Imobilizari necorporale
O imobilizare necorporala este un activ identificabil, nemonetar, fara suport material si detinut pentru utilizare in procesul de productie sau furnizare de bunuri sau servicii, pentru a fi inchiriat tertilor sau pentru scopuri administrative.
O entitate controleaza o imobilizare daca entitatea are capacitatea de a obtine beneficii economice viitoare de pe urma resursei si de a restrictiona accesul altora la acele beneficii. Beneficiile economice viitoare care decurg dintr-o imobilizare necorporala pot include venitul din vanzarea produselor sau serviciilor, economisiri de costuri sau alte beneficii rezultate din utilizarea imobilizarii de catre entitate.
O imobilizare necorporala trebuie recunoscuta in bilant daca se estimeaza ca va genera beneficii economice pentru entitate si costul sau poate fi evaluat in mod credibil.
In cadrul imobilizarilor necorporale se cuprind:
Cartea verde a contabilitatii varianta tiparita
Totul despre documentele de contabilitate primara Solutii de organizare a gestiunilor
Consilier Taxe si Impozite pentru Contabili 12 actualizari
- cheltuielile de constituire;
- cheltuielile de dezvoltare;
- concesiunile, brevetele, licentele, marcile comerciale, drepturile si activele similare, cu exceptia celor create intern de entitate;
- fondul comercial;
- alte imobilizari necorporale;
- avansurile acordate furnizorilor de imobilizari necorporale; si
- imobilizarile necorporale in curs de executie.
Evaluare initiala
Imobilizarile necorporale se inregistreaza initial la costul de achizitie sau de productie.
Evaluare la data bilantului
Imobilizarile necorporale trebuie prezentate in bilant la valoarea de intrare, mai putin ajustarile cumulate de valoare, respectiv amortizarea si pierderile cumulate din depreciere. Cheltuielile de constituire sunt cheltuielile ocazionate de infiintarea sau dezvoltarea unei entitati (taxe si alte cheltuieli de inscriere si inmatriculare, cheltuieli privind emisiunea si vanzarea de actiuni si obligatiuni, precum si alte cheltuieli de aceasta natura, legate de infiintarea si extinderea activitatii entitatii).
Cheltuielile de dezvoltare sunt generate de aplicarea rezultatelor cercetarii sau a altor cunostinte intr-un plan sau proiect ce vizeaza productia de materiale, dispozitive, produse, procese, sisteme sau servicii noi sau imbunatatite substantial, inainte de inceperea productiei sau utilizarii comerciale.
Activitatea de cercetare - dezvoltare presupune separarea clara a activitatii de cercetare de cea de dezvoltare. Cheltuielile cu cercetarea (sau cele din faza de cercetare a unui proiect intern) se recunosc drept cheltuiala atunci cand sunt generate, deoarece in faza de cercetare a unui proiect intern, o entitate nu poate demonstra ca o imobilizare necorporala exista si ca aceasta va genera beneficii economice viitoare.
Cheltuielile de dezvoltare pot fi capitalizate si se amortizeaza pe perioada contractului sau de-a lungul duratei de utilizare, dupa caz. In situatia in care cheltuielile de dezvoltare nu au fost integral amortizate, nu se face nicio distribuire din profituri, cu exceptia cazului in care suma rezervelor disponibile pentru distribuire si a profitului reportat este cel putin egala cu cea a cheltuielilor neamortizate.
