Principalele aspecte modificate de noul Cod al Insolventei

Codul Insolventei adoptat recent face ca planurile de reorganizare judiciara a firmelor sa fie acceptate mai usor. Aceasta afecteaza insa, inainte de toate, bancile si Fiscul deoarece risca sa piarda mai usor creantele la firmele care intra in insolventa.

Prin amendamentul care aduce aceste modificari se scade pragul de adoptare a planului de reorganizare de la 50% din valoarea masei credale, cat prevazuse Guvernul in proiectul de lege pe care la initiat, la 30%, informeaza HotNews.ro.

Totodata, se acorda o mai mare importanta creditorilor cu creante mici, citeaza aceeasi sursa:

    "In cazul in care sunt cinci categorii (de creditori - n.r.), planul se considera acceptat daca cel putin trei dintre categoriile de creante mentionate in programul de plati, dintre cele prevazute la art. 138 alin.(3), accepta planul cu conditia ca minimum una dintre categoriile defavorizate sa accepte planul si ca cel putin 30% din totalul valoric al masei credale sa accepte planul", prevede o conditie de acceptare a planului de reorganizare judiciara a firmelor.
    "In cazul in care sunt trei categorii, planul se considera acceptat in cazul in care cel putin doua categorii voteaza planul, cu conditia ca una dintre categoriile defavorizate sa accepte planul si ca cel putin 30% din totalul valoric al masei credale sa accepte planul".
    "In cazul in care sunt doua sau patru categorii, planul se considera acceptat in cazul in care este votat de cel putin jumatate din numarul de categorii, cu conditia ca una dintre categoriile defavorizate sa accepte planul si ca cel putin 30% din totalul valoric al masei credale sa accepte planul".

Gelu Stefan Diaconu, presedintele Agentiei Nationale de Administrate Fiscala, si-a exprimat recent opinia cu privire la consecintele negative pe care le va avea aceasta modificare:

"Avem doi castgatori certi. Debitorul, care este de cele mai multe ori un debitor de rea credinta. Al doiea castigator, evident, este practicianul in insolventa. O sa spun un lucru care-i poate deranja pe multi: Vocea practicienilor in insolventa se aude mai tare decat vocea ANAF. Proiectul Codului Insolventei in forma in care se contureaza astazi este facut in detrimentul bugetului. Iar acest lucru va avea consecinte incalculabile".

Nu se mentioneaza in noul Cod al insolventei si falimentul personal, respectiv procedura care sa se aplice persoanelor fizice atunci cand nu isi mai poate plati ratele la banci. Atat Asociatia Romana a Bancilor, dar si Fondul Monetar Intrenational se opun introducerii unei legi a falimentului personal in Romania.

Potrivit HotNews.ro, alte cateva modificari semnificative sunt aduse prin noul Cod al Insolventei:

- persoana impotriva careia s-a pronuntat o hotarare definitiva de atragere a raspunderii nu mai poate fi desemnata administrator sau, daca este administrator in alte societati, va fi decazuta din acest drept timp de 10 ani de la data ramanerii definitiva a hotararii.

- este introdusa o valoare-prag si pentru debitor, aceeasi cu cea stabilita pentru creditor, respectiv 40.000 lei, petru demararea procedurii de insolventa. Pana acum, era prevazuta o valoare-prag pentru formularea unei cereri de deschidere a procedurii de insolventa doar pentru creditor.

- s-a majorat de la 30 de zile la 60 de zile vechimea minima a creantei curente pentru posibilitatea cererii insolventei.  "Titularul unei creante curente, certa, lichida si exigibila mai veche de 60 de zile si un cuantum peste valoarea-prag, poate solicita, oricand in timpul planului de reorganizare sau dupa indeplinirea obligatiilor de plata asumate in plan, trecerea la faliment. Cererea sa va fi respinsa de catre judecatorul-sindic in situatia in care creanta nu este datorata, este achitata sau debitoarea incheie o conventie de plata cu acest creditor", prevede noul Cod, modificat in Parlament.

-    se acorda firmelor aflate in reorganizare judiciara posibilitatea de a incheia noi contracte: "Activitati curente reprezinta acele activitati de productie comert sau prestari de servicii si operatiuni financiare, propuse a fi efectuate de debitor in perioada de observatie si in perioada de reorganizare, in cursul normal al activitatii sale, cum ar fi continuarea activitatilor contractate si incheierea de noi contracte, conform obiectului de activitate".

- se stabileste ca daca proprietatea bunurilor ce fac obiectul contractului de leasing se transfera debitorului, finantatorul va dobandi o ipoteca legala asupra acelor bunuri, avand rang egal cu cel al operatiunii de leasing initiale, iar creanta sa va fi inregistrata.