datelor BNR, numai in primele noua luni ale acestui an s-au inregistrat aproape 370.000 de astfel de incidente de plata. Pe unii, prejudiciul i-a obligat sa intre in faliment, pe altii, doar i-a invatat sa fie mai precauti. Cu alte cuvinte, sa se fereasca de modalitatile de plata la termen, acceptand doar numerarul sau transferul bancar, chiar daca restrictiile le diminueaza vanzarile.

Cele mai bune solutii fiscal-contabile pentru TOP 30 PROBLEME de taxe si impozite!

Site-ul antitepari.ro, publicatie online constand, in mare, intr-o baza de date cu firmele care au emis cecuri sau bilete la ordin (BO) fara acoperire, a fost lansat la finalul anului 2006. „La acel moment, am considerat ca aparitia acestui vehicul de informare este necesara ca urmare a cresterii numarului de refuzuri la plata. Daca atunci vorbeam de inmultirea tepelor, termenul cel mai apropiat de evolutia acestui fenomen pentru perioada cuprinsa intre sfarsitul anului 2008 si momentul actual este explozie“, spune directorul editorial al publicatiei, Dan Scarlat. In opinia sa, situatia este cauzata doar partial de aparitia dificultatilor financiare si a lipsei de lichiditati din piata.

Mic glosar de cai de fraudare

Cea mai frecventa metoda? „Teparii“ cumpara o firma cu activitate importanta in ultimii doi-trei ani, fara datorii la stat si fara incidente semnalate la Centrala Incidentelor de Plati (CIP), astfel incat potentialii furnizori care fac o verificare minima (pe site-ul Finantelor si la CIP) sa aiba impresia ca vor incheia o colaborare cu un client serios. Identifica, apoi, cateva zeci de firme dispuse sa furnizeze marfa pe baza de cecuri sau bilete la ordin. Clientul inchiriaza un depozit timp de doua-trei luni. Face, apoi, o comanda, de obicei de valoare mica, pe care o achita. Urmeaza la scurt timp o noua comanda, de aceasta data mai consistenta, pe care, de asemenea, o onoreaza.

A fost castigata, astfel, increderea furnizorului. Acesta e momentul in care cumparatorul da lovitura, facand o comanda de dimensiuni mult mai mari. Dupa ce primeste produsele, inchiriaza vehicule de la o firma de transport si goleste depozitul, pierzandu-si, astfel, urma, in conditiile in care, de cele mai multe ori, atat inchirierea depozitului, cat si a masinilor este facuta cu documente false.

Seful Directiei de investigare a fraudelor din cadrul Politiei Romane, Dan Bucur, spune ca, de multe ori, furnizorul este contactat in a doua jumatate a zilei de vineri si rugat sa grabeasca livrarea marfii, pe motiv ca se inchid bancile. Acesta se conformeaza si verifica starea comenzii abia luni, cand asa-zisul client este de mult disparut.

Mai spectaculoasa este o metoda tot mai populara in ultima vreme, dupa cum arata Dan Scarlat: „achizitionarea de societati curate pe numele unor boschetari. Acesta semneaza acolo unde i se indica, mai exact la Registrul Comertului si pe un teanc de cecuri, instrumente emise cu destula usurinta de unele banci. Apoi, proprietarii «din umbra» achizitioneaza marfa pe baza cecurilor semnate de boschetari ei prezentandu-se drept directori adjuncti sau de vanzari ai firmei. Si, la momentul scadentei, cecurile sunt refuzate la plata, iar tras la raspundere este boschetarul“.

Sansele de recuperare, minime

„Daca victima face reclamatia imediat sau la cateva zile dupa, cat e inca «la cald», gasesti aproape sigur piste, trebuie sa fie ceva martori, dar daca te duci abia dupa o luna la politie, nu mai ai aproape nicio sansa“, spune seful directiei de investigare a fraudelor din cadrul Politiei. Dan Bucur arata ca, in cele mai fericite situatii, cazul se rezolva rapid, „pentru ca unii debitori sunt pur si simplu lenesi si intarzie putin transportul marfii, de exemplu, cat sa ai timp sa-i prinzi“. Altii sunt, insa, bine pusi la punct, anchetele durand in medie sase luni, dar putand ajunge si pana la doi-trei ani, „asta daca sunt vreodata rezolvate.“

Potrivit directorului antitepari.ro, doar circa un caz dintr-o suta este finalizat, in sensul recuperarii sumelor de catre pagubiti. „Sansele cresc doar atunci cand avem de-a face cu «tepe» cauzate de evolutia financiara negativa a unei firme: in unele din aceste cazuri, prin procedura insolventei sau prin alte metode, se mai poate recupera cate ceva. Dar si aici, firmele cu probleme financiare reusesc sa-si transfere activele valoroase inainte de a se declansa operatiunile de executare“, explica Dan Scarlat.

Odata prejudiciul dovedit, vinovatii risca, potrivit legislatiei actuale, o pedeapsa maxima de 20 de ani de inchisoare, in cazul unor sume mai mari de 200.000 de lei. Doar ca, precizeaza Dan Bucur, noul cod de procedura penala (neintrat inca in vigoare, n.r.) reduce mult sanctiunile pentru genul acesta de activitati, prevazand pedepse de maximum trei luni. Cu alte cuvinte, pana acum ii pedepseam de le rupeam picioarele, iar acum ii lasam in pace“.
Sursa: Capital