Noul Cod al insolventei pare sa nu fie neaparat in sprijinul tuturor firmelor astfel ca ramane de vazut in ce mod va reusi sa sustina toate societatile, odata cu cele mai recente modificari.
In prezent, exista indoieli cu privire la modul in care Codul insolventei va rezolva problema cazurilor de insolventa falsa. Cea mai mare problema pare sa apara in cazul societatilor care au declarat insolventa din motive obiective si care, odata cu noul cod, sunt obligate sa isi revina in cel mult un an.
Gandit ca o arma impotriva evaziunii fiscale, asa cum noteaza Ziarul financiar, si avand ca scop descurajarea companiilor din economia locala de a se folosi de aceasta posibilitate pentru a evita plata taxelor sau creditorii, Codul Insolventei face diferenta intre "un jucator de buna-credinta si unul de rea-credinta", astfel ca se ivesc dificultati pentru cei care si-au declarat insolventa in mod obiectiv.
Propunerile, lansate in dezbatere publica de Ministerul Justitiei inca de la inceptul lunii septembrie, aminteste Ziarul Financiar, au fost incluse pe agenda actelor normative din data de 2 octombrie.
Balanta de verificare de la A la Z Analize corelatii studii de caz
SAF-T pentru Contribuabili Mici
Ghidul practic al contabilului din domeniul constructiilor
Marea Carte Verde a Monografiilor Contabile 2024
In aceeasi zi insa, potrivit anuntului facut de Guvern, noile modificari au fost aprobate in regim de urgenta printr-o ordonanta a Executivului.
Inaintea sedintei de guvern, aminteste sursa citata, premierul Victor Ponta a amintit de problemele aferente incasarilor la buget, unele dintre acestea fiind produse tocmai de evaziunea fiscala pe care a "sustinut-o" legislatia veche privind insolventa.
Ordonanta cu privire la insolventa si faliment a fost deja publicata in Monitorul Oficial din 4 octombrie 2013.
Sunt excluse de la aceasta procedura profesiile libere, noile reglementari adresandu-se profesionistilor care exploateaza o intreprindere (societatilor comerciale), profesionistilor persoane fizice supuse obligatiei de inmatriculare la Registrul Comertului, membrilor intreprinderii familiale.
O modificare importanta este stabilirea sumei de 40.000 lei de la care creditorul poate introduce cererea de deschidere a insolventei impotriva debitorului.
Intr-o analiza realizata cu ajutorul consultantului Adrian Benta, Hotnews.ro aduce in discutie doua aspecte care nu au mai fost aplicate in legislatia din Romania: mandatul ad-hoc si concordatul preventiv.
Se mentioneaza astfel ca mandatul ad-hoc reprezinta un instrument juridic similar functiei de mediator in sensul ca un debitor poate adresa tribunalului o cerere de numire a unui mandatar ad hoc si ca obiectivul mandatarului ad-hoc este acela de a realiza in termen de 90 de zile o intelegere intre debitor si creditorii sai.
Mandatarul ad-hoc poate sa propuna reesalonari, reduceri partiale de datorii sau alte masuri necesare.
In continuare, concordatul preventiv este un contract incheiat intre debitorul aflat in dificultate financiara, pe de o parte si creditorii ce detin cel putin doua treimi din valoarea creantelor acceptate, prin care debitorul propune un plan de redresare si se achitare a datoriilor, iar creditorii accepta sa sprijine eforturile debitorului pentru a depasii dificultatile financiare.
Orice debitor aflat in dificultate financiara poate introduce la tribunal o cerere a deschiderii procedurii de concordat preventiv. In termen de 30 de zile de la numirea administratorului de concordat, acesta trebuie sa identifice impreuna cu debitorul lista creditorilor si sa propuna catre acestia o oferta concreta cu privire la modul in care se vor stinge obligatiile.
In ce priveste proiectul de concordat preventiv, consultantul Adrian Benta a declara, pentru sursa citata, ca documentul va trebui sa cuprinda un plan de redresare cu mai multe elemente incluse:
- reorganizarea activitatii debitorului, cum ar fi restructurarea conducerii, modificarea structurii organizatorice sau reduceri de personal etc.;
- modalitatile prin care debitorul intelege sa depaseasca lipsa de lichiditati financiare, cum ar fi majorarea capitalului social, imprumuturi bancare sau obligatare, vanzari de active.
In ce priveste aprobarea concordatului de catre creditori, se trece la aprobarea de catre judecatorul sindic. In continuare, concordatul preventiv va fi opozabil si creditorilor bugetari, cu conditia respectarii legalitatii privind ajutorul de stat.
Se atrage atentia si asupra faptului ca in perioada in care concordatul preventiv a fost omologat de catre judecatorul sindic, nu se poate deschide procedura insolventei fata de debitor.