Cuvinte cheie:
-
imobilizari financiare
-
controlul
-
influenta semnificativa
-
rapoartele financiare consolidate
-
participatia de peste 50%
-
participatia intre 20% si 50%
-
participatia sub 20%
-
exceptare de la consolidare
-
exceptarea de la situatiile financiare consolidate
-
perimetrul de consolidare
-
situatiile financiare consolidate
Bugete cash flow rentabilitate risc - ghid practic
Impozitarea veniturilor din chirii 2024
Marea Carte Verde a Monografiilor Contabile 2024 varianta tiparita
Necesitatea si rolul operatiunilor de consolidare si a situatiilor financiare consolidate in momentul de fata, legislatia romana in domeniul contabilitatii nu impune nici unei intreprinderi pregatirea de situatii financiare consolidate.
Totusi, consolidarea conturilor reprezinta o conditie importanta pentru redarea imaginii fidele a situatiei patrimoniale, performantei si pozitiei financiare a unei intreprinderi conform cadrului normativ al Standardelor Internationale de Contabilitate.
Armonizarea reglementarilor contabile din tara noastra cu cele internationale, inceputa prin Ordinul nr. 94/2001, va aduce in prim-plan si aceasta problematica, in viitorul nu foarte indepartat.
Ca urmare a absentei reglementarilor legale in materie in legislatia romaneasca, prezentam consolidarea conturilor din punctul de vedere al Standardelor Internationale de Contabilitate, in mod specific standardele IAS 27, 28 si 31, impreuna cu interpretarile SIC-3 „Eliminarea profiturilor si a pierderilor nerealizate din tranzactii cu intreprinderile asociate“ si SIC-12 „Consolidare – entitati cu scop special“.
Desigur, s-ar fi putut alege orice alt cadru de reglementare, de exemplu GAAP din SUA, dar, in opinia noastra, este mai putin probabil ca acestea sa devina relevante pentru un numar mai mare de intreprinderi din tara noastra.
Nu au fost cuprinse problemele referitoare la raportarea financiara a investitiilor in participatie, acestea urmand sa faca obiectul unui capitol separat.
Va veti intreba de ce, in lipsa unui cadru legislativ imperativ, sa ne punem problema consolidarii conturilor?
Iata cateva raspunsuri:
-
 intreprinderi care sunt filiale de companii internationale si care au obligatia de a-si raporta situatia din Romania in mod unitar (consolidat) catre firma-mama;
-
intreprinderi care au ales din motive proprii sa-si intocmeasca situatiile financiare anuale nu numai in raport cu Ordinul nr. 94/2001, dar si in raport cu Standardele Internationale de Contabilitate (IAS), caz in care standardele impun consolidarea tuturor filialelor si intreprinderilor asociate;
-
intreprinderi detinute de un grup de asociati comun, care ar dori sa-si determine situatia globala a investitiilor lor, pentru uz propriu;
Consolidarea conturilor, mai ales utilizand un cadru normativ performant cum este IAS, duce la clarificarea pozitiei financiare si a performantei unui grup de intreprinderi.
Se elimina astfel pericolul ca publicul sa fie indus in eroare prin multiplicarea cifrei de afaceri, ca urmare a tranzactiilor reciproce, sau prin cantonarea tuturor riscurilor si indatorarii intr-o singura intreprindere din grup pentru prezentarea mai favorabila a celorlalte.
Grupul de intreprinderi, consolidarea si situatiile financiare consolidate
Una dintre caile de dezvoltare a intreprinderilor este aceea a infiintarii sau achizitiei altor intreprinderi, care sa asigure continuarea si amplificarea anumitor linii de afaceri, inclusiv prin atragerea altor investitori.
Aceste operatiuni se reflecta in bilantul societatii-mama ca imobilizari financiare – investitii de capital, respectiv titluri de participare detinute la filiale, titluri de participare detinute la intreprinderi asociate sau titluri de participare la societati in afara grupului.
Cum apare necesitatea consolidarii situatiilor financiare? Balanta de verificare a societatilor care detin astfel de participatii de capital indica clar pozitia de investitor, deci si existenta unor posibile filiale si intreprinderi asociate consolidabile.
Utilizatorul situatiilor financiare ale unei astfel de intreprinderi poate judeca relevanta unor astfel de investitii in raport cu activele nete ale intreprinderii investitoare si poate sa solicite informatii mai ample despre filialele si intreprinderile asociate identificate.
Un grup de intreprinderi este compus din societatea-mama si filialele sale.
Filiala este o intreprindere controlata de o alta intreprindere (societatea-mama).
IAS defineste controlul ca fiind puterea de a conduce politicile financiare si operationale ale unei intreprinderi, astfel incat sa se obtina avantaje economice din activitatea ei.
Controlul este sinonim cu o putere de decizie de peste 50%. Se presupune ca aceasta putere de decizie exista daca investitorul detine peste 50% din actiuni sau peste jumatate din numarul de locuri din consiliul de administratie ori daca poate fi demonstrata existenta unor acorduri de actiune conjugata care aduc puterea de decizie a unui investitor peste pragul de control.
O intreprindere asociata este acea intreprindere in care un investitor detine o influenta semnificativa, desi intreprinderea respectiva nu poate fi considerata o filiala sau o asociere in participatie a acelui investitor.
Influenta semnificativa reprezinta puterea de a participa la stabilirea politicilor financiare si operationale ale unei intreprinderi, putere care insa nu reprezinta controlul asupra acesteia.
Influenta semnificativa exista atunci cand investitorul detine peste 20% din puterea de decizie. Alte elemente care pot indica influenta semnificativa sunt:
-
existenta de schimburi de personal managerial intre investitor si intreprinderea asociata;
-
tranzactii reciproce de mare anvergura;
-
detinerea de locuri in consiliul de administratie al intreprinderii asociate.
Definirea relatiei dintre intreprinderea investitoare si cea in care se detine participatia este determinanta pentru a afla daca rapoartele financiare sunt consolidabile si pentru a se determina modalitatea de consolidare necesara a fi aplicata.
Nu uitati ca, in conformitate cu IAS, puterea de decizie este esentiala, si nu procentul de participatie la capital. Totusi, dat fiind ca sunt rare cazurile in care cu o participatie mai redusa se obtine o putere de decizie mai mare, ne vom referi in continuare la procentele de participatie, pentru a usura intelegerea textului.
In esenta, rapoartele financiare consolidate au rolul de a prezenta actionarilor rapoartele firmei-mama, in mod unitar, totalitatea activelor si pasivelor controlate de acestia, chiar financiare daca in fapt ele nu se afla in proprietatea lor integrala.
Cu alte cuvinte, situatiile financiare ale unei intreprinderi controlate se consolideaza 100% cu cele ale intreprinderii-mama, chiar daca participatia acesteia la capitalul intreprinderii controlate este de doar 60%.
Metoda de consolidare aplicata va fi cea de cumulare pozitie cu pozitie a situatiilor financiare ale firmei-mama si ale filialei.
In cazul intermediar, in care participatia este intre 20% si 50%, intreprinderea respectiv este considerata intreprindere asociata si consolidarea acesteia se va face pe baza intre 20% si punerii in echivalenta a activelor nete si a profiturilor obtinute (equity method).
In cazul in care participatia detinuta este de sub 20%, investitia respectiva se considera a fi efectuata pentru simplul scop al fructificarii capitalului si, ca urmare, nu face obiectul consolidarii. participatia
Participatia respectiva ramane evidentiata la cost, in contul 262 „Titluri de participare detinute la societati din afara grupului“, urmand ca sporul de valoare al acesteia sa fie reflectat ca profit cu ocazia vanzarii eventuale a participatiei respective.
IAS impune consolidarea in toate cazurile in care sunt indeplinite criteriile de mai sus, privitoare la filiale si intreprinderi asociate. Sunt excluse de la consolidare numai acele investitii care sunt detinute pentru revanzare ulterioara. Pentru a se elimina si mai mult posibilitatea de manipulare a investitorului in functie de la de propria reprezentare asupra intentiilor sale, imbunatatirile IAS vor prevedea consolidare detinerea pentru revanzarea ulterioara, dar nu mai tarziu de 12 luni de la dobandire.
Cu alte cuvinte, dupa trecerea a 12 luni, o filiala se va consolida, chiar daca este detinuta cu intentia revanzarii.
De asemenea, mai sunt excluse de la consolidare filialele supuse temporar unor restrictii severe cu privire la repatrierea profiturilor.
De exemplu, este cazul filialelor situate in tari unde transferul de capital in strainatate este interzis temporar sau unde au loc crize economice severe, restrictionari ale functionarii sistemului bancar etc.
IAS prevede, de asemenea, obligatia expresa pentru o societate-mama de a pregati si a prezenta situatii financiare consolidate. Exceptarea de la aceasta obligatie se aplica numai intreprinderilor-mama care sunt la randul lor filiale detinute integral sau virtual detinute integral1 de o alta societate-mama.
1) Detinute in proportie apropiata de 100% si pentru care actionarii minoritari si-au dat acordul pentru a nu fi pregatite situatii financiare consolidate.
Totusi, se mentine obligatia de a include in notele explicative la situatiile financiare ale intreprinderii exceptate urmatoarele mentiuni:
-
motivele pentru care s-a optat pentru a nu se pregati situatii financiare consolidate;
-
bazele de evaluare ale participatiilor in filiale, utilizate pentru reflectarea acestora in situatiile financiare neconsolidate (de exemplu, la cost sau la o valoare reevaluata);
-
numele si adresa societatii-mama care prezinta situatii financiare consolidate inclusiv pentru societatea-mama exceptata de la a prezenta situatii financiare consolidate.
Structurile de grup identificate in detaliu fac obiectul perimetrelor de consolidare. Este foarte importanta identificarea corecta a perimetrului de consolidare, mai ales pentru grupurile cu structura complexa.
Structura de grup simpla, cu o singura societate-mama (A) care detine 60% din societatea F1, 75% din societatea F2 si 100% din societatea F3:
A 60%
100%
75% F1F2 F3
Intr-un astfel de caz, toate societatile se cuprind in perimetrul de consolidare al societatii-mama A.
Structura de grup cu o societate-mama (A) care detine 60% din societatea F1, 75% din societatea F2 si 100% din societatea F3. Filiala F1 detine la societatea S1 o participatie de 55%.
A
60%
100%
75% F1F2 F3
55%
S1
Trebuie remarcat ca societatea S1 se cuprinde in perimetrul de consolidare al societatii F1, dar nu si in cel al societatii A, deoarece interesul ultimativ al societatii A in S1 este de 33% (55% x 60% = 33%).
Pentru consolidarea in grupul F1 se va folosi metoda cumularii integrale (vezi si pag. C 68/007). Pentru consolidare in grupul A, S1 reprezinta doar o intreprindere asociata,
care va fi reflectata prin punerea in echivalenta (equity method – vezi si pag. C 68/009).
Pentru a concluziona, situatiile financiare consolidate reprezinta situatiile financiare ale unui grup, prezentate unitar ca si cum s-ar referi la o singura societate.
Este uzual ca rapoartele financiare anuale ale unei societati-mama sa fie prezentate ca un singur pachet cuprinzand:
-
situatiile financiare anuale proprii impreuna cu bilantul de grup;
-
contul de profit si pierderi al grupului si situatia fluxurilor de numerar consolidata;
-
notele explicative la situatiile financ+iare consolidate.
