Raport GRATUIT pentru contabili

ChatGPT pentru Contabili TOP prompturi utile explicat clar
Solutia simpla pentru a profita de tehnologia AI!

Regimul juridic al biletului la ordin este stabilit de Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin. Potrivit art. 104 pct. 2 din aceasta lege, biletul la ordin cuprinde promisiunea neconditionata de a plati o suma determinata, iar potrivit art. 107 emitentul biletului la ordin este obligat in acelasi mod ca acceptantul unei cambii. Art. 106 lit. c) prevede expres ca dispozitiile art. 41-46 referitoare la plata sunt aplicabile si biletului la ordin, in masura in care sunt compatibile cu natura acestuia.
O societate a emis un bilet la ordin avalizat pentru facturile in sold, in valoarea de 100.000 lei. Intre timp, a achitat suma de 20.000 lei. Soldul fiind doar de 80.000 lei, se poate introduce biletul la ordin in valoare de 100.000 lei? In cazul in care raspunsul este afirmativ, cum se procedeaza?
A) se completeaza borderoul cu valoarea de 100.000 lei si ulterior se restituie clientului diferenta de 20.000 lei
B) se completeaza borderoul doar pentru 80.000 lei
In materia platii partiale, art. 43 din Legea nr. 58/1934 prevede ca posesorul nu poate refuza o plata partiala si ca, in cazul unei asemenea plati, debitorul poate solicita inscrierea pe titlu a mentiunii privind plata efectuata si eliberarea unei chitante. Regula este detaliata de pct. 251 si 254 din Norma-cadru BNR nr. 6/1994 privind comertul facut de institutiile de credit cu cambii si bilete la ordin. Potrivit pct. 251, posesorul este obligat sa primeasca plata partiala oferita, astfel incat debitorii cambiali de regres sa nu mai poata fi urmariti decat pentru restul sumei, posesorul pierzand dreptul la actiunea de regres pentru suma astfel platita, iar pct. 254 precizeaza ca posesorul poate elibera o chitanta pentru suma platita si trebuie sa faca simultan pe titlu mentiunea platii partiale, astfel incat sa rezulte ca instrumentul mai este valabil numai pentru restul sumei neachitate.
Aceasta regula trebuie corelata cu efectul general al platii prevazut de art. 1469 alin. (1) si (2) din Codul civil, potrivit caruia obligatia se stinge prin plata atunci cand prestatia datorata este executata, stingerea operand corespunzator intinderii platii efectuate. In situatia analizata, daca biletul la ordin de 100.000 lei a fost emis pentru garantarea facturilor aflate in sold, iar ulterior emitentul a achitat 20.000 lei din respectivele facturi, creanta garantata s-a redus in mod corespunzator la 80.000 lei. Plata trebuie, desigur, sa poata fi identificata ca fiind aferenta obligatiilor pentru care a fost emis biletul la ordin.
Prin urmare, faptul ca pe biletul la ordin figureaza in continuare valoarea nominala de 100.000 lei nu justifica incasarea efectiva a acestei sume daca beneficiarul a primit deja 20.000 lei din creanta pentru garantarea careia instrumentul a fost emis. In masura in care aceasta plata este recunoscuta de beneficiar ca diminuand obligatia pentru care a fost emis biletul la ordin, situatia poate fi reflectata pe titlu prin mentionarea platii de 20.000 lei si a restului de 80.000 lei. Aceasta modalitate este concordanta cu mecanismul prevazut de art. 43 din Legea nr. 58/1934 si de pct. 254 din Norma-cadru BNR nr. 6/1994 pentru plata partiala a titlului, fara ca valoarea nominala initial inscrisa pe biletul la ordin sa fie stearsa sau rescrisa.
In consecinta, varianta A nu este corespunzatoare, respectiv prezentarea biletului la ordin pentru intreaga suma de 100.000 lei, incasarea acesteia si restituirea ulterioara catre emitent a sumei de 20.000 lei. O asemenea procedura ar determina incasarea temporara a unei sume pentru care creanta corespunzatoare fusese deja stinsa. In plus, intre emitent si beneficiarul initial, dovada scrisa a platii poate constitui o exceptie intemeiata pe raportul juridic dintre parti, in conditiile art. 63 din Legea nr. 58/1934. Caracterul formal al biletului la ordin nu justifica o dubla incasare a aceleiasi componente a creantei.
Procedura corespunzatoare este, asadar, pastrarea valorii nominale de 100.000 lei inscrise initial pe biletul la ordin, fara stergerea sau modificarea acesteia. Plata de 20.000 lei efectuata asupra creantei garantate si restul de 80.000 lei pot fi consemnate distinct pe instrument, astfel incat situatia obligatiei existente intre emitent si beneficiar sa rezulte fara echivoc.
La prezentarea prin institutia de credit trebuie solicitata efectiv la plata numai suma ramasa de 80.000 lei. Modalitatea de reflectare in borderou a valorii nominale a instrumentului si a sumei solicitate la incasare depinde de formularul si procedura operationala ale institutiei de credit, fara ca suma solicitata efectiv la plata sa poata depasi soldul de 80.000 lei.
Modalitatea tehnica exacta de inscriere in borderou depinde de formularul si procedura operationala ale institutiei de credit, insa suma a carei plata este solicitata nu trebuie sa depaseasca soldul de 80.000 lei.
Aceasta abordare este compatibila si cu actualul Regulament BNR nr. 7/2023 privind organizarea si functionarea Centralei Incidentelor de Plati, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul BNR nr. 3/2024, care califica drept incidente de plata inclusiv situatiile de refuz partial din lipsa de disponibil in cazul biletelor la ordin. Prin urmare, prezentarea pentru suma de 100.000 lei, desi intre parti creanta restanta este de numai 80.000 lei, poate produce consecinte nejustificate in circuitul bancar daca disponibilul emitentului nu acopera suma prezentata la plata.
Faptul ca biletul la ordin este avalizat nu schimba aceasta concluzie. Potrivit art. 35 din Legea nr. 58/1934, avalistul se obliga in acelasi mod ca persoana pentru care a garantat, iar pct. 203 din Norma-cadru BNR nr. 6/1994 precizeaza ca obligatia avalistului are acelasi continut si aceeasi intindere ca obligatia garantata. Evidentierea pe titlu a diminuarii obligatiei este cu atat mai utila in cazul unui titlu avalizat, deoarece individualizeaza suma pentru care acesta continua sa poata fi valorificat.
In concluzie, biletul la ordin emis pentru suma de 100.000 lei nu trebuie prezentat in vederea incasarii efective a acestei sume daca, anterior prezentarii, creanta pentru garantarea careia a fost emis s-a redus la 80.000 lei. Dintre cele doua variante indicate, solutia corespunde variantei B, in sensul ca la incasare trebuie solicitata numai suma de 80.000 lei. Plata de 20.000 lei si restul de 80.000 lei pot fi consemnate pe titlu, aceasta modalitate fiind concordanta cu regulile privind plata partiala prevazute de art. 43 din Legea nr. 58/1934 si pct. 254 din Norma-cadru BNR nr. 6/1994. Valoarea nominala initiala de 100.000 lei nu trebuie stearsa sau rescrisa. Modalitatea tehnica de completare a borderoului trebuie stabilita conform formularului si procedurii institutiei de credit, cu respectarea faptului ca suma efectiv solicitata la plata este de 80.000 lei.
Raspuns oferit in luna septembrie 2026 de catre specialistii site-ului PortalContabilitate.ro. Dati click AICI pentru a vedea toate noutatile contabile + consultanta si raspunsuri detaliate de la experti.
Articole similare
BILET LA ORDIN de 100.000 lei, achitat partial: Cum se procedeaza la incasare?BILET LA ORDIN: Cum se inregistreaza corect in contabilitate si consecintele omisiunilorBiletul la ordin: monografia contabila atat la societatea platitoare, cat si la societatea beneficiaraBiletul la ordin: Ce este, cum se completeaza si modelInregistrarea incasarilor cu TVA in Registrul-jurnal de incasari si plati. Bonus: contract sponsorizareUltimele articole
Sfatul expertului Robert Gearba: Garantarea platilor prin bilete la ordin si cecuriNotificare intrare in insolventa. Ce documente sunt necesare?Contract de mandat. Recuperare creanta. Ce inregistrari contabile facem?De retinut: Aspecte privind utilizarea biletelor la ordinLegislatia contabila se poate modifica. IMM-urile cer legi mai bune in domeniul instrumentelor de plataArticole similare
Bilet la ordin de 100.000 lei, achitat partial: Cum se procedeaza la incasare?Tranzactii intre firma si persoana fizica: Documente necesare, stabilirea pretului si implicatii fiscaleAgentie de turism: Tratamentul fiscal-contabil al principalelor operatiuniControale fiscale: ce probleme a identificat ANAF in semestrul I din 2024ANAF: Deficiente constatate ca urmare a actiunilor de control si problematici fiscale adresate de contribuabiliUltimele articole
Procedura privind redirectionarea impozitului pe profit. Cum se completeaza Formularul 117Compensarea datoriilor intre doua persoane juridice: in ce conditii se poate realiza?Controale fiscale: problemele identificate de ANAF in semestrul I din 2023Proiect MFP: Procedura de restituire a TVA aferente achizitiilor de bunuri sau servicii efectuate de entitatile non-profitBORDEROUl de achizitie. Ce este, cine il intocmeste si studii de caz utile
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
"ChatGPT pentru Contabili TOP prompturi utile"
Solutia simpla pentru a profita de tehnologia AI!