Intr-o conferinta recenta, seful ANAF, Gelu Stefan Diaconu, a explicat in ce mod este afectat Fiscul din cauza insolventelor declarate de companii.
Mai exact, bugetul de stat poate iesi in pierdere cu 35 miliarde de lei din aceasta cauza, citeaza HotNews.ro, acestea nefiind recuperate si existand probleme si in zona colectarii.
Din 12.900 de firme in insolventa in 2013, au dat faliment aproape 10.000, explica acesta precizand ca saptamana viitoare ar putea fi votat in plen proiectul Noului Cod al Insolventei, vazut ca o masura negativa.
Intrebat de reporterii HotNews.ro care este suma creantelor bugetare ale firmelor aflate in insolventa in 2013, Gelu Stefan Diaconu a declarat:
"Din datele pe care le avem astazi, sunt peste 26 de miliarde de lei, echivalentul a circa 6 miliarde de euro. In aceasta suma sunt incluse doar insolventele de peste 10 milioane lei, pe care le monitorizam la nivelul aparatului central al ANAF, si insolventele marilor agenti economici. Din estimarile referitoare la insolventele de sub 10 milioane, ar mai fi imobilizate creante bugetare 1-2 miliarde de euro.
Ghidul Practic al Monografiilor Contabile 2024
Contabilitatea HORECA Monografii contabile si cazuri practice
Declaratia Unica 2024 Impozit pe venit Contributii CAS si CASS
Asta inseamna circa 7-8 miliarde de euro creante bugetare aflate intr-un stadiu sau altul al procedurilor de insolventa in derulare. Daca la aceasta suma mai adaugati datoriile curente rezultate in urma procesului de insolventa si sumele care se afla in contestatii, aproape 15% din totalul incasarilor bugetare anuale (care sunt parte a programului de colectare) sunt imobilizate in proceduri de insolventa. Dupa cum arata istoricul acestor proceduri, ele in cvasitotalitatea lor se transforma in arierate nerecuperabile. Si atunci nu poti sa nu te intrebi daca insolventa este intr-adevar in interesul mediului economic sau s-a transformat intr-o procedura de fraudare a bugetului de stat.".
Intrebat in ce masura insolventele afecteaza colectarea, seful Fiscului a explicat:
"Daca nu ar fi afectat colectarea, nu am fi tras un semnal de alarma atat de serios. Aceste sume ating 15% din totalul veniturilor bugetare. Creantele aflate in procedura de insolventa sunt incluse in capacitatea fiscala, fiind considerati bani recuperabili. Din pacate, acestia se transforma in arierate nerecuperabile si intrebarea este cat timp bugetul va putea suporta aceasta povara, fara sa apeleze la venituri din surse suplimentare?".
michaelhyatt.com
Totodata, aminteste Gelu Stefan Diaconu, se are in vedere introducerea unei proceduri de pre-insolventa. Acest lucru inseamna o negociere intre debitor si creditor, insa nu pot fi negociate sume prinse in Legea Bugetului ca fiind obligatorii de incasat.
In plus, in practica, exista situatii in care insolventa declarata de firme impiedica executarea conturilor:
"Avem cazuri in care Directia Antifrauda a instrumentat cateva spete de mare evaziune instituind masuri asiguratorii -popriri pe conturi - dar, cand sa le executam, firma si-a declarat insolventa in 2-3 zile . Si credeti-ma, acestia sunt evazionisti in stare pura. Fiind obligat sa respect prevederile reglementarilor privind secretul fiscal nu va pot da exemple ale unor astfel de lanturi de evazionisti, extrem de cunoscuti si de agresivi pe piata, care se folosesc de cadrul legal pentru a frauda in mod sistematic bugetul de stat".
Noul Cod al Insolventei pare sa aduca mai multe beneficii pentru cel care e practician in insolventa. Debitorul este primul castigator, precizeaza seful ANAF, mentionand insa si de ce practicienii in insolventa au de castigat:
"O sa spun un lucru care-i poate deranja pe multi: Vocea practicienilor in insolventa se aude mai tare decat vocea ANAF. Proiectul Codului Insolventei in forma in care se contureaza astazi este facut in detrimentul bugetului. Iar acest lucru va avea consecinte incalculabile."
